784 matches
-
contra spiritului științific? Și tot așa. Acestor interogații eterne autorul caută să le dea un răspuns de pe o poziție neutră. „Neutră” însemnînd aici acea stare de mijloc în care un intelectual ține într-o mînă știința, iar în cealaltă învățătura revelată, întorcînd aceeași problemă de pe o față pe alta, spre a da în final cîteva sugestii. Din echilibristica acestor argumente potrivnice se naște o carte de discretă apologetică religioasă, asta însemnînd că Ward nu-și dezminte stofa de predicator dedicat unei
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
dospesc din altele - vechi, uitate sau înstrăinate - viața se poate reorganiza. După criterii noi. Esențială rămâne disocierea dintre viață și literatură. De pildă, Andrei Dorian, prietenul său literat, face din bibliotecă și cultură repere absolute. Pentru Vili, însă, primează viața revelată. Problema e că, la 45 de ani, viața lui a rămas un plan continuu, la fel de incert. Vasile Baghiu înfățișează în Planuri de viață lumea eșecurilor unui antierou. Incapabil să emigreze, acest „luptător cu lacrimi în ochi” este o victimă perfectă
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
că Raul are mai mulți copii. Riscul e ca amănuntele, de oriunde le-am culege, să rămână nule ca semnificație. Pentru că ingineria destinului gândită de V. Duda pornește cu motoare alimentate din direcții imprevizibile. Dar într-un singur sens: sinele revelat. Într-o proză cu intrigi palide, felul în care punctele de atracție funcționează este decisiv. Conflictele din proza lui Virgil Duda sunt subțiri, dar ele explodează însumate în subtext. De exemplu, renegarea unei filiații iudaice nu marchează cine știe ce granițe de
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
Arc. De ce este Helena singura care cunoaște fericirea, de ce dorințele pe care i le sugerează lucrativ sibila i se împlinesc? Poate pentru că Helen posedă ceea ce Lamar Keene numește true believer syndrome, este singura care crede cu hotărâre în destinul ei revelat metodic de profețiile improvizate între două ceaiuri și un cub de zahăr ale sibilei de ocazie. Să fie naivitatea autentică - pentru a nu spune prostia înzestrată cu bune intenții - modul absurd de a valida găsirea fericirii? Regizorul ne face atunci
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
în lungul plan-secvență de la început. Moartea este acolo, dar ca prezență subtilă, vagă, încă inaccesibilă, nu ca o alteritate radicală. Treptat, moartea devine o prezență familiară sau chiar una familială. Drumul precipitat prin brusă către peștera-uter, printre puținele elemente simbolice revelate, reprezintă scurta agonie a lui Boonmee, dar creează și premisele renașterii sale. La fel de confuz și cu acel grotesc emoționant al picturii naive ca și apariția fiuluimaimuță, avatarul cu aspect de maimuță este recuperabil din fotografiile cu tineri thailandezi cu fețe
Unchiul Boonmee se pregătește să moară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5526_a_6851]
-
Sorin Lavric În ochii unui teolog care își ia în serios menirea, filozofii sunt niște rătăciți orgolioși care nu fac decît să tulbure apele spiritului. Lipsiți de darul de a intui binefacerile adevărului revelat, acești vanitoși ai gîndirii speculative se zbat aiurea într-un plan orizontal, mînați doar de amorul propriu și de dorința de a stîrni admirația semenilor. Mai mult, neavînd putința de a sesiza esențele lumii, ei fac figura unor eretici care
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
transcendentă, o bîțîială artistică fără apetit pentru profunzimi și un carnaval de trufii autoidolatre. În ochii lui Stăniloae, Blaga e un talent strălucit care din păcate e văduvit de facultatea credinței, și asta din neputința de a adera la natura revelată a unui adevăr pe care filozoful, cu mintea lui, nu l-ar putea descoperi în veci. Căci adevărul ți se dă adevărul este das Gegebene, altminteri putîndu-l să-l cauți pînă în fundul lumii și pînă la plinirea vremurilor, tot degeaba
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
amor, plăceri) și dharma (îndatoriri religioase și morale), care sunt primele trei din cele patru scopuri ale vieții, „îndeletnicirile lumii”, nu mai înțelegem mokșa (al patrulea scop - mântuirea sau eliberarea spirituală). Dar desigur nu oricine e facut pentru această înțelepciune revelata. Despre artha există în India o întreagă literatura, manuale despre politica pe înțelesul fiecărui individ, dar mai ales pentru educarea regilor; fabulele animaliere jucând aici un rol esențial. Predând în America, Heinrich Zimmer s-a orientat cu precădere către acest
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
