13,362 matches
-
ne arde nouă ? Nici un pic de patimă, nici o promisiune, nici o încruntare, nici o acuzație... Nimic, fratre! Totul liniștit, totul normal - povestea vieții unei prezentatoare de televiziune, văzută roz și trăită gri de cele mai multe ori, cu încrâncenări, cu revolte, cu renunțări, cu reveniri, cu lupte aprige cu sine și cu alții, mai totul sub teroarea aparatului de filmat, totul sub privirea neîndurătoare a regizorului, a producătorului, a colegilor, a telespectatorilor la urma urmei. Groaznic. Groaznic, pe naiba! Ia s-o vedem noi pe
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
cedat sentimentului de frică și a dispărut fără urme pentru o vreme. Străzile Romei s-au golit, căci și plebea, deși dornică de spectacole inedite, s-a retras, neștiind ce “spectacole” aveau să urmeze pe scena romană. Strigătul conjuraților de revenire la sistemul pe care dictatorul Caesar îl distrusese a fost un strigăt în pustiu. În scurtă vreme ei au trebuit să se refugieze pe Capitoliu. A doua zi pe 16 martie în capitala imperiului a sosit Lepidus, comandantul cavaleriei dictatorului
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
demonstreze că așa-numita emanație se menține pe linia de mentalitate și comportare peceristă. Mineriadele au arătat că “puterea emanată” nu înțelege să rezolve pe cale politică crizele, ci prin forța brută. Din nefericire, nici după aceea partidele reprezentând năzuințele de revenire a României în Europa nu s-au structurat; a prevalat strict interesul electoral, fără să existe o preocupare serioasă și consecventă de realizare a unei structuri care să poată face față contiuatorilor vechiului regim. Singura tentativă serioasă a fost făcută
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
poftitor de sinteze un tablou complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară în acea societate și printre acele evenimente de acum zece-treisprezece ani, la care acum nu ne mai prea gândim. Diarista își revede casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare, chemat de prietenul Doru Cosma
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
cronicile de artă plastică în L’Indépendance roumaine. Cornelia Ștefănescu distinge două etape distincte în activitatea de publicist a autorului în discuție: 1927-1930, când Sebastian scrie la Cuvântul articole al căror numitor comun ar fi autenticitatea scrisului, și cea de după revenirea lui de la Paris, ce durează până la începutul celui de-al doilea război mondial. Față de publicistul Vinea, despre care am vorbit mai pe larg într-un articol din numerele trecute ale revistei calificându-l pragmatic în alegerea subiectelor pe teme politice
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
Ion Buzași Revenirea la Brașov nu aduce însănătoșirea sperată de familie, de Bariț și de amicii săi. Manifestările de monomanie, mizantropie și autism social devin tot mai evidente. În vara anului 1861 fiind la Vîlcele, lângă Brașov, unde se aflau și câțiva dintre
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
contra României a marcat puncte importante în această direcție. Nu e nevoie să vină străinătatea pentru a ne spune unde ne plasăm, pentru că am învățat să ne așezăm cuminți la coada listei — dacă nu chiar mult în spatele ultimului concurent. Viteza revenirii unor boli care în străinătate sunt cvasi-dispărute, de la sifilis la gonoree, de la hepatite la afecțiuni pulmonare, indică realul nivel de civilizație de la noi. Pentru că promiscuitatea sexuală e reflexul imediat, devastator și tragic, al promiscuității social-politice. Când oamenii nu mai dau
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
Marina Constantinescu Povesteam în numărul trecut despre revenirea în sufletul meu a Studioului Casandra. Adică, resuscitarea interesului meu nemimat și neoficial față de absolvenții Universității teatrale și cinematografice din București. Realitate de care mă ocup consecvent de treisprezece(ptiu, drace!) ani. Schimbarea evidentă a metodei de lucru din școală
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
nici o confruntare cu anumite tipare, clasice sau recente: "Sunt liber de orice superstiție teoretică și didactică. Am făcut ceea ce am crezut că trebuie să fac: să respect âregula metodologică> a âdosarului>. Am denișat, am descris, am glosat. Cu înaintări și reveniri, minuțios" (p. 5-6). Bacovia este citit atent, în funcție de epoca lui, de "amănuntele operei", ceea ce a determinat reveniri, insistențe, comparații și nuanțări, pentru a satisface curiozități de detaliu. Constantin Călin scrie cu o bogată bibliografie de istorie literară, dar nu cu
