457 matches
-
și sancțiunile care le pedepsesc. ... 167. Prin Hotărârea din 17 septembrie 2009 în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legii penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legii penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
aplicării de sancțiuni efective și disuasive în cauzele având ca obiect infracțiuni de fraudă gravă împotriva intereselor financiare ale UE, și principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, în componentele acestuia referitoare la accesibilitate, previzibilitate și neretroactivitatea legii penale mai puțin favorabile (retroactivitatea fiind înțeleasă atât ca o sancționare penală a unui comportament care nu era interzis înainte de data săvârșirii infracțiunii, dar și ca o agravare a regimului răspunderii penale). ... 252. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat și
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
contencios constituțional a analizat dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate strict din perspectiva principiului legalității incriminării și pedepsei consacrat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului și a considerat că nu intră în domeniul de aplicare a interdicției retroactivității legii penale dispozițiile unei legi prin care se declară ca imprescriptibile anumite infracțiuni, pentru care nu se împliniseră termenele de prescripție la data adoptării legii mai severe. ... 295. Analiza Curții Constituționale asupra instituției prescripției răspunderii penale a fost reluată în
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragraful 109. ^31 Hotărârea din 17 septembrie 2019, Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragraful 108. ... 318. Pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul în care un stat prevede expres în legislația sa principiul retroactivității legii penale mai favorabile, acesta trebuie să permită justițiabililor săi să exercite acest drept, conform garanțiilor din Convenție. În Cauza Mihai Toma împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 13 decembrie 2012, Curtea Europeană
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
constat în faptul că legislația națională prevedea expres aplicarea legii penale mai favorabile ulterior condamnării definitive în privința pedepselor. În cuprinsul hotărârii a precizat expres că: „În cazul în care un stat prevede în mod expres în legislația sa principiul retroactivității legii penale mai favorabile (așa cum este cazul articolului 7 § 3 din noul Cod penal andorran), acesta trebuie să permită justițiabililor săi să își exercite acest drept în conformitate cu garanțiile convenționale. “ ... 321. Din cele de mai sus reiese faptul
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de drept, care se opune atât ultraactivării legii mai severe (aplicarea termenelor de prescripție specială pentru acte întreruptive de prescripție anterioare datei de 25 iunie 2018, când norma referitoare la întrerupere a ieșit din fondul activ al legislației), cât și retroactivității unei legi mai severe (art. 155 din Codul penal, în conținutul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022). ... 345. În al doilea rând, neaplicarea legii penale mai favorabile, corolar al neretroactivității legii penale mai severe, este de natură
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării sale în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 195 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288174]
-
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. (2) Dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. “ ... 122. Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
la consolidarea statului de drept [Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994]. ... 140. Principiile care caracterizează un stat de drept necesită, în fiecare caz posibil de retroactivitate, prevederea acesteia în mod expres în Constituție sau într-un statut, cu scopul de a elimina posibilitatea unei interpretări retroactive a unui statut, astfel încât drepturile dobândite să fie protejate în mod corespunzător. Printre caracteristicile unui stat de drept se
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ“ [alin. (1)] și „trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“ [alin. (2)]. Așa fiind, rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice apărute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea
DECIZIA nr. 398 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274772]
-
retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“ [alin. (2)]. Așa fiind, rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice apărute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea noii reglementări sau conflictul între normele succesive. Obligația de a corela cele două reglementări, „astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc“, are ca scop inclusiv evitarea hiatusului normativ cu privire la materia reglementată, legiuitorul fiind
DECIZIA nr. 398 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274772]
-
de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice este afectat de dispozițiile de lege criticate. Mai mult, folosindu-se timpul prezent, respectiv sintagma „nu poate fi mai mare decât media venitului net“, retroactivitatea este cu atât mai clară cu cât, chiar dacă numai în abstract, sunt afectați și cei care sunt deja pensionați. ... 12. De asemenea, susține că este încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât se creează o reală discriminare între
DECIZIA nr. 302 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274211]
-
de dezincriminare, în timp ce art. 5 și art. 6 din Codul penal reglementează aplicarea legii penale mai favorabile până la, respectiv după judecarea definitivă a cauzei. Aceste texte sunt expresia art. 15 alin. (2) din Constituție, care stabilește principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Legiuitorul are o obligație de rezultat, și anume aceea de a reglementa norme substanțiale care să pună în operă principiul constituțional antereferit. ... 82. Problema ridicată este aceea de a stabili dacă sfera aplicării legii penale de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
