377 matches
-
sub Ceaușescu În Lumea a Treia. Considerându-l pe Ceaușescu un „bun român” și declarând strategiiile sale socioeconomice benefice și pertinente, Funar Îi reproșa numai generozitatea față de unguri și politica de promovare politică și profesională pe criterii etnice. Teama de revizionismul maghiar, prezentă În toate programele partidului, se traducea și prin refuzul integrării europene și al formulei sale de regionalizare. Conceptul și aria reală acoperită de această aspirație este de natură revizionistă. ș...ț Există o teorie extrem de periculoasă În această
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a jucat mult timp rolul de centru ideologic al sistemului. Știu câte ceva despre acest lucru, pentru că propriul meu tată a fost șeful Catedrei de marxism-leninism Între 1949 și 1958, când a fost exclus din partid sub acuzațiile de facționism și revizionism. Radu Florian era totuși titularul cursului de socialism științific la Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității din București. Cine vrea să știe mai mult, poate să citească un text publicat În revista 22, În primele două luni după revoluție, de fostul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
După această întrerupere, delegatul guvernamental român Gh. Dolgu a continuat, arătând că protecția minorităților a servit întotdeauna drept pretext, înainte de război, pentru mediile revizioniste ungare. El a luat notă că acum guvernul, patronii și sindicatele din Ungaria se fac promotorii revizionismului. Unii reprezentanți occidentali ai guvernelor, patronilor și sindicatelor s-au asociat la campania ostilă dirijată contra României, în legătură cu subiectul minorităților. Reprezentantul Franței uită că în propria sa țară însăși noțiunea de minoritate nu există și că sângele nu contenește să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
toți românii, rămânând de jur împrejurul nostru (și nu numai) importante grupuri de conaționali. Conducerea statului român a afirmat în mod consecvent, în întreaga perioadă interbelică, că obiectivul său fundamental îl reprezintă apărarea integrității teritoriale, respingând în mod explicit orice formă de revizionism. Statul român dispunea de un teritoriu care era patrimoniul său, un teritoriu în care s-a format și a evoluat, cu o continuitate neîntreruptă, poporul român. Conceptul de pământ, țară românească, este indisolubil legat de structura populației, o legătură - aprecia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui teritoriu, precizând, fără nici o urmă de revizionism, că statul realizat în 1918 nu a cuprins și nu putea cuprinde pe toți românii. În ținutul ocolit de Nistru, Marea Neagră, Dunărea de Jos se cuprinde pământul românesc, afirma Simion Mehedinți în primele rânduri ale cărții apărute după război, afirmație
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mare imperiu, cu tendințele sale de expansiune. În revendicările formulate de diplomații ruși cu fiecare ocazie, problema frontierei ruso-române era mereu ridicată, în același timp cu cea a revizuirii clauzelor navale din tratat. Acestea erau cele două obiective esențiale ale revizionismului rusesc pe care politica externă a Imperiului le-a urmărit cu tenacitate în urma Războiului Crimeii. Reactivarea „problemei orientale” în 1875-1876 și declanșarea războiului ruso/româno-turc a readus în discuție, între alte chestiuni, pe aceea a viitoarelor „sfere de influență”. Astfel
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și în presă, uneori vehementă, la adresa abuzurilor, urmărea îndreptarea lucrurilor în spirit democratic, respingându-se categoric alternativa regimului bolșevic, instaurat dincolo de Nistru. România, alături de Polonia, a constituit un zid de stăvilire a bolșevismului în această parte a Europei. În cadrul unui revizionism mai larg, manifestat după semnarea tratatelor de pace din 1919-1920, atacuri la adresa statului unitar român au venit și din partea Rusiei/Uniunii Sovietice, care rupsese relațiile cu România la începutul anului 1918 și contestase valabilitatea atât a actului de unire din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, 1994) trage concluzia că în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 au acționat trei forțe antiromânești care au subminat statul român și au continuat să-l submineze și după decembrie 1989: 1) „imperialismul de sorginte sovietică”; 2) „revizionismul ungar”; și 3) „hegemonismul șovin iudeo-bolșevic” (pp. 142-143). La capitolul forțe antrenate în răsturnarea lui Ceaușescu, autorul menționează: 1) poporul român; 2) URSS (liderii sovietici temându-se ca dictatorul român să nu revendice Basarabia și tezaurul României, sechestrat de URSS