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
făcut ceea ce am crezut că trebuie să fac: să respect âregula metodologică> a âdosarului>. Am denișat, am descris, am glosat. Cu înaintări și reveniri, minuțios" (p. 5-6). Bacovia este citit atent, în funcție de epoca lui, de "amănuntele operei", ceea ce a determinat reveniri, insistențe, comparații și nuanțări, pentru a satisface curiozități de detaliu. Constantin Călin scrie cu o bogată bibliografie de istorie literară, dar nu cu o aparatură în vogă. E un risc metodologic asumat, acela de a ignora toată critica mai recentă
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
fi fericit, dramele se amplifică prin acumulări și frustări. Am urmărit cu atenție felul în care se spune textul în limba română, nezbierată, cu accente marcate corect în frază, cu înțelegerea a ceea ce se rostește. Am urmărit relația soților la revenirea în promiscuitatea. Nuanțele disperării cu care Mihaela Sîrbu își reține strigătul, nu și indignarea, pașii pe care îi face, cu suferință, ca să-l determine pe cel ce o înșeală să-și recunoască fapta. Distanța igienică, calculată în gesturi mici, domestice
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
organ de partid și de stat" (fapt ce a atras o replică devenită celebră a lui Petre Roman: Asta sună ca dracu'!"). Mai avem în memorie fobia noilor autorități față de anemica opoziție de la începutul anilor '90 și spaima de eventuala revenire în țară a Regelui Mihai, periodicele campanii de cumințire a intelectualității prin intermediul muncitorilor de la IMGB și al minerilor, sub părinteasca oblăduire a președintelui ales ("emanație a revoluției") și Tratatul cu URSS ratificat în anul 1991 de Ion Iliescu și Mihail
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
piardă funcțiile. Au sperat că vor fi primiți cu brațele deschise în cele două partide ale Alianței. Și, cel puțin pe față, au găsit ușile închise. Cînd a venit Convenția la putere, era coadă la înscrieri în PN}CD. După revenirea PSD la Palatul Victoria, o mare parte dintre cei care au fost membri ai PNȚCD-ului s-au repliat în rîndurile noului partid de guvernămînt. Ca fapt divers, aș aminti că în perioada în care Convenția a fost la putere
Cum devenim ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12098_a_13423]
-
cerut de momentele trăite într-o epocă a nedreptăților când nu numai lumea teatrului, dar toată lumea românească a avut de suferit. Teribila stare de înstrăinare pe care o încearcă importantul om de teatru este sugerată admirabil în paginile care evocă revenirea, peste ani, în orașul natal: "Mă simțeam însingurat în orașul meu natal, pe străzile unde mi-am trecut vesel copilăria, și unde acum nu mă mai așteapta nimeni. Nu mă mai saluta nimeni... Nu mai salutam pe nimeni... Ajuns în fața
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
institutul cu pricina? A așteptat să se limpezească apele de la sine sau nu l-a derenjat că ele au rămas tulburi? Pentru această a doua ipoteză pledează faptul că dl Iliescu a acceptat marginalizarea procurorului Dan Voinea în 2000, după revenirea sa la Cotroceni. Să ne amintim că generalii Stănculescu și Chițac, condamnați la mulți ani de pușcărie pentru implicarea lor în reprimarea mișcării de la Timișoara, au scăpat de pedeapsă după recursurile făcute în favoarea lor, în timpul ultimului mandat al dlui Iliescu
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
acord putea fi ușor realizat în euforia care a cuprins țara după căderea lui Ceaușescu dacă din partea "emanației" ar fi existat voința), Ion Iliescu a lovit, utilizând din plin învățătura leninistă, în toate persoanele, formațiunile și instituțiile care aspirau la revenirea noastră la mentalitatea europeană: așa s-a ajuns la acea rușinoasă zi de 29 ianuarie 1990 când s-a strigat pe străzile unei capitale care se voia europeană "noi muncim, nu gândim", "moarte intelectualilor", "noi nu ne vindem țara", la
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
se va păstra statornic pe această linie, dacă va reuși, așa cum intenționează, să coalizeze toate forțele politice, parlamentare și neparlamentare, toate structurile societății civile, într-un cuvânt toate structurile care vor cu adevărat o schimbare de esență a țării și revenirea ei cu demnitate în spațiul european, atunci Traian Băsescu se va înscrie în galeria oamenilor de stat a României. Premisa a fost creată. Viitorul ne va arăta dacă, așa cum sper, ea se va împlini. România are nevoie acută de oameni
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
