556 matches
-
plastifiată, 570 pag., 40 lei. Cele trei volume ale lucrării s-au epuizat. Faptul că am avut comenzi și după ce s-a epuizat tirajul, ne-a determinat să mai scoatem o tranșă, începând cu primul volum. Pe parcurs, le vom retipări și pe celelalte. Precizăm că primul volum cuprinde secțiunile Biblică(Sf. Scriptură, Vechiul Testament, Noul Testament, Arheologie Biblică), Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie Creștină), Practică (Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Muzică Psaltică, Pedagogie, Sectologie). Este un instrument de lucru de mare valoare
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Reparat de mine V.G.Osnaga.23.Minei, Noiembrie, Râmnucul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța 37.Didahii , Cuvinte de învățătură ale lui Ilie Miniat, 1837, retipărit în zilele preaînălțatului nostru Domn Carol I , București, Tipografia Cărții Bisericeși, 1897 Biserica Roșiuța, apare pe fila de titlu emblema Sfântului sinod al Sfintei biserici autocefale ortodoxe române, 1873.Dumnezeieștile Liturghii, București, 1887, Biserica Roșiuța tipărite în zilele Prea Înălțimii
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Mineiul lunii Decembrie, București, Tipografia Cărții Bisericești, 1892. Biserica Roșiuța. Donată de Constantin D.Stănescu, 1958, septembrie 14. Scrie Doamne în cartea cveșniciei tale pe binefăcătorii ai acestui sfânt locaș- biserică. Didahii , Cuvinte de învățătură ale lui Ilie Miniat, 1837, retipărit în zilele preaînălțatului nostru Domn Carol I , București, Tipografia Cărții Bisericeși, 1897, Biserica Roșiuța apare pe fila de titlu emblema Sfântului sinod al Sfintei biserici autocefale ortodoxe române, 1873. -Bunica a lăsat, și Marioara Roșiețeanu, Salavarin Aurelia, Bârcu Virginia, anul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de unii dintre foștii lui studenți, până când Ion Antonescu a dispus sistarea proiectului. Apoi încadrarea de către noua orânduire la "legionari", interzicerea, uitarea. Redescoperit, inițial cu entuziasm, după anul 1990, când Editura “Humanitas” din București, după cum amintește Domnul Dan Ciachir, îi retipărește cursurile universitare, iar Editura “ Timpul” din Iași va scoate cele două culegeri de articole. Doamna Doina Mezdrea publică o impunatoare biografie, în patru volume, se scrie și se vorbeste despre el în cele mai diverse medii. Unii se vor folosi
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
romanului de debut, Marele zid (v. supra, din 1981, despre care au scris: Ioan Holban, Ion Alex. Angheluș, Val Condurache, Constantin Călin ș. a.); (II) „constelația“ referințelor la Eminescu - dialectica stilului (București, Editura Cartea Românească, 1984, unde, în ordine cronologică, sunt retipărite recenziile / cronicile semnate de mari personalități ale domeniului specializat, eminescologia: Adrian Marino, Eugen Todoran, Alexandru Piru, Egdar Papu, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Cristian Livescu, Ioana Em. Petrescu, Artur Silvestri, George Munteanu, Mihai Cimpoi ș. a.); (III) „constelația“ de la Modelul ontologic
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
la Giordano Bruno. Judecând editarea operei lui Eminescuîn perspectivă istorică, distingem câteva etape, determinate de stadiul cunoașterii moștenirii sale literare. La sârșitul anului 1883, Titu Maiorescu tipărește volumul de Poezii într-o frumoasă ediție, devenită raritate biografică. După aceea Maiorescu retipărește volumul în 11 ediții până în anul 1914. În anul 1890 și 1891, V. G. Morțun tipărește la Iași versuri și proză de Eminescu. Aceste ediții cunosc o circulație restrânsă. În anul 1902 se deschide o nouă etapă în editarea operei
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
aceasta din 1938, cu sprijinul Fundației regale, pînă în 1959, de data aceasta sub egida Academiei Republicii Populare. Autoritatea sa în materie s-a dovedit a fi covîrșitoare, astfel încît manualul său de Istoria românilor, apărut în 1942, va fi retipărit într-o nouă ediție, de Ministerul învățămîntului din 1990. În 1959, acest autor sublinia diferența între bogăția izvoarelor pentru istoria Moldovei și sărăcia celor privitoare la Țara Românească. După primele cronici slavone, există o continuitate pentru documentele moldovene, ceea ce nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
printr-o egală iubire de patrie și naționalitate a tuturor membrilor ei, care discuta cu focul sacru al tinereții toată programa dezvoltării ulterioare a statului român, votând punct cu punct aproape totdauna cu unanimitate. Ar trebui într-adevăr să se retipărească procesele-verbale ale ședințelor acelei Adunări, daca nu de altceva dar pentru ca generațiile mai nouă să vază cât de sus erau acei oameni peste patimele zilei, peste micimea diatribelor de partid, peste decadența actuală a lucrurilor. Astfel, o comisie însărcinată cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din prefață volumului, atribuită de J.T. Smith (Nollekens and hîș Times, 1828) Reverendului Henry Mathew (adică Reverendului Anthony Stephen Mathew, de la Capelă Percy din Londra: H.M. Margoliouth a arătat că nu a existat niciodată un "Henry Mathew"). Volumul a fost retipărit în întregime pentru prima oară de R.H. Shepherd în 1868, apoi de mai multe ori de diferiți editori. The Pickering Manuscript constă într-un grup de 11 foi (format că 20,5 x 15 cm), paginate de Blake de la 1
