406 matches
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241314_a_242643]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252995_a_254324]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viață, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 131 Prevederile art. 93 alin. (8) și ale art. 98 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276835_a_278164]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246705_a_248034]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viață, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 131 Prevederile art. 93 alin. (8) și ale art. 98 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235116_a_236445]
-
care trebuie luate în considerare: 1. dificultățile economice: adeseori, cuplurile care au în îngrijire persoane vârstnice trebuie să se ocupe în paralel și de propriii copii, iar nevoile crescute (de exemplu, îngrijirile medicale) și solicitările persoanei vârstnice, uneori în mod revendicativ și stresant, contribuie la precipitarea actelor de violență împotriva ei. Asemenea acte apar, de cele mai multe ori, în familiile în care părinții sunt complet dependenți de propriii lor copii, în care nu există nicio posibilitate de a angaja persoane care să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248202_a_249531]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219659_a_220988]
-
fost o opozantă a regimului comunist. s-a născut la 26 martie 1936 în Brașov. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității București. În perioada când era studentă în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Christa Depner () [Corola-website/Science/311616_a_312945]
-
s-a născut la 17 mai 1936 în București. A absolvit Liceul Cantemir Vodă din București în 1953 și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 5 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
și descentralizarea economiei. În acea perioadă, grupul de inițiativă a fost singura organizație care s-a confruntat în mod organizat cu nomenclatura Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. 31 octombrie - Grupul de inițiativă al Mișcării Democratice organizează prima acțiune revendicativă în fața sediului CC al PCM cerând publicarea proiectelor de program și statut ale Mișcării. 11 noiembrie - CC al PCM publică faimoasele „Teze din noiembrie” care urmau să fie discutate în mod obligatoriu în toate colectivele de muncă. Membrii și adepții
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
de membri ai delegației Consiliului Europei un raport privind încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova. 28 ianuarie - Apare primul număr al publicației „Demnitatea”, organ de presă al secțiilor Cahul și Vulcănești ale FPCD. 21 martie - FPCD își exprimă solidaritatea cu acțiunile revendicative ale studenților, elevilor și profesorilor, apreciind că acestea demonstrează voința tinerei generații de a se opune agresiunii clasei guvernante împotriva procesului de renaștere națională a românilor basarabeni. 7 mai - Sfatul FPCD decide convocarea Conferinței Frontului Popular Creștin Democrat în ziua
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
dreptului cetățenilor la sănătate, securitate și viața, precum și în scopul prevenirii și limitării consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgență spitalicești și prespitalicești i se interzice participarea la greve sau la alte acțiuni revendicative menite să afecteze activitatea prin scăderea capacității de intervenție sau a calității actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizații, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit. Articolul 124 Prevederile art. 87 alin. (8) și ale art. 92 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]
-
al regimului comunist. s-a născut la 29 martie 1935 în București. După absolvirea liceului Cantemir Vodă din București, s-a înscris la Facultatea de Arhitectură din București. În perioada când era student în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Alexandru Tătaru () [Corola-website/Science/311615_a_312944]
-
disensiune, iar concret, cei trei, Daria Dumitrescu, Florin Ștefan și Berszán Zsolt aproape că făceau un sport din a prelua prevederi generale din statut, a le da o interpretare personală și personalizată și a veni cu acestea într-un stil revendicativ. Cum au evoluat relațiile dintre asociațiile și grupurile de artiști care coabitează în Fabrica de Pensule și ce tipuri de proiecte comune ați creat? MIKI BRANIȘTE: Îmi aduc aminte cu plăcere momentul septembrie-octombrie 2009, când zugrăveam împreună pereții spațiilor și
