121 matches
-
de ignorat, puse în evidență de lectură celor două texte se accentuează radical dacă gândim fragmentul din filmul lui Sergiu Nicolaescu că film efectiv, ca suită de cadre cinematografice articulate și ne relevă transmutarea cinesemiotică, drept o captare și o revalorificare filmica ale unor elemente aparținând conținutului și expresiei literare, ca o operațiune de decodarerecodare de trecere a unor informații dintr-un limbaj artistic într-altul. în vederea descrierii fenomenului de transmutare cinesemiotică și a formulării unei ipoteze cu privire la structura semnului cinematografic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
un tratament absolut surprinzător, judecând din perspectiva receptării ulterioare a operei scriitorului anglo-indian. Criticat din pricina aspectului său de „fantezie futuristă“, Grimus anticipează, deși într-o manieră încă neclară, temele și marca stilistică specifice lui Rushdie. Impulsul narativ este dat de revalorificarea miturilor și legendelor unor comunități „fără istorie“ îîn cazul de față populațiile indigene din nordul Americii), iar la nivel formal textul se prezintă ca un dialog neîntrerupt și adeseori ironic cu autori celebri și opere fundamentale ale literaturii universale, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o Portugalie a cărei cultură și opinie publică erau dirijate, încă de pe timpul lui Alexandre Herculano, exact de forțele antitradiționale: demoliberalismul, masoneria anticatolică și republicanismul. Înainte de orice acțiune era indispensabilă o campanie de interpretare critică a istoriei portugheze și de revalorificare o instituțiilor ei tradiționale. Antonio Sardinha, care debutase de timpuriu cu câteva volume de poezii și câștigase un loc de frunte într-o literatură bogată în mari poeți, se dovedește foarte curând a fi un prodigios istoric, critic literar și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru alternarea muncii intelectuale cu munca manuală, acordau atenție dezvoltării lor integrale, iar relațiile educator-educat erau foarte apropiate de relațiile de tip familial. "Școlile noi" au constituit o puternică reacție față de "școala tradițională", dominată de herbartianism, și un început de revalorificare a teoriei rousseauiste. Prima dintre aceste școli a fost aceea de la Abbotsholme (Anglia), creată de CECIL REDDIE în 1889. Școala, aprecia C. Reddie, este ceva mai mult decît un loc de instruire, ea este o societate în miniatură, ai cărei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
este strîns legată"20. Pauli era un adept entuziast al cuaternarului. Mergea pînă acolo încît își încheia scrisorile către Fierz prin formula "cu salutări cuaternare"21. Dincolo de această anecdotă, Pauli credea, la fel ca Jung, în valoarea cuaternarului în ideea revalorificării intuiției, a vieții interioare, a imaginarului, deschizînd porțile acestui fabulos rezervor de energie care este inconștientul, perceput ca fiind iraționalul, răul, tenebrele 22. Altfel formulat, ce este rațiunea în prezența mai multor niveluri de realitate ? Fiecare nivel de realitate este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
posibilitatea ei de a fi încorporată într-o conexiune armonioasă. Justiția supraconștientă poate fi depășită de falsele promisiuni ale exaltării imaginative, dar ea nu este totuși abolită. Ea conferă o insatisfacție culpabilă dorinței fals valorificate pentru a obține de la conștient revalorificarea ei rațională. Dar conștientul se poate dovedi rebel, în loc să revalorifice dorința sub controlul supraconștiinței, el se încă-pățînează să o refuleze pentru a o sustrage controlului. Sancțiunea se agravează. Dorința refulată este încorporată în dizarmoniile ambivalente ale subconștientului și suferă deformarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
defini patru cîmpuri de intervenție socială a acestei structuri muzeale: memoria în sensul unui inventar al patrimoniului material și imaterial, legat de mediul social; cunoașterea, prin acțiuni de căutare și formare individuală și colectivă; gestiune și valorificare a mediului natural; revalorificarea creației populare, prin manifestări în domeniul artelor și meșteșugurilor specifice acelor comunități. Astfel se poate observa că ecomuzeul instituie un nou rol, prin care publicul devine actor sau chiar autor al muzeului în aer liber. 2. EXPERIENȚE ȘI INTERACȚIUNI În
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de creație, în condițiile în care autorii înșiși exploatau, declarativ, la maxim retorica rupturii, în timp ce puterea se străduia să-i compromită, denunțându-i drept cosmopoliți, decadenți, anemici. Ce oferea în fapt I.L. Caragiale era rețeta convertirii cotidianului în literatură, a revalorificării materialelor joase, paraliterare, reportericești, în scrieri canonice. Schimbând ce era de schimbat, instantaneele din primul volum al lui L. sunt de fapt reportaje tip Caracudi: un fel de variațiuni pe temă dată aduse tehnic la zi, adică în era reportofonului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
2002): termenul "deliberativ" nu face referire la adoptarea deciziilor (așa cum sugerează termenul italian deliberazione ("deliberare"), ci la faza anterioară deciziei, cea a dezbaterii și a dialogului. În acest sens, aspectele cele mai interesante din spatele acestei concepții de democrație sunt: a) revalorificarea participării directe la dezbaterea politică, cel puțin în cadrul limitat al localismului; b) reconsiderarea temei dezbătute (în scopul elaborării unei soluții nu se poate rămâne pe pozițiile inițiale); c) eliminarea (echivocă, inclusiv în plan empiric) a presupunerii că poziția unui actor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gestionare și biodegradabile sub formă de gaze sau lichide valorificare a combustibile deșeurilor;analiza 2. Tehnologii de valorificare a deșeurilor minerale din ciclului de viață construcții și demolări al produselor și 3. Tehnologii de dezasamblare a produselor complexe și ecoeficiență revalorificare a subansamblelor componentelor 4. Sisteme de selectare și separare a deșeurilor din mase plastice 5. Tehnologii de neutralizare a deșeurilor periculoase 6. Tehnologii de tratare a levigatelor 3.3 Protecția și 1. Diversitatea biologică, geologică și ecologică la reconstrucția nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
