37,636 matches
-
mentalitatea ceaușistă ce promovează primatul liderismului în orice domeniu și în literatură, aceiași lideri de ieri dictează canonul, deși sînt total depășiți". Nici mai mult nici mai puțin: "total depășiți"! Despre revizuiri, Marin Mincu vorbește abordînd așijderea un principiu solid: "Revizuirile literare sînt necesare ca apa și aerul și au loc în permanență, chiar fără să se observe totdeauna procesul de modificare a orizontului de așteptare". Drept alibi e menționat cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
I. Vartic). Are incontestabil dreptate Marin Mincu (și aci e un gest de cavalerism pe care sperăm că și-l asumă întîi de toate ca o pildă personală), cînd, sprijinindu-se pe un articol al lui Dumitru Țepeneag, subliniază că revizuirile trebuie să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
convingeri și totodată articulează un angajament: "Sînt convins că procesul odată declanșat nu se va opri (...). Mă angajez chiar - pe cît îmi va sta cu putință și cu mijloacele de care dispun - să particip eu însumi la acest proiect de revizuire, sine ira et studio". Uneori descoperirile ce se ivesc în virtutea "proiectului" pot fi macabre: S-ar părea că se petrece astăzi, în critică, exact ce se-ntîmplă în Parlament cu tatonarea problemei dosarelor; fiecare dintre criticii actuali ascunde cîte o stafie
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Consiliul Legislativ amendează proiectul de revizuire a Constituției Consiliul Legislativ semnalează o serie de propuneri contradictorii în proiectul de revizuire a Constituției. Și anume, în cazul referendumului sau raporturilor dintre șeful statului și Legislativ, dar și a avizului favorabil asupra proiectului de revizuire a Constituției precum și
Amendarea proiectului de revizuire a Constituţiei [Corola-blog/BlogPost/94324_a_95616]
-
Consiliul Legislativ amendează proiectul de revizuire a Constituției Consiliul Legislativ semnalează o serie de propuneri contradictorii în proiectul de revizuire a Constituției. Și anume, în cazul referendumului sau raporturilor dintre șeful statului și Legislativ, dar și a avizului favorabil asupra proiectului de revizuire a Constituției precum și în cazul regimului proprietății. Consiliul Legislativ (CL) atrage atenția asupra sintagmei prin care este
Amendarea proiectului de revizuire a Constituţiei [Corola-blog/BlogPost/94324_a_95616]
-
amendează proiectul de revizuire a Constituției Consiliul Legislativ semnalează o serie de propuneri contradictorii în proiectul de revizuire a Constituției. Și anume, în cazul referendumului sau raporturilor dintre șeful statului și Legislativ, dar și a avizului favorabil asupra proiectului de revizuire a Constituției precum și în cazul regimului proprietății. Consiliul Legislativ (CL) atrage atenția asupra sintagmei prin care este definit Parlamentul că “for suprem de decizie al națiunii”, care ar intra în contradicție cu prevederea conform căreia suveranitatea aparține poporului român ce
Amendarea proiectului de revizuire a Constituţiei [Corola-blog/BlogPost/94324_a_95616]
-
definit Parlamentul că “for suprem de decizie al națiunii”, care ar intra în contradicție cu prevederea conform căreia suveranitatea aparține poporului român ce și-o exercita inclusiv prin referendum. Consiliul Legislativ susține că este “discutabila” soluția propusă în proiectul de revizuire prin care este acordată o poziție supremă Parlamentului în raport cu voința poporului, “respectiv necesitatea existenței aprobării Parlamentului pentru inițierea referendumului”. Pe de altă parte, în documentul CL se susține că „soluția calificării Parlamentului drept «for suprem de decizie al națiunii» implică
Amendarea proiectului de revizuire a Constituţiei [Corola-blog/BlogPost/94324_a_95616]
-
sale reprezentative, precum și prin referendum, nu instituie o ierarhie a celor două modalități prin care poporul român își exercită suveranitatea”. În plus, documentul sugerează o nouă analiza asupra prevederilor legate de numărul parlamentarilor, având în vedere că în proiectul de revizuire este menționat doar numărul deputaților, nu și cel al senatorilor. O altă observație privește amendamentul care instituie o interdicție de înființare a unor noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii, în afara celor care sunt constituite ca urmare a alegerilor. “Normă propusă (...) potrivit
Amendarea proiectului de revizuire a Constituţiei [Corola-blog/BlogPost/94324_a_95616]
-
care a fost rolul său pe lângă Președintele Ion Iliescu, dar și care i-a fost parcursul postdecembrist, strâns legat de politicile culturale și bisericești ale statului român. Și abordează apoi chestiuni spinoase de actualitate, precum finanțarea cultelor, rolul Bisericii Ortodoxe, revizuirea Constituției, problema retrocedării proprietăților greco-catolice confiscate de statul comunist în anul 1948 și trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe, a diasporei sau a finanțării Catedralei Mântuirii Neamului. În acest context, explică faptul că Președintele Ion Iliescu „este prin definiție un om