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
1948). s-a născut la data de 25 ianuarie 1887 în orașul Iași, într-o familie de muncitori. A lucrat de timpuriu ca ucenic, apoi lucrător tipograf. Începând din anul 1912 participă la mișcarea muncitorească, în special la numeroase acțiuni revendicative ale muncitorilor tipografi și textiliști din Iași. În anul 1921, devine membru al Partidului Comunist Român. În perioada 1923-1931, îndeplinește funcția de secretar al Comisiei locale muncitorești din Iași, afiliată Consiliului General al Sindicatelor Unitare din România. În această calitate
Ion Niculi () [Corola-website/Science/307332_a_308661]
-
aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
abatelui Nicolas face obiectul unui vitraliu al bisericii din Chambretaud, executat de maisturul sticlar R. Desjardins din Angers în 1931 Abatele Cantiteau, paroh al localității Le Pin-en-Mauges în perioada 1785- 1817, a fost unul din cornicarii epopeii generalului Cathelineau. Acțiunile revendicative au început la slujba de la miezul nopții pe care a celebrat-o în noaptea de Crăciun 25 decembrie 1791 la biserica Saint-Pauvin din localitate. La 30 aprilie 1792 un grup de reprezentanți a 30 de parohii din Vendée au adresat
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, episcopii Ioan Bob, Ignațiu Darabant și Gherasim Adamovici, înaintat Curții de la Viena. Conținutul documentului era împărțit în două părți: a) argumentativă, de factură istorico-juridică și b) revendicativă, în care erau formulate cererile românilor (desființarea denumirilor jignitoare de „tolerați“, „admiși“, „nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
regimului comunist. s-a născut la 8 septembrie 1935 în Târgu Jiu. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală a Institutului Medico-Farmaceutic din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter
Vasile Brânzan () [Corola-website/Science/311603_a_312932]
-
Chișinevschi se opuseseră lui Gheorghiu-Dej, susținând necesitatea unei liberalizări în spiritul celei a lui Hrușciov, propunere net respinsă de Gheorghiu-Dej. Studenții considerau că neintervenția armatei sovietice în primele zile ale revoluției maghiare reprezenta o acceptare din partea lui Hrușciov a mișcării revendicative din Ungaria. De aceea, pentru unii studenți, Iosif Chișinevschi, care susținuse ideea unei liberalizări, oricât ar fi fost de relative, părea un interlocutor mai favorabil decât alți conducători comuniști. Întrebările puse au îmbrăcat mai mult forma unor proteste care, măcar
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
de confruntare ideologică. După cum se așteptau mulți din conducătorii studenților, Iosif Chișinevschi, ca alți conducători comuniști din guvern, nu a dat curs invitației. Dar invitația a putut fi folosită ca argument, demonstrând celor care ezitau, că studenții nu începuseră mișcarea revendicativă ca o confruntare, iar drept consecință a atitudinii negative a autorităților, se impuneau acțiuni mai energice. În multe din instituțiile de învățământ superior, precum și în unele licee, încep proteste în timpul cursurilor politice și a celor de limba rusă. În fața ostilității
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
care se opun acestor discuții sunt dați afară din sălile de ședință. După cum rezultă însă din analizele făcute de Comitetul Central al UTM la sfârșitul lunii noiembrie 1956, mulți dintre conducătorii organizațiilor de UTM, depășiți de evenimente, se alătură mișcării revendicative studențești, susțin revoluția din Ungaria și arată ostilitate față de pozițiile intransigente ale comitetelor de partid din facultăți. Toată lumea așteaptă o manifestare cu caracter general. Bazată pe precedentul de la Budapesta, populația așteaptă și ea un semnal al studenților. Studenții sunt interpelați
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
aflau membrii de partid din diferitele facultăți care notau numele tuturor celor care treceau prin zonă. În condițiile reprimării brutale a revoluției din Ungaria de către Armata Roșie, organizarea unei alte manifestații la București nu avea nicio șansă de izbândă. Acțiunile revendicative din universități nu au încetat însă imediat. Studenții de la Facultatea de Filozofie au mai încercat să organizeze o nouă manifestație la 15 noiembrie, dar organizatorii au fost arestați înainte de a putea transmite mai departe această inițiativă. Încă din 27 octombrie
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]