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake organizată în casa fratelui său James (28 Broad Street, Golden Square), în mai 1809. Prețul pentru Catalog era inclus în prețul de intrare (o jumatate de coroană). Potrivit lui Keynes, doar 19 copii ale Catalogului au fost înregistrate. Gilchrist a retipărit Catalogul în Life of William Blake (1863), fără prefață, însă. Dintre cele 16 picturi descrise în Catalog, în prezent cinci au fost din păcate pierdute (incluzînd pictură numită "The Ancient Britons"). Volumul VIII Manuscrisul Rossetti. Manuscrisul Rossetti / Rossetti Manuscript [Carnetul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
istorice sau de informație științifică) și apoi de calitatea lor. Pe un plan mai larg, atmosfera de la A.p. ar prefigura pe aceea de la „Sămănătorul” și, mai ales, de la micile publicații sămănătoriste din provincie. Se tipăreau și mai cu seamă se retipăreau povestiri cu o pronunțată tendință moralizatoare, poezii patriotice și foarte multă lirică populară. V. Alecsandri (Cântic ostășesc, Hora Unirei, Sentinela română ș.a.), D. Bolintineanu, A. Mureșanu, Iosif Vulcan, N. Negruțiu-Fekete, Gr. H. Grandea, Miron Pompiliu, G. Baronzi, I. C. Drăgescu, M.
AMICUL POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285324_a_286653]
-
și C. Stere, în perioada următoare comentariile despre conducătorii mișcării legionare devenind tot mai frecvente și fiind însoțite de multă iconografie. Aproape număr de număr sunt publicate poezii populare culese din Bucovina, dar și din alte părți ale țării. Sunt retipărite, pentru a sublinia legăturile cu tradițiile literaturii de inspirație rurală, poeme de George Coșbuc (Spinul, Lupta vieții), St. O Iosif (E mult de-atunci). Alături de o astfel de literatură, în periodic apar și primele producții aparținând la ceea ce se va
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
procesul său, început imediat, nu va fi dus la capăt. Fără vreo sentință judecătorească, rămâne în temnița din Aiud până în 1962. La eliberare, i se propune să publice la „Glasul patriei”, ceea ce poetul acceptă în speranța că își va putea retipări unele scrieri mai vechi și memoriile. Însă abia postum îi apar Poezii alese. 1914-1944 și Șoim peste prăpastie, conținând „versuri inedite create în temnițele Aiudului” (1990), două volume de Memorii, intitulate Zile albe, zile negre (1991) și Pribeag în țara
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
română trebuie să fie organul culturii românești”, scrie I. Găvănescul în articolul-program Rațiunea de a fi a „Culturii române”. Scurtă vreme apar două rubrici fixe, „Revista revistelor” și „Șezătoarea noastră”, unde se publică o schiță de Spiridon Popescu, și se retipăresc Poeziile populare pe care cu decenii în urmă le culesese Mihai Eminescu. Restul materialului e alcătuit din articole și îl asigură A.D. Xenopol, Dimitrie Gusti, I. Găvănescul, Ion Petrovici, Th. D. Speranția și Radu Manoliu. În mai multe numere ale
CULTURA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]
-
Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari), C. Negruzzi, A. I. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, G. T. Pamfil, Octavian Goga
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
Marie Aycard. Orientarea culturală și literară a C. de a. s. coincide, în bună parte, cu a celorlalte publicații ale lui Heliade-Rădulescu. În revistă au intrat articolul său Critica literară și studiul Paralelism între limba română și italiană, s-au retipărit scrisorile sale către C. Negruzzi și Petrache Poenaru, apelul pentru o „Bibliotecă universală” de traduceri și de texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale promotorului. Lupta pentru o cultură națională (limbă unitară, „purificată” de elemente nelatine
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, Veronica Micle și Tr. Demetrescu, deși acesta din urmă era într-o polemică înverșunată cu redactorii gazetei. Petru Vulcan dădea și nuvele, ilizibile, prolixe. Lui N. Gane și lui Tr. Demetrescu li s-au retipărit, de asemenea, câteva nuvele, iar Petru Vulcan trimitea basme și versuri populare culese din Macedonia, lungi recenzii literare și o încercare de istorie literară (Bolintineanu și Macedonele). Sub pseudonimul Nacus, N. Constantinescu e prezent cu sumare cronici dramatice. S-a
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