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată de critic „întrupare a curentului mai înaintat, mai democratic” și el dă ca exemplu disputa parlamentară pe tema revizuirii Constituției, din „anul de grație 1883”, cum îl numește Cațavencu, acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim o pagină din Caragiale, chiar aceea care-i oferă lui Ibrăileanu premisa tezei sale, și care nu
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
țara noastră nu fusese acceptată ca membru) ne-a obligat să revizuim articolul 7 din Constituție în sensul eliminării restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor civile și politice. În principal, restricțiile îi vizau pe evrei. Discuțiile din Parlament au fost aprinse. Revizuirea s-a făcut totuși, cu unele ajustări, mai puțin de voie și mai mult de nevoie. Insuficiența formulărilor și mai ales neaplicarea lor ulterioară au condus la repunerea pe tapet, cînd ne-a fost lumea mai dragă: în timpul acelorași negocieri
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
frecventelor note de subsol. Acestea adăpostesc, uneori în mai mare măsură decât corpusul textului propriu-zis, subtile chei hermeneutice și chiar rezolvări interpretative originale, tot atâtea rezultate, la Ion Vartic, ale unei ingeniozități de veritabil “șahist” al criticii literare. După ce propune “revizuirea” critică a cazului insolitului casier Anghelache din caragialiana Inspecțiune, prin integrarea sa într-o altă serie caracterologică (adică într-o “viață paralelă” cu domnul Belikov, “omul din carapace” al lui Cehov), eseistul întrerupe pentru moment fluxul argumentației sale critice - pune
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
cu regimurile autoritare, măsurile diferite folosite în momentul de față pentru cîntărirea celor două ideologii criminale ale secolului XX, fascismul și comunismul, existența sau inexistența antisemitismului la nivelul elitelor intelectuale românești, relația dintre comunism și naționalism, scriitorii și Securitatea (poliția), revizuirea sistemului de valori și a canonului literar după căderea comunismului, relația dintre pornografie și cultură, problema regulilor în aparentul haos care caracterizează discursul literar și critic în postmodernitate, implicarea scriitorilor în viața politică, au fost intens dezbătute în anii din
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
Petrescu, Ștefan Bănulescu sau Ștefan Agopian să «reziste» mai bine decît Augustin Buzura sau Marin Preda, de pildă. Chiar dacă noi am resimți această «reevaluare» ca pe o ingratitudine față de ecoul cărților acestora în anii cînd ele au apărut.” Oare veritabilele revizuiri n-au nevoie și de astfel de ipoteze tranșante, de propoziții energic novatoare, care să alimenteze discuția? În absența lor, nu batem oare pasul pe loc? Cînd există un joc normal al bursei valorilor, nu e firesc ca iconodulia să
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
va apărea cartea. - Va circula această carte și în România? - Traducerea în limba română va fi publicată în România. Criterion Publishing o va distribui în S.U.A. și în România. Nu va fi chiar o „reeditare”, ci, în primul rînd, o revizuire, o completare corectă. De asemenea, voi încerca să aduc la zi notele bibliografice. - Vorbiți-ne despre „aventura” traducerii prozei lui Eliade. Cum îți selectat textele pe care le-ați considerat că trebuie să primească un „veșmînt” și în limba engleză
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
nici un pic de înțelegere (ba, dimpotrivă, susținând cu argumente noi, posibilul plagiat în serie al baladelor coșbuciene). E. Lovinescu nu avea, înainte de 1918, mai multă considerație pentru literatura ardeleană decât avem noi astăzi pentru literatura basarabeană. Când va iniția campania revizuirilor, în anii 1914-1916, în "Flacăra", continuată și după primul război în "Sburătorul", Slavici nu va fi în nici un fel vizat. Despre Duiliu Zamfirescu va scrie însă singura revizuire pozitivă, toate celelalte fiind negative (despre Maiorescu, Gherea, Vlahuță, Brătescu-Voinești etc.). Era
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
ardeleană decât avem noi astăzi pentru literatura basarabeană. Când va iniția campania revizuirilor, în anii 1914-1916, în "Flacăra", continuată și după primul război în "Sburătorul", Slavici nu va fi în nici un fel vizat. Despre Duiliu Zamfirescu va scrie însă singura revizuire pozitivă, toate celelalte fiind negative (despre Maiorescu, Gherea, Vlahuță, Brătescu-Voinești etc.). Era clar că, în contrapondere cu Duiliu Zamfirescu, Slavici nu putea fi decât ignorat, chiar minimalizat, în fond dezavuat, chiar dacă indirect. Între Slavici și Zamfirescu, aflați într-un antagonism
