1,603 matches
-
și tot drumul e bătut cu mărgăritare și toate gândurile ard în văpăi! Când gândul, inima și nostalgia ne predau singurătăților cântecul e statornic alinător. Cântecul e un salcâm sufletesc ce înverzește și de-l crapă înghețul, și de-l retează omul, și de-l prăbușește furtuna. Salcâm despicat de îngheț, salcâm tăiat de secure, salcâm trăsnit de curenți, salcâm care-și dăruie mierea și parfumul florii și umbra frunzei din coroană, acesta-i cântecul Danielei Vlădescu, un cântec liric, dulce
DANIELA VLĂDESCU. MELODII MINUNATE CA UN TORENT DE MÂNGÂIERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414231015.html [Corola-blog/BlogPost/341621_a_342950]
-
Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice de George Antofi. Prefață de Ovidiu Papadima, București-1982) Profitând de faptul că Creștinismul era interzis oficial și pentru a-i reteza din avântul considerabil, împăratul Aurelian, cel ucis de daci la retragea sa forțată, a stabilit cultul mitraic, cultul soarelui: Dies Natalis Solis Invicti, ca religie oficială a imperiului roman păgân. De fapt, în primele secole ale Creștinismului, Nașterea lui Hristos
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
fi secat de energie. - Poate că ai dreptate și am greșit și eu - își regăsi cu greu vorbele Florin, aruncându-i o privire neliniștită, dar gestul de lehamite al lui Vadim de a tăia cu brațul aerul din cameră, îi reteză efortul de a mai argumenta ceva. - Măcar dacă ai avea bunul simț să taci, că nicio scuză nu poate micșora răul pe care deja l-ai făcut cine știe câtor copii, da, copii, pentru că, așa cum l-am văzut pe cel
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Vladimir (958-1013) care e doar cu 5 ani mai mare decât Olaf, despre refuzul de a-l însoți pe print la închinările idolatre: - Olaf, vei stârni mânia zeilor prin refuzul tău de a te închină, iar ei pot să-ți reteze viața în plină tinerețe! - Prințe, eu nu mă tem de zeii tăi. Pot ei vorbi? Pot ei gândi? Dacă nu, de ce m-aș teme de niște stâlpi din lemn și fier? - Atitudinea ta, dragul meu prieten, este cu totul nepotrivită
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1484571283.html [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
frigându-și botul. În cădere, lupul începu să urle de durere. Apoi Ghiocel îl lovi cu sabia, crestându-i o ureche. Atunci sări în ajutorul lui Sabie de Raze, care era un luptător profesionist și, cu o lovitură măiastră, îi reteză lupului un colț. Văzându-se încolțit și de ceilalți luptători, lupul dădu înapoi. După încă o lovitură a lui Ghiocel, îi luă părul foc și atunci o luă la fugă, dându-se de-a berbeleacul prin zăpadă ca să stingă focul
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
simte dorul cum o scurmă. Vrea să se scape de povara vieților înăbușite, ce mii de veacuri i-au hrănit orgoliul sorții ne-ngrădite. Se-ntrezărește făr-astâmpăr într-un trecut nemărginit, trăgând cu coasa brazde late prin viul din divin țâșnit; retează vieți de sus și jos, căci ei de nimeni nici că-i pasă - femei, bărbați, copii se sting și locul altora îl lasă. Înfofolită-n neștiutul cu iz de haos și nefire, aleargă Moartea-n lung și lat mânând a
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Pământul supărat trecea peste toate....se aduna ,se răzbuna trimițând catapeteasme de fum și franjuri de ceață acoperind privirile indiscrete ale cerului. Într-o zi Cerul s-a mâniat așa de tare că s-a îndepărtat de Pământ și a retezat capul munților și vârful copacilor seculari ca nimeni să nu-i mai atingă norii...a închis porțile albastre că nici pasărea nu mai ajungea la El... Pământul a fost nefericit, îi era dor de liniștea albastră a norilor și era
DRAGOSTEA ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1475387095.html [Corola-blog/BlogPost/375202_a_376531]
-
pisică?“... Tabloul scenic următor frapează prin mesele răsturnate și reducerea la doar trei a numărului de scaune... Cineva a dat iamă... ,,Un rinocer... Un rinocer... Un rinocer INVERS... Un rinocer nu-i motiv să spargi pahare...“ Pe imensul fundal cade, retezat de un fierăstrău/ joagăr nevăzut, un brad. Daisy reia, bolnăvicios, uimirea hohotitoare exprimată prin cuvântul ,,In-cre-di-bil... I-a strivit pisoiul...“ Mai cade un brad... Actorul Ilie Gheorghe, într-o formă de zile mari, așa cum, de altfel, este totdeauna, începe tiradele
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
am ieșit la poartă. Viscolul se întețise, venea spic de zăpadă rece și se așternuse aproape de o jumătate de metru... -Și sacul cu căpriorul?- rămase întrebarea Pensionarului spânzurată în aerul mucegăit al celulei. -Lasă-l, Pensionarule, să spună el!- i-o reteză Bondoace. -Sacul cu țapul îl făcuse câinii praf! Se strânseseră pe le câțiva câini și trăgeau din el...Mai rămăseseră doar niște trențe... -Și de la poartă încotro ai luat-o, nene? -De la poartă? Stai să vezi... Unde s-o
