1,063 matches
-
post-biblică, nici în cea talmudică și nici în vremurile de mai târziu, termenul Iudaism nu a fost auzit... Biblia vorbește de religie ca 'Torath Yahve', instrucțiunile sau legea morală dezvoltată de Jahve... în alte locuri ca 'Yirath Yahve', teama sau reverența lui Yahve. Acestea și încă alte numiri au continuat pentru multă vreme să prezinte religia... Pentru a o distinge de Creștinism și de Islam, filosofii evrei au desemnat-o câteodată ca credința sau religia evreilor. A fost Flaviu Iosif cel
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni distincți, primordiali: existența, forma și beatitudinea. Voi fi întrebat, desigur: sunt eu oare prinț al Artei lui Dumnezeu sau cerșetor pe Scara de Serviciu a universului Artei-transformării, ca să tot fac reverențe în fața Domniilor Voastre și să cerșesc mereu, în diligențele mele spirituale, indulgențe de bioluminiscență solară? Răspund că nu, și tocmai de aceea deschid eu Porți stelare, ca să cadă toți îngerii de lumină din Cerul Hyperboreei într-un Cosmos demonizat în spațiul
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355045544.html [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
farmecul femeii era apreciat de domni. Ea nu părea interesată de ei. Mai degrabă atentă la cei trei frați. Gătită cu funde și pănglicuțe,în rochie galben pai, lady Annie îi prezenta pe copii. Băieții se înclinară că doi gentlemani. Reverența lui Beth amintea de marile balerine. Alma respira greu atmosfera încărcată. Liniștea se așternea ca prin farmec. Își alesese un loc între mătușa Annie și Marge. Lumea stătea în cerc și mijlocul sălii era acum liber. Annie simțea prin ce
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
Nimic nu întrecea reprezentația celor trei copii. Alma era emoționată. Se descurcau mai bine decât se așteptase. Toți. Ultimele acorduri ale piesei se auzeau pierdut și ropotul de aplauze era pe măsura interpretării. Băieții se înclinau,mulțumind. Beth făcea o reverență elegantă. Alma se atașa de ei și asta devenea o problema. Eduard lua cuvântul: - Suntem recunoscători tatălui nostru, ne-a dat posibilitatea să fim în această seară alături de dumneavoastră și să ne bucurăm de atenția distinșilor domni și frumoaselor doamne
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
către ea: - Îți vine foarte bine rochia, o măsură expert. Probabil fără șal, arăta și mai bine! - Nu am știut că sunteți creator de modă, sire. Lordul își reținu zâmbetul - În schimb, eu știu că ai limba ascuțită! - My lord! Reverența o ajută să mascheze roșeața din pomeți. Odată cu plecarea lui scăzu și tensiunea simțită în preajma bărbatului. Doar inima nu dădea semne că-și încetinește ritmul. „Ce Dumnezeu se întâmplă?” va urma ... Camelia Constantin Referință Bibliografică: MY LORD (4) / Camelia Constantin
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
o șuviță de păr sur prins într-o clamă prin decolteu mi se vedea trecerea speranței în aramă-nverzită pe margini aveam buze cenușii un condur pierdut o mână albastră întinsă ce mi-a fost prinsă de o gheară știam reverența din memoria șuviței sure numărul pașilor după contrapunctul condurului la schimbarea perechilor mi-am lungit arcul din gât și-am știut că-mi schimbasem perechea locul ghearei fiind luat de o mână uscată descărnată albastră era o umbră cu buzele
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
păr la reverul fracului tablă de șah o arlechino mi-am spus în gând ce cauți aici în timpul acesta pierdut cine să râdă și cine să plângă dintre umbrele surde și oarbe tac pașii ne duc în aceeași cadență la reverență plecăm frunțile pe jos peste roca încinsă de undeva apăruse un fir de izvor limpede prinzându-ne picioarele în două bucle le-am urmărit se înnodaseră ca o fundă de cleștar apoi din două un singur pârâu fugind purtând deasupra
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
două bucle le-am urmărit se înnodaseră ca o fundă de cleștar apoi din două un singur pârâu fugind purtând deasupra un spic de grâu va ajunge la râu ne-ntrebam fără să ne răspundem fără să schimbăm partenerul o reverență un fir de ață umil condus de un fir de izvor urca lin înspre cer în cadril CĂUTARE te văd țânc ba ești miel ba ești ied bâjbâind după sfârc căutând apucând apă vie prefăcută în năvalnică inimă pâine unsă
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
filmul meu mut Vom umblă despuiate printre căi și soldați. Apă de colonie s-a scumpit între timp Iar palmele-mi miros a pământ. Un scurtmetraj cu ziua ce abia De-mi ajunge la umărul pe care Berzele tot fac reverențe Înainte de zbor. ÎL MIO FILM MUTO Questa sillaba entra ed esce sempre Dalla mia tazza di tè inglese. Le labbra mi și sono inumidite Ed i capelli miei sanno Di mentă selvatica. Mento a me che è normale, E mi