tradus din Jókai Mór (nuvela Capul lui Iordachi). S-a mai tălmăcit din Montesquieu și din alți scriitori francezi și germani. At. M. Marienescu și T. Catone colaborau cu folclor cules din Ardeal și Banat. După ziarul bucureștean „Reforma” se retipărește comentariul lui D. Bolintineanu la colecția de poezii populare a lui V. Alecsandri, iar lui Iulian Grozescu i se republică articolul apărut în gazeta maghiară „Fövárosi Lapok”, în care recenza critic, restabilind adevărul, culegerea de balade secuiești ale lui Kriza
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
critic, atestă preocupări de ordin filologic și cultural ce pot justifica interesul, manifestat încă în tinerețe de Milescu, față de o asemenea lucrare. Paralel cu textul grecesc al Septuagintei, el a consultat mai multe ediții latinești (dintre care cel puțin două retipăreau versiunea latină oficială a Bibliei - Vulgata, iar o alta conținea o traducere mai nouă, independentă), precum și Biblia slavonă, tipărită în 1581, la Ostrog. Elaborată cu rigoare filologică, traducerea lui Nicolae Milescu ar fi fost revizuită de un grup de cărturari
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
cu exemplificări din literatura universală și din cea română. Teoria dramei... a trezit ecouri favorabile, dar a provocat și serioase critici, de pildă, în revista „Convorbiri literare”, din partea lui Ghiță Pop. În replică, B., în articolul Din estetica tragicului (1900), retipărit în broșură, reia, cu noi precizări, discuția asupra subiectelor intrate în litigiu (vina tragică, eroul tragic, fatalismul în tragediile vechilor greci ș.a.). În estetica românească, el rămâne ca autor al celei dintâi cărți care se ocupă, într-un mod sistematic
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
1984. Swaan, Abram de, In care of the State. Health care, education and welfare in Europe and the USA in the modern era, Politiy Press, Cambridge, 1988. Taylor, Michael, Community, Anarchy & Liberty, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (ed. I, 1982, retipărit '83, '85). Tismăneanu, Vladimir (coord.), The Revolutions of 1989, Routledge, Londra și New York, 1999. Tismăneanu, Vladimir, Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, Polirom, Iași, 1999. Tönnies, Ferdinand, Communauté et société. Catégories fondamentales de la sociologie pure, Retz-C.E.P.L.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la normele lingvistice moderne a vechii versiuni de la București; în 1936, aceasta a suferit și unele modificări în pasajele mai obscure, ținând seama de textul masoretic. Edițiile succesive au făcut același lucru, ultima fiind cea din 1988, care s-a retipărit în mai multe rânduri. „Erezia” modificărilor datorate textului masoretic a fost eliminată - cel puțin în intenție -, revenindu-se la Septuaginta că textus receptus 168, în versiunea recentă a Bibliei realizată de Bartolomeu Valeriu Anania. Traducerea Cornilescu, făcută după ebraica (Vechiul Testament
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1989), „Creativity: What are we to measure”, în J.A. Glover, R.R. Ronning și C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 3-32), Plenum, New York. Burl, C.L. (1970), „Critical notice”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity: Selected readings (pp. 203-216), Penguin, Baltimore (retipărit după British Journal of Educational Psychology, 32, 1962, pp. 292-298). Cattell, R.B. (1971), Abilities: Their structure, growth and action, Houghton Mifflin, Boston. Cox, C.M. (1926), The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Crovitz, H.F.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în J.A. Glover, R.R. Ronning și C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 135-145), Plenum, New York. Helson, R. (1976), „Women and creativity”, în A. Rothenberg și C.R. Hausman (eds.), The creativity question (pp. 242-250), Duke University Press, Durham, NC (retipărit după „Women mathematicians and the creative personality”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, 1971, pp. 210-211, 217-220). Herr, E.L., Moore, G.D., Hasen,J. S. (1965), „Creativity, intelligence, and values: A study of relationships”, Exceptional Children, 32, pp. 114-115. Horn
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Mead, New York. Roe, A. (1972), „Patterns of productivity of scientists”, Science, 176, pp. 940-941. Roe, A. (1976), „Psychological approaches to creativity in science”, în A. Rothenberg și C.R. Hausman (eds.), The creativity question (pp. 165-175), Duke University Press, Durham, NC (retipărit după M.A. Coler și H. K. Hughes, eds., 1963, Essays on creativity in the sciences pp. 153-154, 166-172, 177-182, New York, New York University Press). Rothenberg, A., Hausman, C.R. (eds.) (1976), The creativity question, Duke University Press, Durham, NC. Rubenson, D.L.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]