3,881 matches
-
două cărți de memorialistica. Una a intitulat-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
O femeie (Anda) însoțită de copilul ei, în vîrstă de opt ani se află în vacanță la Washington. Într-o zi, oprindu-se la un restaurant mexican, întîlnește un fost coleg de facultate (Paul) care, (coincidență?!) este chiar tatăl copilului. Revederea se desfășoară scurt, lăsînd nerezolvat misterul. Paul nu află că este tatăl copilului și drumurile lor se despart din nou. Această proză (ca și celelalte din volum) răspunde unui bovarism general, al tuturor personajelor, iar transformarea în melodramă ieftină nu
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
știa, dar care pîndea să-i cotropească țara, de fapt cotropindu-i-o deja în strînsoarea ei). Vestea abdicării - știa că silită - a regelui, la 30 decembrie 1947, a zdruncinat-o mult. Totul i se părea absurd, gîndind mereu la revederea cu mama ei. Acum apele trebuiau să se despartă. Ambasada Română din Paris a adresat studenților și bursierilor români chemarea (ultimativă) de a se reîntoarce în țară. A refuzat, obținînd de la Oficiul de Refugiați statutul de azilant politic. A rămas
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
îndreptându-și limba înspre tine, îți intră-ntre picioare pe sub rochița scrobită"... "i-ai digerat organele, te-ai lins pe bot"... "printr-un straniu efect clitorisul se lungise în penis"... "am umplut closete întregi cu vată însângerată"... "fut și la revedere"... etc. etc. în această lălăială-hăhăială lascivă apar și câteva - foarte puține - secvențe de poezie autentică. într-un poem intitulat Dragostea (și scris probabil de Mircea Cărtărescu) există de exemplu o reprezentare expresivă a devorării bărbatului de către femeie în actul dragostei
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
absențe se desfășoară, genial, nuvela lui Nabokov. Fialta e un spațiu metaforic, ea rezumă toate întîlnirile întîmplătoare ale celor doi, după plecarea lor din Rusia. Se întîlnesc pretutindeni, dintr-o tenacitate a coincidenței, pînă cînd bucuria cu care e infuzată revederea, dar și inexplicabila jenă ajung să facă din ei doi foști iubiți fără o iubire cu adevărat consumată. La Fialta se văd pentru ultima oară, contururile corpurilor lor diluîndu-se în ceață și ploaie, înainte ca ea să moară într-un
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința, Sară pe deal)"; în al treilea rînd "natura-personaj mitic (Revedere)"; și în sfîrșit, "natura-realitate metafizica (Mai am un singur dor)" (cu precizarea expresă că metafizic=mioritic!!). Să mai adăugăm că enclavele interpretative ale autorilor sînt risipite sub o rubricatie parazita stufoasa - Valorificati-vă cunoștiințele; Verificati-vă cunoștiințele; Completati-vă cunoștiințele
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
de la Regina Angliei, pentru că abia trecuseră sărbătorile. Ceea ce mi-a trezit interesul a fost o urare de Sfintele Sărbători, scrisă de I.P.S. Antonie, mitropolit al Ardealului, care se adresa „Alteței Sale Eugen Caraghiaur” cu mesajul „Mulțumiri, maiestate, cu dorință de revedere.” De data aceasta era un personaj foarte apropiat familiei mele, care se adresa protocolar Prințului. Eu eram aceea care, în timpul vieții sale, mă ocupam de corespondența tatălui meu cu I.P.S. Antonie Plămădeală, fost coleg de facultate și bun prieten, așa că
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
într-un mod neașteptat. Îmi spune că duminică pleacă spre Paris și pe drum îmi va citi cartea „Cei șapte ani de acasă...” Această promisiune este ca un cadou nesperat. Ne strângem mâinile și eu îi spun în românește: „La revedere, Bambino!” Contele meu Pelerin mă privește lung, vizibil emoționat: „Crezi că ne mai vedem?” „Nu știu, poate, vreodată!” îi răspund eu și îi întind cartea mea de vizită. Un mic diamant îi strălucește parcă în privire. O stea, a trecut
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
mereu la fel: apăsări ușoare ale clientului pe mâna întinsă a vânzătoarei - încheie afacerea. Ele nu trebuie să fie prea puternice, dar nici prea superficiale. O apăsare normală înseamnă un franc, cenții se reglează cu degetul. Există, desigur, nelipsitele „la revedere” și „pe mâine”. Iată, cumpărăturile au luat sfârșit. Azi clientul are o reclamație. Și-ar dori ca măcar o dată să cumpere bomboane adevărate. De două, trei ori, el a furat zahăr din sufragerie, doar câteva bucăți, ca să nu se observe
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
străbate țara și lumea întreagă pentru a duce la îndeplinire visul unor oameni separați de prea multă vreme. “Sunt convins că <Găsește-mi familia> va fi o emisiune de succes pentru că ne vom întâlni cu emoție, cu speranță, cu bucuria revederii sau a întâlnirii pentru prima oară cu cineva de același sânge. Toate acestea sunt sentimente la care este imposibil să nu reacționezi ca spectator”, a spus Eduard Petru.