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
și muguri alternând pe crengi - sub pași matisori Mențiune - Criști Iordache liniștea nopții - cascadă sparge-n pietre lacrimi de stele Mențiune - Valeria Tamâș umbrind o clipă lumină sărbătorii - miel la tăiere Mențiune - Virginia Popescu briză ușoară - deodată florile fac o reverența Etapă 73 - 13 IV 2009 Locul I - Virginia Popescu castani pe bulevard - vântul leagănă cerul pe verdele crud Locul ÎI - Oana Bold Nasul clovnului pe masa din culise - pauză de râs Locul III - Valeria Tamâș până și cucul la azilul
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Diminetile_cocorilor_71_80_.html [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
domnișoarelor. Mama a așezat masa și vă așteaptă. - Cris, bine că ai apărut. Vino să ți-o prezint pe prietena mea Andrada, invitata ta de onoare la petrecere. - Ce plăcere! Cristian Trăistaru - aniversatul, se prezentă el zâmbind făcând o mică reverență în fața fetei. - Andrada Axinte - invitata, răspunse fata pe același ton glumeț. - Ei acum că v-ați cunoscut, să mergem la masă și poate după aceea ne mai rămâne timp să vă cunoașteți mai bine, să nu mai fie o surpriză
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405430516.html [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
Sunt oameni care se țin religioși, dar care „mor de plictiseală spitiruală”. Aceștia se cred la egalitate cu divinitatea. De aceea, vorbesc lucruri sfinte ca și orice „cuvinte de apucat”, considerându-le banalități. Discută despre Domnul Isus Hristos fără emoție și reverență, fără bucurie. Asta se cheamă lipsă de responsabilitate atunci când vorbești despre Creatorul universului, despre Stăpânul și Mântuitorul rasei umane. Și au ca deviză ”cugetarea” însă nu cea curată, ci judecă lucrurile de parcă ei ar deține monopolul înțelepciunii și al științei
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1446115297.html [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
a sa, în Japonia, care a reconstruit în machetă, țara, apărând-o cu gardele propriilor sacrificii. Mica Românie a Danielei a fost o garnizoană cu un singur soldat, apărată timp de cinsprezece ani, atât de eroic încât i-au făcut reverențe cei care i-au fost oaspeți. Într-o zi, însă, o afinitate în aceeași dragoste pentru Nadia și pentru gimnastică, pentru România și tot ce-i românesc, au unit două românce în această lume îndepărtată, cu o cultură, tradiții și
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
pe o veche cunoștință... - Bine te-am regăsit, domnișoară! Mă bucur să te văd. Încă nu ai intrat in barou și asta mă întristează... - Bună seara, domnule avocat! Bine ați venit! Bună seara, domnilor! a răspuns ea cu o ușoară reverență și cu cel mai frumos zâmbet pe buze. Încă nu am avut această șansă... Vă rog să mă scuzați! Cu ce doriți să vă servesc? A fost o seară de succes. Toți clienții au fost încântați de felul în care
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
doamnă! Invitații mei vor fi plăcut surprinși... - Pentru doamna și invitații dumneavoastră, nu a fost un efort. Din contră, numai plăcere, domnule... - Vai, mulțumesc mult! a intervenit Anca zâmbindu-i cu prietenie. Sunteți foarte drăguță, a adăugat imediat ce a observat reverența ușoară a Marianei. "De când se cunosc oare? Privirile te dau de gol, soțul meu drag... Ești obișnuitul acestui local...". - Dacă doriți să servesc... - Așteptăm să vină și ceilalți. Vă chem după aceea, doamnă, a intervenit Fănel. Mai sunt câteva minute
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
înghețat bocnă, tremura de-i clănțăneau dinții și-i sunau toți clopoțeii. - Cum te numești, voinice, și de unde vii? îl întrebă împărăteasa, zâmbindu-i cu simpatie. - Mă numesc Ghiocel și vin din țara lui Soare-Împărat, Alteță! zise Ghiocel, făcând o reverență elegantă. - Din țara lui Soare-Împărat, vasăzică! se încruntă împărăteasa. Și... cum ai îndrăznit să calci hotarele împărăției mele? - Eu sunt vestitorul Primăverii, fiica lui Soare-Împărat! - Vrăjitoarea cea rea?! țipă împărăteasa. - Nu este rea, Alteță! îngăimă Ghiocel. Dimpotrivă, e blândă, e
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
suntem pe costișele abrupte care ne înscriu până la urmă pe autostrada 101, lângă Fort Baker, o cetate fortificată cu niște tunuri în față, soldați de plumb și bronz, singuri sau în grupuri statuare, așezați în poziții solemne, chiar bizare, etalând reverențe cazone la ocazii aniversare numai de ei cunoscute și sfruntând tihna noastră de a-i provoca ademenitor, pentru niște timpuri pentru care au luptat dar pe care nu le-au mai apucat... Uniformele și orizonturile spre care privesc par asemănătoare