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
uitare sau, poate, ignoranță. Dar cel mai grav aspect biografic va fi colaboraționismul filogerman al lui Slavici în timpul primului război, un partizanat care îl va expune iremediabil oprobiului public. E. Lovinescu a scris, în timpul neutralității și după război, articole de "revizuiri morale" despre astfel de demisii antinaționale ale scriitorilor și politicienilor, dar, curios, nici unul special consacrat lui Slavici. Dar nu este uitat. Într-un articol din decembrie 1915 despre compromisurile lui Gala Galaction, E. Lovinescu notează extrem de acid: "După Ion Slavici
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
ani, apoi am înțeles că nu vrea, chiar dacă m-am oferit să suport cheltuielile... Am propus Televiziunii să facă un film intitulat: Minciuna în comunism care numai după cîteva episoade s-a întrerupt fără nici o explicație. S-a promis o revizuire, o "recitire", o reconsiderare a valorilor literare după 1944. Cu puține excepții, criticii nu s-au întors în trecutul care se dovedește că... nu mai trece. Valorile și ierarhiile dominante dinainte de '90 sînt și acum neclintite de pe piedestalul lor. Mi
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
parte la ora actuală, deși e - orice s-ar spune - un element generator al operei, un garant al fidelității acesteia față de sine. Evident, oportuniștii și ariviștii ce cultivă frecvent un lovinescianism de paradă, care nu-i împiedică a reprima brutal revizuirile, nu se simt bine în fața biografiei precum în fața unui detector de minciuni. De facto, e de părere Lucian Raicu, nu există critici mari cu o biografie ambiguă. Spre a urma astfel: ŤDezinteresulť de care vorbește Vladimir Streinu (...) este o condiție
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
face și o analiză complexă care demonstrează valabilitatea estetică a acestor produse literare, mult peste valoarea literaturii române din deceniul imediat următor, cînd cuvîntul de ordine devenise "realismul socialist". Indirect, criticul realizează în felul acesta și un veritabil act de revizuire. Pentru că prin revizuire el înțelege - pe bună dreptate - nu doar retrogradarea scriitorilor supralicitați în anumite epoci pe considerente metaliterare (îndeosebi politice), ci și readucerea în tabloul literaturii a unor scriitori precum cei amintiți mai sus, abuziv eliminați în circumstanțe istorice
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
analiză complexă care demonstrează valabilitatea estetică a acestor produse literare, mult peste valoarea literaturii române din deceniul imediat următor, cînd cuvîntul de ordine devenise "realismul socialist". Indirect, criticul realizează în felul acesta și un veritabil act de revizuire. Pentru că prin revizuire el înțelege - pe bună dreptate - nu doar retrogradarea scriitorilor supralicitați în anumite epoci pe considerente metaliterare (îndeosebi politice), ci și readucerea în tabloul literaturii a unor scriitori precum cei amintiți mai sus, abuziv eliminați în circumstanțe istorice tulburi. Foarte complexele
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
recunoaște el însuși, era cu un pas în urma poeziei noi sau a modernismului. E. Lovinescu avea capacitatea extraordinară de a recupera decalajul, capacitate specifică unui critic prin vocație, nu unui istoric literar. Neinspirat e Camil Petrescu și când atacă problematica revizuirilor și a mutației valorilor estetice. Interesantă este, fără îndoială, contrapunerea unei estetici fenomenologice împotriva unei estetici psihologice, dar asta se întâmplă prea târziu, în ultima parte a articolului, când furia s-a potolit, iar energia de a continua discuția s-
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
bătrânii noștri pe vremuri cu păgânii!", un preot perorează împotriva "ateilor și stricăciunilor de rânduieli creștinești din țară", un alt personaj are planuri de "mântuire morală a nației române" după ce vor fi scăpat de bolșevici și, în fine, comisia de revizuire a pensiilor din Ministerul Muncii se află la camera 666. Țăranii din Deșertul roșu încep să se informeze. Citesc ziare, ascultă posturi de radio serioase, fac speculații cu privire la politica externă anticomunistă a americanilor, încep să se trateze cu cafea și dulceață
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
un glosar, 300 de pagini din dosarul receptării critice, 200, de bibliografie actualizată, extrem de minuțioasă - la a căror redactare și completare a contribuit substanțial Fănuș Băileșteanu. Însă și alte detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice (mai ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse, chiar împotriva pudibonderiei
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]