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dubla_crima_cu_premeditare_ion_ionescu_bucovu_1352445752.html [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
pe lume loc... Din falnicul stejar ce până ieri Sta neclintit în vânt de miazănoapte Au mai rămas câțiva tăciuni stingheri Și trei scântei care se pierd în noapte. Când vrei să zbori, pe jumătate frânt Și elanul ți-l retează rădăcina, Când ramuri ca de plumb întinzi în vânt, Și vrei cu frunzele să mângâi luna, Prieten drag, privește către soare, Aprinde-ți frunzele cu-a lui lumină! Lasă ochii să plângă, de te doare, Și arzi cu fulgerul în
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1478546778.html [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
la iveală, uneori cu un trist umor, falsitatea lor, sau mai bine spus versatilitatea acestora. Și, pentru a augmenta, pun, după autor desigur, în discuție problematica rațiunii, acel concept adus la statutul de zeitate exact printre sinistrele mormane de capete retezate în numele ei de ghilotinele Revoluției Franceze. Într-o epocă a luminilor, desigur! Oare prin ce labirint pervers al gândirii rațiunea, printre altele și libertatea de a te îndoi, se transformă în dogmă și în felul acesta devine o formă cumplită
CU ZOLTAN TERNER PRINTRE GÂNDURI, DILEME, INCERTITUDINI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_cu_zo_mihai_batog_bujenita_1392233593.html [Corola-blog/BlogPost/341930_a_343259]
-
binarism prin aceea că una justifică atribuțiile sale în cadrul managementului hotelier la latitudine națională, iar cealaltă propria afacere. Nu...! Amândorura, Călin Ile le acordă geometral preocuparea adecvată și măsura de timp necesară. Nu intră în cadența a două ceasuri, nu retează timpul în două calendare. Judicios ca parfumierul lucrează la distribuirea fiecărei clipe precum la combinarea esențelor și nu irosește nici măcar o „picătură” de timp! Dacă la anvergura funcției ce i s-a încredințat în turismul național dezvoltă un sistem complex
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480774568.html [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]
-
vineți și acum vedea ca prin ceață. La lovitură văzuse stele verzi. Dar nu asta-l supăra. Turbă de furie că Mărțișor îl făcuse de râs în fața subordonaților. Și Cap Pătrat ăsta!... - Ce râzi, bă, idiotule, ce râzi? Acu’ îți retez căpățâna! Se ridică în picioare, își tamponă cu batista sângele care-i curgea și se apropie de Mărțișor șuierând: - Dai în mine, mă? Dai în mine? - N-am vrut, domnule căpitan! V-am zis să vă feriți! se scuză Mărțișor
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
la cestiune. Vreau să mă incinereze fiică-mea. Chiar am achiziționat o cușetă la Crematoriu! Te arde, iar cenușa ți-o pune într-un vas frumos și... Gabi, nemaiavând răbdare și agasat de turnura funebră luată de discuția lor, îi reteză vorba, trântindu-le, în timp ce-și scotea din buzunarul hainei o sticlă de-un sfert cu vodcă la purtător: -Fraților, după cât am băut la viața mea... și făcu o pauză ca să pupe sticla...cred c-aș vrea să fiu
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462688980.html [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
asta. E greu să fii în pielea lor, pentru că 24 de ore într-o zi nu ajung niciodată. Îți recomandăm Nașterea unui copil cu nevoi speciale într-un spital privat. „Am primit un răspuns ca o secure care mi-a retezat capul” Sunt foarte fini cunoscători ai psihologiei și nu numai ai celei feminine. Cunosc psihologia medicilor, a asistentelor, a infirmierelor, a kinetoterapeuților, a terapeuților de toate felurile, a asistenților sociali și a celorlalte bresle cu care interacționează uneori împotriva voinței
Cei mai tari bărbați din lume by https://republica.ro/cei-mai-tari-barbati-din-lume [Corola-blog/BlogPost/338621_a_339950]
-
ce chirăiau zăpăcite, până când, la cincea extragere, apăru cocoșul cel negru, acela ce cântărea cam șase kilograme! Aici intră în acțiune magul Lică, acel care, precum vitejii din vechime, își avântă cuțitul cel ascuțit pe piatră și din câteva mișcări reteză capul cocoșului, evident, după buricele degetelor de la mâna stângă. Sacrificiul de sânge se împlinise! Martorii urmăreau cu sufletul la gură, muți din mai multe cauze, efectul magiei... Lică se zvârcolea de durere ținând degetele-n gură, iar cocoșul se zvârcolea
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
