1,532 matches
-
Poezie > Delectare > PĂSĂRI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PĂSĂRI Pe valuri albe, când plutește marea, În zborul ei se-adună păsări multe. Vin pescărușii, cu pretenții culte, Răzbună ziua și retează zarea. Din nordu-nfrigurat, cu legi oculte, Vin goelanzi, când cade înserarea Și, chiar nepusă dac-ar fi-ntrebarea, Răspunsul n-are cine să-l asculte. Poate să vin-atunci doar albatroșii, Cu dorul lor nebun de libertate, Să își deschid-aripile, frumoșii
PĂSĂRI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383763_a_385092]
-
al Iubirii, ei îl rup cu fleacuri de tot felul și apoi, suferă ca proștii. De ce ? În acest timp, Mister Ornic scoate limba la ei și râde ca un șmecher : -Șa-se,șa-se,șa-se ! Peste două ore le va reteza somnul, urlând : -Scularea, fraierilor! La muncă, nu la fericire! M-am uitat cu ciudă la Mister Ornic. Șugubăț, nepăsător, își torcea avertismentele sistematic și continuu: -Șa-se,șa-se,șa-se! M-a cuprins un sentiment de revoltă. Pe ticălosul ăsta
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
la ceafă știind că nu sunt urmărit Trag cerul pe mine ca pe o eșarfă doar să mă simt învelit . Dau să vorbesc dar limba e aspră de-atâta tăcere și gol Alături genunea din mine se cască și cad retezat dintr-un rol . Getuța Z. Referință Bibliografică: Merg / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MERG de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380228_a_381557]
-
fi secat de energie. - Poate că ai dreptate și am greșit și eu - își regăsi cu greu vorbele Florin, aruncându-i o privire neliniștită, dar gestul de lehamite al lui Vadim de a tăia cu brațul aerul din cameră, îi reteză efortul de a mai argumenta ceva. - Măcar dacă ai avea bunul simț să taci, că nicio scuză nu poate micșora răul pe care deja l-ai făcut cine știe câtor copii, da, copii, pentru că, așa cum l-am văzut pe cel
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
mai repede și rapid să...Normal că nu au cum spune vreun adevăr, ca să nu-și piardă interesul. Sunt cu atât mai periculoși cu cât nu numai că aduc persoane drăguțe și finuțe în cazul disperării, dar le și mai retează alte șanse, nu-și asumă responsabilitățile lor firești, fiind atât de preocupați cu..și, aduc în fond cea mai mare dezordine societății..! Apoi, de ce să nu comentăm faptul că deși nu mai sunt aceleași precepte în picioare ca altădată, ce
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
-urilor să pozeze în susținători ai unui domeniu de care în restul anului uită cu desăvârșire @ Cursurile au început inclusiv în școlile care prezintă pericole pentru siguranța copiilor și pentru modernizarea cărora nu se găsesc niciodată banii necesari @ Nicolaescu îi retează entuziasmul electoral lui Zegrean: n-o să fie niciodată pe listele noastre! - spune liderul liberal @ Petre Toba era ”ascultat” de procurori încă de prin ianuarie... @ Tăriceanu exclude orice colaborare cu PNL după alegeri. Înainte, nici atât! @ Inflația a fost, în august, de
Ce s-a mai întâmplat în această săptămână? Hai să răsfoim ziarele şi să revedem ştirile. [Corola-blog/BlogPost/93626_a_94918]
-
avea prea multe opțiuni, s-a oprit la niște vinete, destule în sezon. A smuls un cuțitaș din sertarul cu tacâmuri și a zbughit-o în camera lui. Puțin îngrijorată să nu se taie, dar și temătoare să nu-i retez avântul, l-am urmat și l-am spionat prin ușa întredeschisă. Ce credeți că făcea?! Decupa cu mare atenție fâșii din coaja vinetei. Eram atât de fascinată de mișcările lui precise, încât nu puteam decât să văd detaliile, nu întregul
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
tale n-au percutat! Și râse degajată, continuând să-și rotească frumosu-i cap dinspre stânga spre dreapta. -Aș fi vrut să-mi exprim toată admirația pentru cum arăți, pentru... Dar ea, mai nerăbdătoare decât mi-aș fi putut imagina, îmi retează fantezista îndrăzneală cu același surâs ce-ar fi putut însemna acceptarea complimentelor mele: -Da, ai dreptate, n-a venit. N-a venit încă... -Și de unde poți ști că nu sunt eu așteptatul? rostii eu rar, de teamă că nu ar
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