cînd aceasta nu a mai fost posibilă, ele ajungînd să își găsească sfîrșitul în temnițele comuniste. Descrie, perfect credibil, Gabriel Dimisianu, atmosfera optimistă a României din primii ani de după război: "Existaseră cu toate acestea în acei ani semne credibile de revenire a țării la normalitate, după răvășirile războiului și măsurile de restrîngere a libertăților luate de regimul de dictatură militară. Constituția din 1923 fusese readoptată, funcționau partidele, parlamentul, instituția monarhică, apăreau ziare de diferite orientări, legăturile culturale cu lumea apuseană se
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
nu-i așa ? Nu mai vorbesc de reportajele comentate cu lux de amănunte care nu interesează pe nimeni. Reporteri gravi și importanți, echipați ba pompieri, ba țărani, ba militari, ba te-miri-ce, ne transmit imagini detaliate de la nu-știu-ce eveniment de-doi-bani, cu reveniri, cu. scremete să îmbrace totul în senzațional. În contextul de mai sus, simpatice sunt sondajele de opinie când omului de pe stradă i cere părerea despre cutare lucru. Cel mai adesea, apar momente hilare, fiindcă majoritatea interpelaților se bâlbâie, încearcă să
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
de ironie și autoironie și - peste toate, însumându-le, - cu acea definitorie disponibilitate absolută a spiritului pe care orice cercetător al avangardei istorice o va putea regăsi, plină de forță, la autorul Omului pierdut. Un scriitor care - se vede din revenirea obsedantă a unor reflecții pe această temă - participă substanțial și la perspectiva de marcă existențialistă, cu asumarea tensionată a unei condiții umane periclitate de diverșii agenți ai alienării și deposedării omului de atributele sale fundamentale și chiar, cum spune în
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
Tudor, de Ion... De ce, însă, tot acest periplu printre amintiri este așezat sub semnul poreclei Chelbasan? Un posibil răspuns poate fi găsit chiar în caracterul fragmentar al rememorării, nu doar în sensul de incomplet, dar și al succesiunii fluctuante, al revenirii. Regresia voluntară în memoria copilăriei nu are simplitatea rememorării exclusiv narative, ci este însoțită de o permanentă raportare la diferitele vârste și, prin urmare, capătă și o dimensiune reflexivă pe marginea "exuviilor" identitare. Corespondețele pe care le face vocea auctorială
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
banală/ noțiune abstractă." (Mălai și măcriș). La fel se întîmplă în Discurs asupra struțocămilei, volum iscat de plăcerea jucăuș-parodică a poetului ce redescoperă, manierist, savoarea romanului lui Cantemir, sau în ultimul său volum, Medeea și mașinile de război, care marchează revenirea lui Ioan Flora la tehnica enumerării. Iapa Dunărea, titlul antologiei de față, e titlul poeziei ce încheie Medeea..., poezie dedicată lui Gellu Naum. Tonul e unul profetic "Epimenide, iată am sosit!/ Pielea iepei Danube atîrnă într-o rînă pe noptieră
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
1955) și Cântare omului (1956), unde mâna maestrului se vede mai mult decât, de pildă, a lui Mihail Sadoveanu în Mitrea Cocor (1949) sau a lui Camil Petrescu în romanul neterminat Un om între oameni (1953-1957). În anii ´50, după revenirea sa în prim-plan, poetul Tudor Arghezi nu a fost niciodată un oportunist de teapa lui A. Toma sau Mihai Beniuc. Compromisurile sale, mai mult biografice și publicistice, nu au afectat miezul operei și nu au însemnat o adaptare a
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
mă înșel... Urmărind filmul prezentat de Andrei Șerban la NEC și la Teatrul ACT, un film alcătuit din cîteva fragmente din operele puse de el în scenă în ultimii zece ani, mi-am întărit sau mi-am nuanțat frămîntările. Orice revenire a lui Andrei Șerban, în fiecare an, sub o formă sau alta, este un contact viu, o provocare intelectuală. Chiar dacă unii o văd și altfel. Își păstrează prospețimea, curiozitatea, nevoia vioiciunii și a comunicării. Ca și lui Vlad Mugur, îi
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
a fost obligată să devină o copie palidă a minciunii oficializate. Altfel spus, scriitorii din obsedantul deceniu au fost obligați să descrie la modul realist (nonfictiv?) o realitate devenită ficțiune pură. O ficțiune cinică și sordidă, cîtuși de puțin estetică. Revenirea esteticului în literatură, la mijlocul anilor '60 a fost șansa scriitorilor și, odată cu ei, a cititorilor, de a evada din ficțiunea grotescă a vieții cotidiene. De aici tirajele fabuloase pe care ajunseseră să le aibă romanele spre sfîrșitul perioadei comuniste. Anii
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]