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
biologice de esența feminină, compatibile energetic cu Razele de Luna. E doar părerea mea. Când privirea ochilor noștri scânteietori s-au intersectat cu Raza Ra, ca două lasere descărcate în patru conuri de lumină puse cap la cap, cu o reverență regală, ca să scap de umbra de care-am fost atinsă, i-am mărturisit: “O femeie frumoasă e o fereastră deschisă spre Paradis, doamnă! Și, poate, cel mai bun canal energetic prin care poate călători un vehicul biologic pe Lună! Ca să
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
eu știu” până nu asculți cu atenție spațiul gol dintre șoapte. Vei înțelege la un moment dat că drumul vieții tale îți poate oferi chiar mai mult decât aștepți tu de la el. Așa că... merită să faci în fiecare zi o reverență adâncă înaintea sa... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Drumul / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 434, Anul II, 09 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DRUMUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_cornelia_viju_1331303045.html [Corola-blog/BlogPost/354779_a_356108]
-
lăudăroasă. M-am uitat în jurul meu și în afară de Alina, care ne privea cu gura deschisă de curajul meu, nu ne dădea nimeni nicio atenție. Cu picioarele în apa rîului, care îmi ajungea până mai jos de genunchi, am făcut o reverență, după regulile învățate de mami și am început să recit poezia “Mama lui Ștefan cel Mare.” Recitam și gesticulam, fără să uit intonațiile necesare. La început instructoarea părea distrată de graba cu care vroiam să-mi arăt talentul, dar pe
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
și pământ, între oameni și Dumnezeu și te duc și te întorc la Izvorul Vieții prin Ierusalimul cel de Sus. Cu bucuria că și la Galați avem o fărâmă din cerul soților Moldoveanu, nu ne rămâne decât să facem o reverență în fața valorii, a valorii veșnice, pentru că aceasta este și rămâne măsura cu care lucrează cei doi iscusiți iconari. Maria Stanciu / UZPR Foto: V. Caburgan Arhiva familiei Moldoveanu
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu by http://uzp.org.ro/sfintii-din-icoane-lumini-peste-veacuri-pictorii-dana-si-ioan-moldoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
Adriana Trandafir, Ana Maria Donosa, Cristian Simion, Nae Alexandru, Florentina Coca Zibilianu, Adrian Enache, Sanda Ladoși, Oana Sârbu, Daniel Iordăchioaie, Alin Gheorghișan, Daniela Tănase, Bianca Sârbu, Mara Bratu, Letiția Roman, Iuliana Nistor..., trupa de balet a Teatrului... m-au încadrat (reverențe maestrului Arșinel pentru că m-a vorbit de bine), cu o simplitate necrezută și bunăvoința pe care artiștii mici n-o au cu ei, o uită pesemne acasă, în cei șapte ani! Este de neimaginat să conversezi cu aceștia. Sunt multe
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419474634.html [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era într-o rochiță subțire și vaporoasă de culoarea cerului senin, pe sub care se distingea o jupă albă, care s-a văzut când mi-a făcut o reverență, în glumă, la sărutarea mâinii și înmânarea florilor. Abia acum observam că natura a fost destul de darnică și ursitoarele s-au întrecut în dotarea sa din punct de vedere fizic. Bănuiesc că nici la intelect nu au fost zgârcite, dacă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
la pahar cu gheață și lămâie, curățenie ca-n farmacie, liniște, femei și bărbați galbeni care treceau mereu pe lângă mese să-ți toarne sau să te întrebe dacă mai vrei ceva și se retrăgeau cuviincios și-ntr-o abia schițată reverență că au îndrăznit să te “deranjeze” ... În final, ca să mă satur am apelat la un “burito” nătăvălos și umflat, un sandviș mexican foarte căutat și sățios, un fel de clătite în care se punea o umplutură de carne - aveam interzis
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Tentatie_si_abstinenta_in_las_vegas_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
s-au dovedit a fi mereu lesnicioase, cât și cele complicate n-au fost întotdeauna atât de absconse. Luptase cu misterul până în cele mai tainice cotloane. Îl încătușase de fiecare dată fără milă, pentru ca mai târziu să-i facă o reverență meritată de orice învins tenace... Se despărți de soții Romanescu pe la zece seara, convins că aceștia aveau nevoie de intimitate mai mult ca oricând. Își aleseseră decorul cel mai simplu - casa din ruine, încovoiată de neajunsuri, dar nevinovată în tot
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xv_gina_zaharia_1371063984.html [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]