Hoțoaică mică! -Nu sunt hoțoaică, scânci Floricica, uite am grâu în buzunare! -Marș de-aici, mincinoaso! Cum nu ești hoțoaică, dacă te-ai strecurat pe furiș în bloc? -Nu sunt hoțoaică, începu să bâzâie Floricica. -Ieși afară, imediat! i-o reteză tăios mustăciosul. Vă cunosc trucurile. Vii cu uratul, apoi deschizi ușa celor din bandă. Afară! O apucă de gulerul paltonului și o dădu afară, trântind ușa după ea. Floricica începu să plângă cu sughițuri. -Nu...sunt...hoțoaică...nu...sunt... Pașii
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din noi / se răzvrătește o altă geografie" (Lecție
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
poem din Clepsidra a dat și titlul restrânsei culegeri; inițial, el suferea de verbiaj, de unde severele scurtări ale discursului liric ce mi-au părut necesare: 33 de versuri, în loc de cele 89 ale originalului. Cu asemenea prilejuri, învățam nu doar să retez stihuri zadarnice și Ťbateri de câmpť discursive, ci și cum să Ťțin distanțať în poeme mai întinse, precum ŤNeguțătorul de săbiiť (1967). ŤClepsidrať se încheie cu o viziune a țărmului marin și existențial, care-mi va bântui creația mea mai
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
dintre cele mai comune, iar forma, deocamdată, fără străluciri deosebite. O pornire adolescentină îi ritmează patetic clipele de inspirație: "Sărutul tău mi-a topit aripile de ceară/ Atingerea ta mi-a oprit orice cuvânt pe buze/ Privirea ta mi-a retezat orice îndemn./ Cu vorbele tale de gheață mi-ai despicat inima în patru bucăți/și apoi a pornit spre nord// în urma piciorului tău drept se deschideau prăpăstii/ în urma piciorului tău stâng se târau gândurile mele/ Ca niște trupuri încă vii
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
gheață mi-ai despicat inima în patru bucăți/și apoi a pornit spre nord// în urma piciorului tău drept se deschideau prăpăstii/ în urma piciorului tău stâng se târau gândurile mele/ Ca niște trupuri încă vii ale soldaților/ După ce le-au fost retezate capetele în luptă// Și tu ținteai mereu înainte/ Sub pașii tăi grăbiți striveai una după alta amintirile/ Sub respirația ta grea acopereai orice strigăt de iubire/ Orice strigăt de ură.// Când te-ai uitat în urmă nu mai era nimic
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
echivalente cu "trucarea unor figuri de epocă" nu sînt puține: "Sînt scoși retușat propagandiștii de mîna întîi ai dictaturii proletariatului, diriguitorii Ťculturaliť spre compromise cu Puterea, ca N. Moraru, Ion Vitner, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmăl-niceanu i drughie, care au retezat cariera literară a lui Blaga ori Voiculescu, Alexandru Vona ori Pavel Chihaia, Dinu Pillat ori Alexandru George, Vladimir Streinu ori Teohar Mihadaș". Consemnarea faptului cum că Mihai Novicov era "rus alb aristocrat" e puțin relevantă, dat fiind fanatismul criticului ce
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
pocită care îi dădea o înfățișare fioroasă, ci prin răutatea inteligentă și fără de pereche de care dăduse dovadă în numeroase lupte". în vîltoarea unei asemenea înfruntări trezise Balena Albă ura clocotitoare și setea de revanșă a căpitanului Ahab, căruia îi retezase un picior și-i smulsese catargele corăbiei. Reîntîlnirea mult dorită cu monstrul marin se va produce nu departe de locul ciocnirii anterioare: "balena părea numai farmec și ademenire. Nu e de mirare că unii vînători, momiți de seninătatea care o
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
suprimă și anihilează totul, inclusiv cele mai înalte și mai viguroase realități, și care-și clădește castelele-năluci pe nimic și din nimic, pe solul pustiului de el însuși creat. În timpul concertului mi-a apărut în minte imaginea podului de piatră, retezat la jumătate, cu cele două părți ale arcului frânt tânjind dureros una spre cealaltă și indicând într-un ultim efort linia unic posibilă a arcului dispărut. Întruchipa fidelitatea și superba intransigență a frumuseții care nu admite alături de sine decât o
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
aduseseră pe loc aminte de creeația suprarealistă a pictorului expozant. Se așezaseră la una din mese, venise un fel de ospătară trăgând pofticios dintr-o țigară și-i întrebase cam răstit: - Consumați ceva? - Două beri, răspunsese lățosul... - Una!, i-o retezase Parmenia. - Bine. Una și-un pepsi - e bine, doamnă ? Ospătara, cu o ținută vestimentară de abia ieșită târâș dintr-o plantație sălbăticită de jnepeni și măceși, le adusese comanda și le trântise pe masă recipientele spunând: - Patru lei și șaptișpe