conducerea partidului atrage atenția asupra acestor probleme care au o intensitate ceva mai mare acum să intensificăm și noi demascarea diferitelor teorii burgheze care sunt cunoscute și care sunt foarte popularizate pe cele mai diferite căi. De asemenea, pe linia revalorificării a tot ceea ce a produs poporul nostru, și pe linia aceasta s-au făcut în ultimul timp multe lucruri foarte frumoase și dacă nu s-au făcut înainte datorită unor vederi înguste, dogmatice a multora dintre noi, care am considerat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prin noi, ori istoria nu începe prin noi și de la noi, pe linia aceasta s-a făcut foarte mult și este foarte binevenit pe linia educației patriotice și internaționaliste a poporului nostru. Alături de aceasta este bine să mergem pe linia revalorificării tradițiilor revoluționare ale poporului nostru cu mai mare intensitate decât s-a făcut până acum, editând cărți, studii despre activitatea reprezentanților și conducătorilor revoluționari din trecut. De asemenea, cred că n-ar fi rău că dacă au apărut ceva extrase
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
S-a creat impresia că, dacă Îndepărtăm interpretarea marxist-leninistă și corectăm falsurile și omisiunile din studii și reeditări ale vechilor apariții, totul este rezolvat. Nu s-a observat că reabilitarea lui Dimitrie Gusti era parte integrantă a strategiei comuniste de „revalorificare” a moștenirii cultural-științifice În scopul de a construi o nouă legitimitate partidului unic față de perioada dejistă a anilor ’50. Și În acest context nici reintroducerea sociologiei În Învățământ și În cercetare nu a avut alt scop decât ca partidul comunist
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al pseudosavantului etc., reabordarea unor teme recognoscibile din patrimoniul său, precum cea a familiei citadine și a politicii, recurgerea la procedee textuale inaugurate în prozele sale, precum "temă și variațiuni", lista, autoreferențialitatea ș.a.m.d. ca să nu mai vorbim de revalorificarea de pe alte poziții a multor mărci care țin de "limba eroilor" săi, certifică viabilitatea modelului acestui mare clasic și infirmă decisiv teza perisabilității operei sale. Așa cum precizează Dorina Grăsoiu în capitolul "Perisabilul Caragiale", din lucrarea Caragiale în presa vremii 34
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cele în care va fi adâncit raportul dintre Caragiale și Urmuz, pe de o parte, și prozatorii de la "Școala de la Târgoviște", pe de altă parte. 4.3. Teme caragialiene și variațiuni postcaragialiene Frecvența recurențelor tipologice este indestructibil legată de multitudinea revalorificărilor din aria tematicii caragialiene. Fără să zăbovim asupra unui posibil inventar al acestora cu exemplificări care marchează înrudiri de ordinul evidenței între modelul caragialian și numeroase reiterări postcaragialiene, ne propunem să insistăm doar asupra câtorva cazuri în care se pot
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
validității modelului. Spre deosebire de situația din multe proze scurte ale lui Al. O. Teodoreanu, relativ puține aspecte lingvistice din scrierile impregnate de un suav umor patristic ale lui Damian Stănoiu amintesc de limbajul personajelor caragialiene. Unul dintre aceste aspecte ține de revalorificarea potențialului comic al stilului telegrafic. Generatoare de paralogisme derivate din concentrarea abuzivă responsabilă de lipsa de precizie a anunțurilor, telegrama este și la Damian Stănoiu utilizată ca mijloc de informare denaturată. În microromanul Cazul maicii Varvara, poznașa notiță din telegrama
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mănâncă împreună, după miezul nopții, în tăcerea cea mai sinistră..."113. În concluzie, și pe dimensiunea trofică se constată la Urmuz o multiplă raportare la coordonatele caragialiene, atât prin respingere, cât și prin înglobare, mai exact, prin inversarea parodică, prin revalorificarea unor aspecte periferice în raport cu grila centrală și prin aluzia directă la pasiunea gurmandă care identifică decisiv personajul lui Caragiale. 6.1.6. Un catharsis al surprizei Viziunea caricaturală în cazul ambilor artiști poate fi pusă pe seama unei intenționalități satirice. În
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mircea Horia Simionescu în Citiți-mă noaptea, care prefațează textul integral al Dicționarului onomastic sau în Cursiv bio-bibliografic, integrat în finalul romanului Licitația, dar și de către Costache Olăreanu 48, Caragiale este îndatorat, în schimb, "ucenicilor", pentru demersul reinterpretativ și de revalorificare de pe poziții moderne a operei sale. Între ramurile bogatului arbore genealogic literar caragialian, Urmuz și scriitorii târgovișteni sunt astfel atestați drept primi descendenți ai căror continuatori Eugen Ionescu, respectiv poeții și prozatorii generației '80 -, înnobilează prin creații de prestigiu nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
lipsită de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului, care face să transpară calitatea sa sacră, rituală. Privirea litificată și cosmetica flamboiantă transformă chipul Salomeei într-o mască a seducției, tematizarea privirii apare ca un reflex al unei alte revalorificări mitologice decadente, a măștii Meduzei 533. Schimarea de registru este numaidecât sesizabilă la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]