357 matches
-
Bacovia nu s-a născut pentru lumea profană, ci doar pentru omul care îi înțelege eul și îi petrece cuvântul în sens: „Iar studiul crește cu tactul tăcut... / O ființă supremă, dintre noi, ne cunoaște” (Amurg, 1965:139). În concluzie, retrăirile lui Bacovia rămân doar mișcări energetice pe care singur și le recunoaște ca unduiri ale unei lumi neînțelese. 2. Anamneza și înțelegerea sensului vieții prezente Teama, firească omului, se transformă în cuget când poetul străbate lungimi de undă, pe care
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
să simți suflarea umbrelor și să auzi de sub cripte fâșâitul celor care au fost. Abia atunci vei percepe existența și greutatea cuvântului plumb. București, 08.10.2013 Bibliografie: Bacovia, George, Versuri, Editura Tineretului, București, 1965. Referință Bibliografică: Anamneza, sentiment al retrăirilor în volumul bacovian Cu voi / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1023, Anul III, 19 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
un ținut eliberat de vremelnica impuritate mundană. Nostalgia recâștigării statutului binecuvântat al Logosului presupune viețuire în zona de puritate și lumină a Poeziei. Conținuturile inconștientului activate prin verb evocă tocmai nostalgia Paradisul primordial și a Timpul său acronic și îngăduie retrăirea prin poezie a momentului unic ce premerge ruptura de timpul sacru și căderea în timpul profan. Fiecare imagine poate să conducă la această urzeală a textului și la o sintaxă imaginară de restaurare. Poetul de mare recepție culturală, Nicolae N. Negulescu
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
un mare beneficiu și pentru cei care nu vor străbate prin timp. El poate să le umple viața. Prin scris, pleci într-o călătorie revelatoare, gândurile se strecoară într-o altă lume, cu oameni de pretutindeni, în vremuri diferite, cu retrăiri în spațiul spiritual de care simți că aparții, scotocești prin diferite paliere ale trăirilor de până acum, dialoghezi cu tine într-o adevarată dedublare, te descoperi pe tine însuți, afli cu uimire despre tine ceea ce până nu demult nu știai
GUVERNATORI AI LITERATURII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350648_a_351977]
-
curată a muzicii și a credinței, credința fiind rădăcina spiritualității, a legăturii tainice cu divinitatea. Pe lângă importantele cuceriri ale cunoașterii, ale tehnologizării, efortul de afirmare și dezvoltare a personalității umane include, fără tăgadă, rolul muzicii în peisajul vieții sociale. Amintirea, retrăirea evenimentului Nașterii Domnului în atmosfera unei săli de concert se face cu iubire, cu omenie, însușiri care stau la baza credinței sănătoase, păstrată încă vie în sufletele multora dintre noi. Referință Bibliografică: MASTER CORALE - JOY OF THE SEASON / Vavila Popovici
JOY OF THE SEASON de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351545_a_352874]
-
de voluptatea formelor, de o tehnică narativă impregnată de lirism și muzicalitate, ci el decupează, extrage concretul din realitatea existentă, realitate care are un limbaj al ei, lipsit de „farduri” și false „podoabe”; redă cu acuratețe, cu măiestrie jurnalistică exersată, retrăirea unor vremuri apuse, atmosfera patriarhală rămasă ca un „loc luminos”, ca un reper și ca o oază de frumusețe în sufletul celor „obosiți de cale”. Nea Mitică povestește cu dezinvoltură, fără ură, fără a se întuneca, gândindu-se la acea
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
POATE MAI DEPARTE”... - Ne puteți da o definiție proprie a poeziei? - Poezia e o formă de exprimare, de comunicare, poate fi un manifest, poate fi zbor sau cădere..., poate fi totul. Poezia pentru mine este o formă de reînviere, de retrăire a iubirii pierdute, moarte sau regăsite. Ea poate fi lumină sau întuneric, viață sau moarte. Poezia e iubire și speranță. Și eu mă identific cu ea. „Rădăcinile sunt cele care își pun amprenta pe toată viața” - Ce ați dori să
NTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN DESPRE PUTEREA DE A TE IDENTIFICA CU POEZIA PE CARE O SCRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355801_a_357130]
-
Acasa > Versuri > Farmec > INGENIUM PERENE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Unificarea-n spirit Ca parte a gândirii, Naște prin trăire O altă retrăire. Se cade din mândrie, Defect a fi orgoliu. Se cade în iubire Ca semn de mântuire. M-așez pe bancă, cred... O mai umbrește plopul, Ingenium și peren, Doar gândul e etern. Restul, Se pierde... Rămâne doar norocul. Referință Bibliografică
INGENIUM PERENE de PETRU JIPA în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356970_a_358299]
-
America, Noua Zeelanadă ... Este de asemenea o poetă foarte talentată, scriind o poezie plină de nuanțe coloristice, de linii subțiri, muzicale din care construiește admirabile peisaje și pasteluri. Prozele pe care le publică în Antologia de față, sunt amintiri și retrăiri ale copilăriei, pline de farmec și de nostalgie, sau descrieri ale peisajului fascinatei insule a Ciprului. Scriitorul George Roca, este născut la 14 iulie 1946 la Huedin, Cluj. Și-a petrecut copilăria și primii ani ai tinereții la Oradea, după