"Surprize, surprize" capătă o altă formă. Un nou reality show la Kanal D "Găseşte-mi familia" () [Corola-journal/Journalistic/24794_a_26119]
-
Sf. Vasile cel Mare din Blaj, școală pentru care generațiile vechi de intelectuali aveau o prețuire deosebită. Absolvent din anul 1933, coleg de promoție cu poetul Radu Brateș (Gh. I. Biriș), profesorul și istoricul Teodor Seiceanu ș.a., Coposu participă la revederea semicentenară, așadar, cincizeci de ani!, de la absolvirea liceului, în primăvara anului 1983. Dintre profesorii lor puțini mai erau în viață; în Blaj era numai Ștefan Manciulea, nonagenar acum, peste doi ani (1985) avea să treacă și el la cele veșnice
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
în viață; în Blaj era numai Ștefan Manciulea, nonagenar acum, peste doi ani (1985) avea să treacă și el la cele veșnice și chiar rândurile lor, ale absolven- ților, erau tare rărite. La Blaj, mai mult decât în alte orașe, revederile colegiale respectau un anumit ritual, din care nu putea lipsi tradiționala oră de dirigenție, cu „strigarea” catalogului, urmată de o lecție festivă. În absența profesorilor de altădată, organizatorii, oameni de șaptezeci de ani, au apelat la subsemnatul, invitându- mă să
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
cel care îmi făcuse invitația în numele colegilor, de a susține această expunere. Trebuie să mărturisesc că despre Corneliu Coposu nici nu auzisem până atunci (repet era în primăvara anului 1983) și nici nu știam nimic. Așa cum se obișnuia, la aceste revederi erau invitate și oficialitățile orașului, în speță primarul. După apelul catalogului a urmat expunerea mea, vizibil emoționat la început, apoi căpătând oarecare siguranță și un ton convingător, după un plan de expunere. La sfârșitul prelegerii s-a ridicat un domn
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
spunea atunci - atitudine. Am apreciat gestul său ca unul elegant, de o oarecare abilitate politică, ferindu-l de o intervenție brutală, de o bruscare a lui Corneliu Coposu, care l-ar fi făcut și antipatic absolvenților semicentenari înveninându-le dorita revedere. Celor care l-am ascultat atunci, intervenția lui Corneliu Coposu ni s-a părut extraordinar de curajoasă. Dar cel care a rostit-o avea aerul firesc al spunerii unui adevăr, pe care noi, cei de față, prizonierii unor prejudecăți și
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
Așa deci, mâine ai o lansare de carte, apoi pleci în Oz, Australia. Ce bilanț propriu îți faci? Pot spune că am înfăptuit aici în România... peste așteptări. Așa să ne ajute zeul email vine de la Paul, Fiul Dumnezeu. La revedere Ceahlăulu i . Avem proiecte Rămâi cu bine importante de înfăptuit la muntele Spiritul lui Deceneu, pe care sacru al Moldovei. Sufletele zânele zamolxiene moderne îl străbunilor aflate în Ceahlău s-au posedă, va da roade. Vindecarea trezit și ne cheamă
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
evidență o realitate sumbră, o poveste întunecată a societății, fără să fie la mijloc o intrigă polițistă, urmărirea unui asasin. Dostoievski a scris roman noir, în accepțiunea franțuzească a termenului, dar nu roman polițist. Cred că particularitatea acestei cărți (La revedere, acolo sus, traducere din franceză de Tristana Ir, Editura Trei, 2014 - n.red.) stă în tratarea unei teme de roman noir cu mijloace narative care vin din arsenalul romanului polițist. Am păstrat savoir-faire-ul romanului polițist, cu piste false, surpriză, suspans
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
e cea mai bună carte a anului, deși e o carte bună. Napoleon cerea să i se prezinte generali care au noroc. Nu generali buni, nu buni strategi. Generali care au noroc. În Alex aveți un artist ratat, în La revedere... un artist aproape ratat. Vă preocupă tema? Foarte sincer, n-am alt răspuns decât că eu sunt un desenator ratat, de asta creez astfel de personaje. E marele meu regret, că n-am putut să desenez. Mi se pare ceva
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
în primele telefoane pe care le-a dat când s-a întors în țară, s-a interesat ce fac . Pentru că nu a reușit să îi mai vadă până acum, am stabilit, de comun acord, o întâlnire, măcar să își ia la revedere de la seria care tocmai a absolvit. Din discuțiile pe care le-am tot purtat cu ea am reținut faptul că se simte bine, este fericită că s-a întors în țară. Noi o așteptăm din toamnă. Locul său nu poate
Teo ar dori să se întoarcă la catedră, pentru a le preda tinerilor jurnalişti () [Corola-journal/Journalistic/25554_a_26879]
-
interesantă: -Păi nu sunteți din Ardeal? NU AR TREBUI SĂ ȘTIȚI LIMBA MAGHIARĂ??? - DA, stimată doamnă, sunt din Ardeal, în România unde se vorbește româna! * ea: - Hai lasă-mă, scutește-mă cu de astea, oricine din Ardeal știe maghiara... la revedere, o zi bună (și mi-a închis)", a relatat bărbatul.