viețile în primejdii, Pentru faima lui, lipsită de orice sfinte nădejdii..? Vroind să-npace pe orișice bade ce-l urma, Orice nedreptate altoită pe acasă îi curma, Înlăturând și pe acei boieri răi ce cutezau Impunând, mișeii de numai un fir retezau... Că nici dijmele nu erau prea mari sau mici, Iar de când prin țară nu mai erau inamici, Brânza era miere, ori mierea era de aur, Ostenii țării având puteri ca și de taur! Vivace Domnie, prin care țara a prosperat
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar fi degustat doar afine și merișor... Iar părul, da, părul era corbiu și des; îl purta retezat până-n umeri și-l flutura în bătaia vântului în străluciri albăstrii. Vorba îi era dulce ca mierea, nimeni nu s-ar fi plictisit să-l audă. Dar mai de preț îi erau mâinile. Cu ele mânuia ruda, făcea minuni din
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
risipește, In fața mea stă mut profesorul. *** „Numai copacilor morți le place focul”, Spunea profesorul privind îngrijorat Cerul, cineva se uită la fel și deschise O umbrelă înflorată, „Un gând mărunt Poate fi grădinar pentru întreaga lume, Cine ar putea reteza norii?”, profesorul Luă o afină între dinți și o strivi încet, Auzeam geamătul mic al boabei, apoi eliberarea Din chinga circulară, sângele ei de pui De balaur năvălind printre dinții puternici Ai profesorului, un fulger lovi, conform Celor spuse , un
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
rar... Sămânță de vorbă de fel, dar și persoană de bun simț, nu rezistă totuși față-n față cu evidența și mă supune unui chestionar pe moment indigest pentru mine: -Da’ ce-i, soro? mi se-adresează. De ce mi-o retezi așa? Zi-mi cu ce m-am făcut vinovată? Nu mă implic inadvertențelor știind că servește exclusiv apelativul soro, precum madamele carageliene, făcând abstracție de genul persoanei la care se referă. -N-ai vrea să știi ce-am! Am! ripostez succinct
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442726859.html [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
când văd că n-am cu cine? Așa că...să ne bucurăm că ne-am întâlnit, ne-am simțit bine și...să ridicăm ancora. Domnișoară! Cei trei se speriară din nou. Încă nu terminaseră cu gustările și rachiurile. Iar mofturosul le retează perspectiva acestui chiolhan țeapăn. Bașca promisiunile perpetuării petrecerii. --Stai, mă Dane, de ce te-ai supărat? Dacă renunți la afacere...e dreptul tău. Însă, de ce strici totul, dacă Bucă este impertinent? Măcar să terminăm masa, că așa, doar cu rachiurile, ne-ai
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445714013.html [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
din ele decît un semn Scrijelit doar atît cît se poate Și ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn, Diamantele se amestecă în țărînă Semn că ploaia ne biciuește turbată Însemn că nu mai avea ce să rămînă Și deodată trenul ne retează amintirile Izbindu-ne din plin pe acele linii paralele În care nu mai avem decît un timp de moarte Între cele două emisfere &&& Cîtă iubire este în sufletul tău tandru Care mă luminează precum un policandru De văd cu mult
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
îndeletniciri care mi s-au impus. De atunci am început să șterg husele și obiectivele lunetelor rar de tot - când îmi dădeam seama că-mi mânjesc hainele din cauza lor, iar buruienile din curte preferam să le biciuiesc cu un băț - retezând vârfurile mai răsărite ale pălămidelor, doar atunci când îmi venea cheful. Nici în privința meseriei mele nu puteam să mă declar întru totul mulțumit: aveam obligația să mențin continuu în observație o anumită zonă de pe cerul înstelat, undeva lângă Constelația Peștelui, măsurând
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1460539158.html [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
care le era destinat. Iar legătura pe care ea o purta fără de voie, începea să o resimtă ca pe un fel de cordon ombilical sugrumat, care nu o mai putea hrăni defel, dar pe care nici nu și-l putea reteza. Tot mai dureroasă era certitudinea că orice clipă i-ar fi fost dată să o trăiască sau orice clipă ar fi ales ea, dacă i-ar fi stat în putință, nu era decât o subtilă limitare, pentru că era însoțită și
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
să mă înfrunți, slugă blestemată!? - răcni conașul ridicând din nou biciul. Prințișor prinse biciul și-l răsturnă de pe cal. Ca turbat că se făcuse de râs în fața vânătorilor, conașul trase spada gata să-l lovească. În clipa următoare Prințișor îi reteză gâtul cu propria-i armă. Cu toții rămaseră uimiți de întâmplare. Până să se dezmeticească ceilalți, nepotul lui Dracula dădu pinteni armăsarului și se făcu nevăzut printre trunchiurile copacilor. Din acel moment, nimeni nu mai află nimic despre el. Referință Bibliografică
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]