hibrid al biograficului, anume jurnalul camuflat în memorii. În plus, Lena Constante trece deseori în ficțiune, portretizând cu talent și întreținând metodic suspansul. O face în apropierea biograficului, aspect modificat în Evadarea imposibilă, unde lumea femeilor încarcerate ia locul intimismului revelat. Tot în privința structurii, cele trei capitole, aparent fără vreo demarcație, alta decât cea temporală și spațială, se diferențiază major prin perspectivele narative. Una e naratoarea din prima și cea mai extinsă parte, întunecată și cu vădite rețineri de literaturizare a
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
ar numi una cosa mentale. Scena în care deținutele se roagă în același timp pentru o paznică și procesul lui Pătrășcanu sunt cele mai izbutite fragmente din întreaga carte. Prima insistă pe o tensiune a interiorității comune, desăvârșite prin suferința revelată, cealaltă pe simulacrul istoriei, pe mistificarea orbitoare, ce nu poate fi notată decât prin sarcasm și ironie. Lena Constante scrie despre o lume fragmentată, mereu seismică, ce poate fi anulată prin refugiul în puterea cuvintelor încapsulate în memorie. În lupta
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
așa ceva! Noi am uitat, mai toți, cum am trăit. Câtă umilință am îndurat fără să crâcnim sau, și mai rău, fără s-o simțim. În câte turpitudini nu ne-am lăsat antrenați, unii dintre noi. (T.S. Eliot: „...rușinea / Pricinilor târziu revelate și conștiința / Lucrurilor rău făcute...”). N-am fost, măcar, destul de cinici, n-am spus să-mi fie mie bine și puțin îmi pasă! Am vrut și să stăm la scuteală, și să avem o părere bună despre noi. Iar astăzi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
în întîmpinarea criticilor precizînd că însuși poetul, alegînd drept moto un pasaj din Exodul 32, și-a pus volumul sub spectrul cuvîntului divin. E drept, Nichita nu și-a cultivat niciodată credința, dar în ultimii ani un nimb de trăire revelată îi devenise peremptorie. Nichita nu mai scria omenește pentru a-și delecta semenii, ci scria neomenește pentru a-și asculta daimonul. Fără această stihie teandrică, care și-a făcut loc în ființa lui Nichita, Noduri și semne par o făcătură
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
din condeiul unui începător. Dar, citite în grilă teologică, nodurile devin puncte de încrucișare a unor sensuri extramundane, în vreme ce semnele devin mijloace de arătare a nodurilor. Poetul pare să vorbească în dodii pentru simplul fapt că vorbește în numele unui adevăr revelat. Impresia inestetică a Nodurilor și semnelor ține de proasta croială urechii noastre, terfelită cum e de ascultarea unor sunete joase, fără demnitate ontologică. Potrivit lui Sorin Dumitrescu, Nichita a manifestat de timpuriu o dublă nedumerire față de cuvinte: mai întîi, stupefierea provocată
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
căzută din condiția logosului, singurul leac fiind forțarea convențiilor. Stîlcind regulile, Nichita obține din zgura vorbelor cîteva fulgurații autentice. Dar pentru a le surprinde, poetul trebuia să renunțe la „cuvinte“ - forma comună a lexicului lumesc - și să îmbrățișeze „necuvintele” - forma revelată a unor energii al căror cîmp nu încape în matca cuvintelor. Rezultatul e o poezie excentrică, ce pare nefirească doar ochiului înrobit de preocupări estetice, în schimb o lectură în cheie teologică lămurește spontan codul Nodurilor și semnelor. Citite cu
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
cetății s-au prins săltând în joc ochii fosforescenți cu care bărbații mei își încep monologul lipsită de sens acum se înfiripă în carnea mea o sărbătoare cu fanfare cu mic cu mare toți cei ce o ascultă simt detenta revelată a unui gând de acută râvnire să mă aștepte când nu vin de nicăieri să mă înceapă căci eu nu încep cu mine însămi să-mi dea un număr pentru că nu eu sunt prima să-mi bea cenușa de ostatic
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
eu mirat, aceasta este imaginea mătușii mele în fața lumii; această fantoșă dezarmant de distorsionată care i-a supraviețuit - asta, și nu alta - este imaginea ei adevărată... La ce bun mai există scrisorile? Ce-ar mai putea corecta ele? Dimpotrivă, odată revelate, ar avea aerul incongruu al unor mesaje de dincolo de mormînt..." (Am aruncat, tentativ, o privire doamnei S.: părea total năucită! Ce putea să scornească Varnali cu atîta ușurință?!... Dar scrisorile!?...) " Ah, scrisorile, reîncepu el; scrisorile au fost punctul de pornire
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
nu stabilește un debut. O primă versiune a lucrării a fost publicată în urmă cu aproape două decenii. în condițiile actualei circulații a ideilor multe dintre scrierile marelui muzician - scrieri cuprinse în șase volume publicate în Germania - au putut fi revelate publicului nostru; altele se află în așteptare. Este mai mult decât o bună traducere care realizează echivalențe pertinente în domeniul lingvistic, a perioadelor lungi, de amplă deschidere, specifice limbii germane; sunt aspecte ce țin de justa echivalare a sensurilor în