Un clujean relatează o discuție halucinantă: Nu știți limba maghiară?! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21629_a_22954]
-
traseul pe unde am urcat ca să ajungem la locul unde s-a prăbușit avionul, cât am mers pe munte. Tare mă bucur că i-am salvat și că azi am putut să ne revedem sănătoși", a mai spus Gheorghe Giurgiu. Revederea moților salvatori și a victimelor accidentului aviatic a avut loc în cadrul "Zilelor lemnarului", manifestare care are loc la acest sfârșit de săptămână în comuna Horea. La locul tragediei a urcat și o fanfară de tineri din județul Neamț, care au
Salvatorii şi medicii răniţi în Apuseni s-au întâlnit la locul prăbuşirii avionului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21801_a_23126]
-
succeselor și eșecurilor, Jean Negulescu se gândește totuși, frecvent, și la familia numeroasă din care provine, rămasă captivă în România comunistă. Abia în 1968 (la vârsta de 68 de ani) , fiul rătăcitor se întoarce în sfârșit, pentru scurtă vreme, acasă. Revederea cu mama sa este - inevitabil - melodramatică: " De câtăva vreme, mama Leanca s-a mutat la București, la una din fetele ei. Gârbovită lângă sobă, împletește cu andrelele ceasuri în șir. Uneori își întoarce capul spre ușă și ochii i se
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
I s-au reproșat, printre altele, la apariție, și dificultăți stilistice și improprietăți de termeni. Tîrziu, prin anii șaptezeci, cînd a voit să-și reediteze romanul, meditînd pe marginea lui și-a amintit că toate aceste dificultăți sînt rezultatul unei revederi a manuscrisului dintîi, pocindu-l, pe alocuri, stilistic, din teama de a nu greși apărînd, cu romanul, în forma primului jet. Uimitor e faptul că după buna receptare a romanului, în loc de a persevera și a-și cuceri un loc în
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Se așază toți pe scaune și conversează frumos, apoi Einstein scoate vioara și cîntă pentru cel mai mare frizer, dedicație specială, Capriciul 17 de Paganini. Emoționați, ceilalți se adună în jurul lui nea Gică, fiecare cu cîte o foarfecă. În loc de la revedere, înfig sacadat lamele în halatul alb. După ce ie pleacă, sosește Vasilescu Dorel și îndeasă părul la loc, îl coase pe nea Gică, îl machiază și îl fixează pe suport. Vasilescu Dorel e cel mai mare taxidermist din lume" (La aniversară
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
și Luminița în vacanța de vară precedentă ("Mi-am ridicat capul și am văzut-o la intersecția celor două ape. Era într-un costum de baie roșu aprins, cam de aceeași vârstă cu mine. Spăla niște șosete."), scrisori de dragoste, revederea la București, declarații de iubire în parc, idilă care se termină însă brutal printr-o tragedie. Cadrul acestor rememorări îl constituie Vadu Alb, satul bunicilor, construit, parcă, anume după modelul unui spațiu al reveriei, cu "liniște deplină" și "acalmie" în timpul
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
de omagiu adus acestor oameni pe care am avut bucuria să-i cunosc și pe care mi s-a părut firesc să îi și traduc. Speranța mea acum este să public un al doilea volum din aceste Ore franceze, cu revederea unor oameni după douăzeci de ani și cu alte nume noi. Aș vrea, totodată, să închei un nou volum de poezii, care se află într-un stadiu destul de avansat, și aș vrea să pot publica marele meu proiect, o sinteză
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]