fost acțiunile persoanei bănuite de activități teroriste, sau condamnate pentru astfel de activități, să deroge dreptul de la viață garantat de aceste instrumente internaționale, interzicerea torturii sau a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, principiul legalității pedepselor și măsurilor, precum și interzicerea retroactivității penale. 3. Circumstanțele care au amendat astfel de derogări trebuie reevaluate regulat în scopul de a înlătura derogările din moment ce aceste circumstanțe nu mai există. 4. Respectarea normelor imperative a dreptului internațional și a normelor dreptului internațional umanitar. În lupta lor
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
felul nulității, se produc aceleași efecte. Dacă regimul juridic al nulității absolute este diferit de cel al nulității relative, constatăm o identitate în ceea ce privește efectele produse. Nulitatea căsătoriei produce efecte nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut. Ca efect al retroactivității, se consideră că actul juridic al căsătoriei nici nu a fost încheiat. Există două derogări de la efectul retroactiv al nulității căsătoriei: 1. nulitatea nu produce nici un efect în privința copiilor, care au statutul legal de copii din căsătorie; 2. căsătoria putativă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
externi cu cei interni, a afectului cu acțiunea și gândirea, unitate încorporată ideii de „activism“, „adaptare“, „dezvoltare“ și de „autoactualizare“. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației se disting două mai importante: *psihologică, generatoare a modelului homeostazic, adaptativ, orientată spre „retroactivitate, spre antecedentele acțiunii și conform căreia organismul are drept tendință fundamentală menținerea echilibrului“ (Lewin, 1967); * psihosocială generatoare de modele relaționale sistemice și funcționale în structura personalității (Maslow, 1954). Asupra locului, rolului și esenței motivației în comportamentul uman, controversele sunt numeroase
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mod clar infracțiunile și sancțiunile care le pedepsesc. ... 50. Prin Hotărârea din 17 septembrie 2009 în Cauza Scoppola împotriva Italiei (nr. 2) s-a arătat că, chiar dacă art. 7 paragraful 1 din convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, Curtea a considerat că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
arătat că, chiar dacă art. 7 paragraful 1 din convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, Curtea a considerat că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
de drept, care se opune atât ultraactivării legii mai severe (aplicarea termenelor de prescripție specială pentru acte întreruptive de prescripție anterioare datei de 25 iunie 2018, când norma referitoare la întrerupere a ieșit din fondul activ al legislației), cât și retroactivității unei legi mai severe (art. 155 din Codul penal, în conținutul prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022)“ (paragraful 344). ... 113. S-a mai reținut și că „lăsarea neaplicată a unor dispoziții din dreptul intern care se circumscriu
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
să asigure protecția concretă a drepturilor fundamentale aplicând motivat în acest sens standardul adecvat de protecție impus de normele de drept“ (paragraful 115). ... 120. „Particularitatea standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la neretroactivitatea legii penale mai severe, respectiv la retroactivitatea legii penale mai favorabile, în raport cu standardul național, respectiv cu cel unional, vizează caracterul absolut inderogabil al acestui drept fundamental - interdicția oricărui test de proporționalitate în raport de alte drepturi fundamentale, principii de drept și/sau interese publice concurente -, în
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
fundamental poate fi supus unui standard diferit de protecție față de alt aspect al aceluiași drept în funcție de natura faptului juridic care a generat incidența dreptului“ (paragraful 117). ... 122. De asemenea, s-a reținut că „Principiul legalității incriminării, al retroactivității legii penale mai favorabile și al neretroactivității legii penale mai severe fac parte din categoria drepturilor inderogabile ce țin de tradițiile constituționale comune statelor membre“ (paragraful 120). ... 123. Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, s-
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 88 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300549]
-
al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). ... 21. Așadar, impunerea prin legea nouă a unor condiții diferite pentru înscrierea la concursul în discuție nu poate fi interpretată nici ca instituire a unui tratament discriminatoriu, nici ca o retroactivitate a legii noi, doar pentru că legea veche prevedea condiții mai favorabile, ci are semnificația acțiunii legii noi în câmpul și timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate
DECIZIA nr. 88 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300549]
-
mecanismului de suspendare: între votul din parlament și votul popular nu se poate opera nici o disociere. În ecuația suspendării, cele două etape sunt imposibil de separat. Logica constituționalismului ar impune acceptarea aplicării doar pentru viitor a noii reguli juridice. Riscul retroactivității nu ar putea fi evitat, în cazul în care, la 19 mai, electoratul ar fi chemat să voteze în acord cu legea amendată. Operațiunea referendară, sugera Comisia pentru Democrație prin Drept de sub egida Consiliului Europei, este compatibilă cu ethosul democrației
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]