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
deoarece am crescut într-o perioadă în care fotografia însemna cheltuială pentru fiecare cadru. În punguța mea nu sunt multe poze, dar cele ce există sunt fine, elegante și prețioase. Valoarea lor este plină de semnificații, deoarece declanșează senzațiile de retrăire a amintirilor, uitându-tă la ele. Tânăr fiind, nu am înțeles privirea nostalgică a bunicii sau a mamei când priveau vechiul album al familiei, însă odată cu trecerea timpului înțeleg și eu importanța acestora. Motivul pentru care scriu această prefață, este că
ALBERTO VOKA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368796_a_370125]
-
în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea ca o pedeapsă... dorită Tot mai prezentă în literatura hunedoreană și nu numai, Camelia Ardelean ne propune, prin noul său volum de versuri, o întoarcere în timp, o retrăire a tinereții ingenue, o revenire la vârsta nepoților ei, „aflați în pragul adolescenței”, cărora le dedică această carte: „Așa cum cerul se deschide,/ Ca soarele să [...] zâmbească”. Chiar dacă poeziile cuprinse în acest volum au fost scrise ceva mai demult, înaintea altora
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369323_a_370652]
-
evenimente din propria familie, cum ar fi momentul absolvirii colegiului de către nepoata sa, Mara-Elena, un fericit prilej de rememorare a evenimentului similar din viața sa (Sărbătoarea terminării studiilor universitare), reușind să transmită lectorului întreaga emoție și să-l îndemne la retrăirea momentului respectiv din propria existență. Emoția, căldura sufletească și evocarea afectivă a unor asemenea momente cruciale din viața fiecăruia sunt trăsăturile scriiturii Elenei Buică, de care te apropii fără să vrei, întrucât ai senzația că tu însuți ești scriitorul, nu
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
căutarea sufletului-pereche pe care, negăsindu-l pe pământ, îl caută în Cer, cutreierând ierarhia îngerilor. Suntem piesele aceluiași puzzle, suntem Tu, Eu manifestarea Absolutului prin Noi. ,, - Suntem - Poetic, Irina Lucia Mihalca, lucrează din interiorul ei și în beneficiul poeziei sale. Retrăirea unei exprimări, o face cu o linie curgătoare, inclasabilă acestui curent de poezie. Este suficient, o succesiune de poezii a fi citite, și îți dai cu multă ușurință seama, de fondul ideilor exprimate. Timpul ni s-a depărtat treptat, treptat
DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370736_a_372065]
-
și personajului și omului Friedrich Umbrich, precum și tuturor celor care au contribuit la editarea acestei adevărate piese de colecționar bibliofil. Din punctul de vedere al lectorului neavizat - care nu este nici istoric, nici om de știință - povestea aceasta înseamnă o retrăire răscolitoare a momentelor de răscruce pe care fiecare dintre noi le-a trăit cândva, cumva, pe parcursul unei vieți de om. De aceea ne identificăm cu ea. Acesta e motivul pentru care am sorbit-o dintr-o înghițitură, deși sunt născută
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
vârsta maturități. Pentru mama el rămâne tot copil: “Mamă dragă...fără tine/ Aș fi fost sărac pe lume,/ Tu, din drag, mi-ai dat speranță.../ Zori senini pentru o viață! “ Practic poeziile cuprinse în acest volum sunt adevărate “mărturii “ și retrăiri în lumea și din visul copilăriei.Mărturiile sunt un fel de amintiri pregnante, pe care le purtăm toată viața cu noi, care ajung din inconștient în conștiință, înștiințându-ne despre ceea ce ducem cu noi fără să știm. H.Bergson spunea
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
credință a poetei. Ea este cea care își determină opera, atenția se îndreaptă spre conservarea unei imagini constante, a copilăriei. Prezența ei este în lumea obiectuală, dar, cu siguranță însăși ideea prezenței sale este imanentă lumii reale, naturii, și a retrăirii vârstei de început plojând în lumea copilăriei cu experiența maturității depline. Poeta trăiește o permanentă revoluție pentru a sesiza insesizabilul copilăriei, pentru a străbate aparența, răscolind magma esențială, pentru a reflecta profunzimea nelimitată a naivității copilului. Astfel, prezenta carte devine
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
trecutului. Prezentul povestirii e adeseori foarte sumar, câteodată aproape absent, redus uneori la clipa declanșării unei rememorări. Rememorarea apare aproape în fiecare din aceste proze scurte. În aproape fiecare povestire se strecoară o altă povestire în care se derulează o retrăire, prin rememorare, a unei vieți, a unui fragment de viață sau a unei drame. Aceasta se desfășoară, de obicei, în montaj paralel. Ca într-un film. Prozatoarea ascultă și redă ceea ce se povestește sau i se povestește. Sau ceea ce își