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
pe gânduri. O cheamă Iris Theodora. Mergem cu toții într-o vară la țară, la bunicul. Copii și nepoți eram vreo zece inși. Bunicul n-are o mână, i-a explodat în tinerețe o grenadă în palmă și i-a cam retezat-o de la cot. Are o proteză în loc. Câteodată și-o dă jos și lasă ciotul să mai respire. Iris își lovește la un moment dat privirea de mâna lui și-și dă seama că ceva nu e cum trebuie. Vedem
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cer, văzu turnul catedralei despicat în două, cu ceasul mare proiectat pe molozurile și dărâmăturile din jur. Acele fosforescente nu-și pierduseră strălucirea, oprite la 7 și un sfert. Cifrele 10, 11 și 12 nu se mai vedeau. Ceasul fusese retezat cu o parte din turn. Acele fosforescente se opriseră exact la 7 și 14 minute seara sau dimineața, nu se mai putea ști. Tresări pe neașteptate zărind o umbră în cămașă. Avea capul gol și șoșoni în picioare. Căra o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acum când zgomotele trebuiau să fie mai mari... Tresări. Încremeni locului. Urechea lui surprinse un strigăt depărtat. O chemare. Un glas. Apoi mai multe. De undeva din... Aruncându-se cu burta la pământ să nu-l descopere reflectorul care mătura retezând liniile, se silea să asculte toate zgomotele și mișcările. Șoarecii de câmp, șobolanii și popândăii mișunau în întuneric, prin țărână, cu icnituri scurte, ca o tuse înfundată, și el se gândi pe neașteptate nu mai încercase, dar se gândi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o văgăună găsea oriunde. Avea închipuirea vie și puterea sau slăbiciunea asta, care era o boală când nu și-o putea alunga, îl hărțuia întruna, trăgând spaima după el. Asta e! Închipuirea. Toate pornesc din închipuire... Gândul i se opri retezat de fascicolul reflectorului. La doi pași înaintea lui, în marginea unui vagon de vite, deslușea silueta santinelei. Nu mai putu nici mâna să și-o miște. Pielea capului i se răci. Auzi lătrăturile câinilor și, curios! asta-i dădu curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
erau înainte de-a le auzi vocile și-și dădu seama și ce greu îi va veni. Reflectorul izbucni orbitor. Mătură acoperișul atelierelor; scăzu, ezită buimac, apoi se lăsă în jos, scormonitor ca un cuibar de foc; lumina rece îți reteza orice mișcare; cădea sub roți, înfiorând traversele și liniile, strălucind de încordare, dezvăluind, rând pe rând și fragmentar, mădularele trenului, aruncând partea de sus a vagoanelor într-o vuitoare prăpastie neagră. Ascuns în dreptul coloanei de alimentare cu apă se crezu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
hulubăria de scânduri cocoțată deasupra vagonului. Aștepta încordat. Inima-i bătea să-i sară din piept.. Nu vedea dar auzea bocănitul ritmic al cizmei neamțului în podea. Explozia reflectorului de la capătul podului îi răni ochii. Răzuind întunericul, salva de lumină reteză cizmele neamțului, proiectându-le pentru o clipă, urieșește, în rotirea ei hiperboreană, și se șterse prăbușind întunericul și mai dens deasupra lui. Miluță mai săltă o treaptă căutându-și cu spinarea un sprijin stabil. Vedenia spectrală, despuiată-n lumină, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ș.a., la care se adaugă circurile glaciare Avrig, Podragul, Bâlea, Mioarele, Capra; Munții Iezer unde se remarcă Colții Cremenei și Colții lui Andrei, dar și circul glaciar Iezerul Mare; Munții Parâng cu circurile glaciare Mândra, Roșiile, Gâlcescu, Găuri etc.; Munții Retezat cu numeroase circuri glaciare: Bucura, Zănoaga, Galeșu, Tăurile Custurii, ce adăpostesc cele mai multe lacuri glaciare din Carpați, precum Bucura (cel mai întins, 10 ha), Zănoaga (cel mai adânc, 29 m adâncime), Tăul Negru, Slăveiul, Galeșul ș.a. O serie de lacuri glaciare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
organismelor torențiale generate, pe de o parte de nivelul de bază scăzut reprezentat de Prahova, precum și de varietățile litologice. - Mai mult ca oriunde însă, în sectorul subcarpatic al Prahovei se remarcă printr-o serie de trepte - terasele Prahovei. Prahova a retezat aici, la diferite niveluri, roca de bază. Peste acest pat s-a depus o cuvertură de material aluvial în care pot fi recunoscute rocile pe care ea și afluenții săi le-au șlefuit înainte. Ele însoțesc cursul Prahovei până în câmpie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]