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
pentru-ntâia oară! Stingheri de noi devălmășim hotarul și noaptea o-mpărțim ca să se știe: amurgul mie, seara numai ție, a treia straja ochilor din turn, pe la culcate ție, mie să-mi rămâie la cântători, la mânecate-n zori, nimicul revelat fără să știe, cât sunt poet și cât prevestitor... Sau domnișoara Puchiu cu Beba. Deși noi nu am avut-o că profesoară pe Beba, (era la liceul de fete) le priveam plini de admirație când le vedeam împreună pe stradă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
una a șapte vieți, prin genealogie, adică în conformitate cu spusele Bibliei (despre a șaptea spiță) dar și legea karmei. * Nirvana - Logos - Christos. * Dintotdeauna a fost „Imaginea“ și imaginea era pretutin deni, instantanee, nelimitată, conținând spațiul-timpul, viul etern. Pentru a fi mărturisită, revelată (și) omului, a trebuit (a devenit sau implicit a fost necesar) să fie întrupată. Cuvântul a fost (deci este!) Dumnezeu. Se pare că scrierea, adică semnele, sistemul limbajului primordial, ulterior (vezi parabola încurcării limbilor, ca cenzură divină)... scrierea așadar, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-și argumentează ideile, ci le declamă, perorațiile sale, de o calitate estetică incontestabilă, ținînd loc de raționamente și dovezi logice. Cauza acestei parade retorice ține de mecanismul gîndirii lui Berdiaev și de sursa certitudinilor sale. Sursa stă în adevărul creștin revelat, iar mecanismul stă în pendulările dihotomice între termeni antinomici. Să începem cu sursa certitudinilor sale: filosoful rus are o teorie de care nu se îndoiește defel și pe care o consideră atît de irefutabilă în adevărul ei, încît, pe bună
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
rus are o teorie de care nu se îndoiește defel și pe care o consideră atît de irefutabilă în adevărul ei, încît, pe bună dreptate, nu mai simte nevoia să o demonstreze. Teoria în cauză este doctrina creștină a adevărului revelat și a persoanei dumnezeiești a lui Iisus Hristos. Astfel, toate criticile pe care Berdiaev le face ideologiei bolșevice sînt rostite în numele acestei învățături. Cu alte cuvinte, ca să combați o teorie trebuie să ai o alta în lumina căreia să o
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
de an, tot mai mult, mergând pe calea, deloc ușoară, fascinantă a spovedaniei. În prozele sale, trebuie să spunem, întâlnim spiritul sau religios, de tip metafizic, care te poate înfricoșa, aparent fără motiv, asemenea nimicului nopții pe care-l dorim revelat. La finele volumului Apocalypsis cum figuris această răvășire începe să se limpezească: cele șapte nuvele devin motorul zborului iluminat, personajele întâlnite readuc seninătatea lăuntrica. Spusele lor blânde, dar ferme, sunt balsamul ce alină rănile necicatrizate și ascunse de ochii curioși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la ureche, cu atît mai mult cu cît știe că pericolul rugului nu mai există. Sub unghi filosofic, Dawkins a învățat o lecție esențială: că nu ai voie să gîndești în categoriile adversarului, motiv pentru care noțiuni ca Dumnezeu, adevăr revelat, grație divină, păcat ancestral, viață după moarte, rugăciune, ritual sunt respinse de la început. Și cum nu-și ascunde intențiile, Dawkins mărturisește că „dacă această carte va avea efectul scontat de mine, cititorii credincioși care o vor deschide vor fi atei
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
așa cum renunța proful de fizica la Big Bang. Religia creștină nu e un simplu sistem filosofic, nu-și poate declara fondatorii “depășiți” și nu se poate adapta din mers modelor politice. Și asta pentru că Biserică își bizuie învățătură pe adevăr revelat, nu pe teorie și pe experiment. Or, nu te poți întoarce la Dumnezeu Tatăl, rugandu-l să-și revizuiască opiniile, așa cum se intoarce omul de știință la experiment, atunci cand teoria da chix. Să recapitulam. Doctrina Bisericii propovăduiește ură și disprețul
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
amuz în seara asta un picuț..cred că jumate din ele șunt homofobe...and we live în such a wonderful country... Nu șunt de acord cu Irina că argumentația ta este bună. Critici religia că se bazează pe un “adevăr revelat”, dar și tu pleci de la o premisă discutabila, si anume că eroarea s-ar găsi în manualul de religie și nu în cel de cultură civică / legislație. Frumoase icoane. Ca emigrant dar și creștin ortodox nu șunt nici pro și
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]