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
sclipitoare, delicatețea unui suflet de aur - îi marchează inconfundabil stilul. Directețea și claritate expunerii faptelor, așa cum s-au petrecut, fără nicun fel de cosmetizare sau idilizare a tabloului, îl captivează din primele pagini pe cititor, invitându-l să participe la retrăirea unor clipe care au fost. Amintirea recuperează un timp apus; dragostea și căldura celor dragi ne ajută, după ani și ani, să îndulcim cât de cât, durerea pricinuită de ireversibilitatea trecerii timpului. Acele ceasornicului ne măsoară inexorabil pașii înspre un
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
Acasa > Poeme > Emotie > FEREASTRĂ ÎN TIMP Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1863 din 06 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Privirea mângâie trecutul, Trecut vibrând de amintire, Într-un prezent varsă tumultul De clipe dulci spre retrăire... Imagini de atunci cu tine, Din lupta dragostei carnale, Revin în zilele senine, Revin cu cânturi siderale. Mă-mbată iar trăirea noastră De poezie și mister... Te văd, te-ating - timpu-i fereastră Și amintirile nu pier... Știi, luna și-aprindea
FEREASTRĂ ÎN TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354017_a_355346]
-
piept și să nu le mai dau drumul niciodată. În fond, de ce nu aș putea să fac acest lucru? O dată, demult, cineva mi-a spus ca esențele țări se păstrează în sticluțe mici. Atunci, de ce să vreau să renunț la retrăirea îmbătătoare a amintirilor? La urma urmelor, fiecare are propria lui mașină a timpului. Unii, aleg amintirile pentru a se reîntoarce în trecut iar alții visele pentru a merge mai departe, în viitor. Un singur lucru este cert: cu toții ne-am
CARPE DIEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354083_a_355412]
-
baladești, momente de răscruce, cumpenele vieții. Autorul stă de vorbă cu oamenii satului, descrie obiceiurile și tradițiile ca în adevarate tablouri rurale, anotimpurile si momentele zilei, meditează asupra scurgerii ireversibile și implacabile a timpului. Vibrantă este delicatețea revigoratoare și bucuria retrăirii copilariei, chipul mamei ca izvor dătător de viață, dorul, iubirile, frumusețea sufletească întruchipată în ființa iubită. Creațiile sale de o inestimabilă frumusețe te duc imediat cu gândul că sunt un bun prilej de educație a tineretului, prin care poate să
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
mintea, sufletul și vârful peniței experimentate a autorului Octavian Curpaș, el însuși, emigrant. Acesta și-a construit cartea având la bază însemnări de reporter, lăsate să curgăîn rânduri pline de spontaneitate,încărcate de viață și de aceea, în mare parte, retrăirea întâmplărilor nu se face dupăun plan prestabilit, ci curge tumultos dupăjocul memoriei, având la bază intertextualitatea. E o scriitură modernă în care se împletesc într-un ritm plin de viață jurnalismul, povestirea, însemnări scrise, scrisori, documente, rememorări și informații suplimentare
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
un ținut eliberat de vremelnica impuritate mundană. Nostalgia recâștigării statutului binecuvântat al Logosului presupune viețuire în zona de puritate și lumină a Poeziei. Conținuturile inconștientului activate prin verb evocă tocmai nostalgia Paradisul primordial și a Timpul său acronic și îngăduie retrăirea prin poezie a momentului unic ce premerge ruptura de timpul sacru și căderea în timpul profan. Fiecare imagine poate să conducă la această urzeală a textului și la o sintaxă imaginară de restaurare. Poetul de mare recepție culturală, Nicolae N. Negulescu
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se lasă toamna peste sat! În satul amintirii mele, Soarele bate în fereastră Și Luna râde printre stele Și mângâie o floare-albastră! Tablou pictat de retrăire! Artă frumoasă și rupestră, Pe stânca mea de amintire, Purtată la rever de vestă! Se lasă toamna peste sat Și umbra vârstei îl cuprinde, Dar gândul meu, însingurat, Prin taina lui, mereu, pătrunde! Referință Bibliografică: Se lasă toamna peste sat
SE LASĂ TOAMNA PESTE SAT! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358530_a_359859]
-
literatura franceză liliacul apare în operele scriitorilor romantici, simboliști, suprarealiști etc. Scriitorul romantic Alfred de Musset în poemul-cântec „Bonjour Suzon” îi atribuie liliacului valențe diferite, acesta fiind un simbol al frumuseții feminine, inocenței, purității, al tinereții, bucuriei, al posibilității de retrăire a unei minunate povești de dragoste. În poemul „Exil” al lui Victor Hugo, liliacul este un simbol al Franței iubite în care poetul nu poate reveni. Aragon construiește poemul „Liliacul și trandafirii” pe antiteza dintre frumusețea naturii și dorința de
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]