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s-a constituit în segmente de timp uneori paralele, alteori consecutive. După 1989, fenomenul galopant al globalizării informației a radicalizat termenii perfidei alianțe. Critica raționalismului occidental a început să facă umbră - spre bucuria ultimilor slavofili - unui complex de vinovăție postcolonială. Revizionismul istoriografic se adapă astăzi din miturile vii ale utopiei egalitare. Dezavuarea elitelor invită acum la delirul suprematist al plebei. Ocupându-și sfios locul în vitrina rudimentară a nostalgicilor, religiile abia mai exemplifică niște sfruntate aspirații „totalitare”. Ipostazele senine de Antichitate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mânați de elemente suspecte și cu bani străini nu pot să aibă noțiunea clară a intereselor țării. Ia l848, revoluționarii voiau unitatea și democrația, acum însă, când avem un stat unitar, ce putem visa cu ajutorul unei puteri străine, care ajută revizionismul? Avem de-a face cu o mafie a destrămării, lucrurile nici nu se mai ascund. Tu ce zici? - Când aș ști, tată, că ar fi adevărat ce spui tu, aș renunțala cele mai scumpe sentimente. - E adevărat! - Tu ții prea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
parteneri. Relațiile Japoniei cu SUA și cu China au dat semne de tensionare, iar acest fapt crește neliniștile cu privire la securitatea din regiunea Asiei de Est. Conform neorealismului, cu siguranță că afirmarea Chinei ca putere regională majoră a alarmat cu privire la efectele revizionismului său asupra balanței de putere. De asemenea, instituționalismul oferă o perspectivă utilă pentru analiza unor aspecte ale strategiilor celor trei țări. Comportamentul Germaniei față de cadre multilaterale precum NATO, UE și unele regimuri economice globale este, cu siguranță, foarte mult influențat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
probabil că restructurarea relațiilor de securitate ale SUA cu Japonia și reducerea prezenței militare americane în regiune vor oferi un mijloc eficient pentru creșterea stabilității regionale. Mai mult, comportamentul asertiv al Chinei nu trebuie privit întotdeauna ca decurgând dintr-un revizionism chinezesc agresiv. Politica SUA poate, la rândul ei, să trimită un mesaj neclar către Beijing și să genereze o reacție negativă, implicând că și America trebuie să-și asume o parte din responsabilitate pentru perioadele în care relațiile nu au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
slujba boierimii, ei vor să lovească în interior populația țării. Să ne răpească puținele libertăți, să ne facă să strângem și mai mult c ureaua și în locul deplinei dezvoltări, a independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În anii '30, ziua de 1 decembrie a fost din ce în ce mai prezentă în suita sărbătorilor publice, dobândind regularitate, amploare și semnificații orientate mai mult spre viitor decât spre trecut. Aceste transformări s-au legat, în mare măsură, de reacția românilor împotriva revizionismului maghiar. De aceea, unii oameni politici au profitat de situație pentru a canaliza civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la Paris și modul de aplicare vor fi resimțite foarte mult, însă cu precădere de către statele învinse. Germania le-a considerat inechitabile, receptându-le ca fiind punitive și coercitive, fapt ce îi va alimenta resentimentele și atitudinea de revanșism și revizionism. Premoniția cunoscutului scriitor francez Paul Bourget, că deși Aliații au câștigat războiul, imediat „vor începe greșelile”, se va adeveri în evoluția ulterioară a scenei politice europene. Cu toate momentele de euforie din momentul semnării păcii, a optimismului exacerbat privind viitorul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acestor dispute de-a lungul întregii perioade interbelice, pentru a-și ameliora situația și statutul ce îi fusese aplicat prin Tratatul de la Versailles. Astfel că, în plan extern, sub aceste auspicii, Berlinul își va extinde pretențiile ce vor degenera în revizionism și revanșism. De altfel, această perspectivă a sesizat-o cât se poate de limpede mareșalul Ferdinand Foch. Marele comandant francez din primul război mondial îl atenționa, la 5 iunie 1923, într-o scrisoare, pe generalul Mittelhauser, șeful Misiunii Militare Franceze
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dorit în gestionarea frontierelor României Întregite. Deși au avut asemenea informații din marile capitale europene, nu le-au acordat atenția cuvenită. Deși, în plan diplomatic, au adoptat și promovat principii și obiective precum „cooperarea internațională și egalitatea între state, combaterea revizionismului și excluderea războiului din viața internațională”, totuși, nu au acționat și nu au abordat multiple și variate strategii în funcție de faptul că Marile Puteri au interese și nu sentimente. Nu au dovedit acele abilități și caracter, care să depășească perspectivele unor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conflictuală. După cum o arăta și derularea evenimentelor, începând cu anul 1938, statul român se găsea în neputința de a depăși dilema: de a fi cu Aliații sau cu Axa, de a accepta garanțiile franco-engleze ori de a înfrunta revanșismul și revizionismul german, adică de a alege între „forța dreptului” și „dreptul forței”. CAPITOLUL II DESTRĂMAREA ROMÂNIEI MARI II. 1. Pactul Ribbentrop-Molotov, act al dezmembrării României Mari Decisiv pentru acest curs al relațiilor politico-diplomatice europene, în care acerbele „tendințe de expansiune teritorială
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de vedere organizatoric și funcțional, cu o nouă denumire. Explicația aplicării acestor schimbări se regăsește în faptul că factorii decizionali ai guvernului și statului român, sub presiunile serioase exercitate de unii factori externi în primii ani ai deceniului patru (recrudescența revizionismului maghiar și german după accederea la putere a lui Adolf Hitler), au fost nevoiți să elimine „puseurile” de amatorism, ce se manifestaseră destul de des până atunci în activitatea informativă. Prin sprijinirea Serviciului Secret de Informații, s-a impus momentul în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe teritoriul României, serviciile speciale și informative românești au reușit să aibă controlul asupra spațiului lor de acțiune, să reacționeze împotriva lor și să-și mențină autoritatea. IV. 2. Serviciul de informații maghiar și activitatea lui IV. 2. a. Obictivelele revizionismului maghiar Menirea oricărui serviciu de informații și contrainformații, unanim acceptată și recunoscută de specialiștii în domeniu, dar și de publicul larg, constă în anticiparea sau în prevenirea „mișcărilor” și acțiunilor de „adversitate” sau „ostilitate”, pe care un stat le urzește
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
purtări „subterane” ultrasofisticate, virulente campanii revizioniste și iredentiste, susținute chiar și de comuniștii maghiari din România. Celebra lozincă a Kominternului (Internaționala a III-a -n. n.) „dreptul la autodeterminarea popoarelor”, aprobată de comuniștii maghiari din România, nu contravenea „șovinismului și revizionismului ungar”. În fapt teama lor „de horthysm”, întruchipa o falsă atitudine, din moment ce după Dictatul de la Viena, comuniștii unguri din teritoriul rămas României s-au refugiat în zona cedată Ungariei, grăbindu-se „să părăsească casa, serviciul”, pe „tovarășii de luptă” români
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Cehoslovacia a fost forțată să cedeze teritorial, la fel cum s-a întâmplat la 30 august 1940 când, tot în capitala austriacă, România a fost pusă în fața faptului împlinit și obligată la cedarea nord-estulului Transilvaniei. IV. 2. b. Spionaj și revizionism maghiar În acțiunile de revizuiri ale granițelor altor state în favoarea sa, pe lângă acțiuni diplomatice și de propagandă iredentistă, Budapesta cu eficacitate uzita și mijloacele specifice „războiului secret”. Structuri, agenturi și rețele erau răspândite la scară estul de întinsă pe teritoriile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se desfășurau separat de cele iredentiste. „În mod clandestin” erau organizate „nuclee de teroriști”, recrutați în țară ori din „specialiști trimiși din Ungaria”, după cum este prezentat într-o notă informativă a Serviciului Special de Informații din 27 august 1941. Cercurile revizionismului maghiare „atât cele oficiale din Ministerele de Externe și de Război din Budapesta, cât și cele neoficiale cuprinse în organizații cu caracter revizionist, răspândite pe întreg cuprinsul Ungariei”, scontau că pot interveni armat „în două împrejurări”. Anume, atunci când României îi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de arhivă, activitatea informativă a Budapestei era atât de intensă și de consistentă asupra României încât era situată la nivelul celei dezvoltate de marile puteri ca de exemplu Anglia, U.R.S.S., Germania etc. IV. 3. Spionajul bulgar IV. 3. a. Revizionism și organisme informative bulgare Bulgaria reprezenta cel de-al treilea stat revizionist ce avea graniță cu România întregită, după încetarea primului război mondial. De fapt, frustrările bulgarilor au începutul o dată cu hotărârile Tratatului de Pace de la București (16/29 iulie- 28
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bulgare, iar în opinia publică au produs resentimente și dorințe de răzbunare, ce au fost accentuate după prima conflagrație mondială, când visul realizării Bulgariei Mari a fost frânt și de această dată. Regatul României a fost o permanentă țintă a revizionismului și revanșismul bulgar în perioada interbelică, cu acțiuni ce au cunoscut complicații spre sfârșitul ei. Într-un cuvânt România a devenit un „obiectiv al expansiunii militare a Bulgariei, cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]