12,814 matches
-
și în arhitectura cărții, "criptograma unor mărturisiri profunde și în alt fel compromițătoare decît cea pe care o oferă neinițiaților aparența fațadei sale". Căci dacă Lenin ("fie-i memoria venerată" - scrie fără ironie Bergmann!) tot repeta că "adevărul este totdeauna revoluționar", cu timpul s-a văzut că "după legile dialecticii, devine contra-revoluționar. Acceptînd că adevărul este în mod visceral opus dogmei, există totdeauna pericolul de a se întoarce împotriva celui care o flutură ca pe un steag deasupra capului. El (adevărul
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
Cristian Teodorescu La despărțirea de Cotroceni, dl Ion Iliescu și-a luat certificat de revoluționar. Nu-mi vine să cred că fostul șef al statului vrea să-și mai scadă din impozite în acest fel. La ce altceva i-a trebuit o asemenea hîrtie? Înainte de a încerca să găsesc un răspuns, să ne reamintim că
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
că dl Iliescu a confiscat Revoluția în urma unei abile manevre de salvare a structurilor comuniste, pe care le-a recondiționat în anii tranziției. Or, în perioada de început a puterii sale, Ion Iliescu a fost susținut la scenă deschisă de revoluționari care, din convingere sau din interes, au susținut că el e reprezentantul legitim al mișcării populare care l-a dat jos pe Ceaușescu. Așa că la sfîrșitul ultimului său mandat, dl Iliescu le-a dat răsplată de fidelitate celor care i-
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
dat jos pe Ceaușescu. Așa că la sfîrșitul ultimului său mandat, dl Iliescu le-a dat răsplată de fidelitate celor care i-au stat alături în materie de revoluție. De ce s-a brevetat însă dl Iliescu și pe sine însuși ca revoluționar, la sfîrșit de mandat? Cred că aici a intervenit, pur și simplu, constatarea că tocmai cel care a fost emanat de Revoluție n-avea certificat de revoluționar. Mai există, cred, o explicație. Dl Iliescu n-a fost ceea ce se poate
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
revoluție. De ce s-a brevetat însă dl Iliescu și pe sine însuși ca revoluționar, la sfîrșit de mandat? Cred că aici a intervenit, pur și simplu, constatarea că tocmai cel care a fost emanat de Revoluție n-avea certificat de revoluționar. Mai există, cred, o explicație. Dl Iliescu n-a fost ceea ce se poate numi un revoluționar de baricadă. N-a fost nici măcar un disident afișat al regimului Ceaușescu. În clipa în care Ceaușeștii își luau zborul cu elicopterul de pe clădirea
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
de mandat? Cred că aici a intervenit, pur și simplu, constatarea că tocmai cel care a fost emanat de Revoluție n-avea certificat de revoluționar. Mai există, cred, o explicație. Dl Iliescu n-a fost ceea ce se poate numi un revoluționar de baricadă. N-a fost nici măcar un disident afișat al regimului Ceaușescu. În clipa în care Ceaușeștii își luau zborul cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central, Ion Iliescu era încă directorul Editurii Tehnice, la Casa Scînteii. Nu întîmplător, atunci cînd
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
a dat citire listei Comitetului de conducere a Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu a avut grijă ca numele său să fie ultimul pe listă, "cu voia dumneavoastră". Așa că e posibil ca dl Iliescu să nu-și fi luat brevet de revoluționar pentru a nu i se reproșa că și-a făcut apariția numai după plecarea lui Ceaușescu. Oricum, nu pică bine că președintele României și-a luat la plecare acest certificat. Poate că dacă la timpul potrivit dl Iliescu ar fi
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
Dumnezeu", înlocuit cu "divinitate" și cuvântul "memorii". Diaristul ne dă și o explicație: "memorii înseamnă istorie, iar istoria nu are voie s-o facă oricine. Asta de la apariția unor memorii ale unui fost ilegalist care nu pomenea nimic de marele revoluționar". Cărțile se amânau din plan în plan, se tergiversau cu anii, chiar fiind culese, până la topirea zațului, ca în cazul Dicționarului Scriitorilor Români. Într-o măsură, jurnalul de care vorbim este și unul de creație în linia lui Rebreanu. Autorul
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
loc ședințe peste ședințe, unde securiștii, turnătorii, torționarii vin să-și exprime solidaritatea cu revoluția. Domnește o atmosferă crispată, o permanentă agitație, și periculoasă, și sterilă: Toată lumea suspecta pe toată lumea"; "toată lumea bănuia pe toată lumea". Acum se năștea industria certificatelor de revoluționar. Radu Ciobanu recunoaște că a avut naivitatea să considere excesiv punctul 8 din Proclamația de la Timișoara și să rămână alături de prima garnitură politică aflată la guvernare, adică F.S.N. Se va căi mai târziu, constatând involuția revoluției române, că activiștii lui
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
spirit academic. Trebuie să fac mea culpa, deoarece discuția, inteligentă și vie, dintre cei doi intelectuali a avut darul să-mi stimuleze nemunca și m-a îndemnat - horribile dictu - să gândesc și să-mi amintesc de vremurile în care avântul revoluționar al maselor asigura triumful socialismului atotbiruitor. Cele ce urmează nu au pretenția unei panorame sistematice, ci câteva amintiri, impresii atâta cât să încapă într-un metru cub, despre fapte care au influențat adânc cel puțin două generații. Generația mea s-
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
mereu în poartă/ mingea noastră va poposi". Dintr-odată din manualele școlare și din librării au dispărut autori clasici români, străini și opere fundamentale ale literaturii naționale și universale. Pe neașteptate, nu mai puteam afla nimic, decât eventual niște înjurături revoluționare, despre un Titu Maiorescu, Lovinescu, Goga, Iorga, Ion Barbu etc.; dacă ar fi să încercăm să dăm o listă cât de cât completă, am depăși cu mult un metru cub. Chiar și autorii acceptați de noul regim erau cenzurați: scrieri
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
literatură. De la "cuvintele în libertate" ale aceluiași la recomandarea lui Tzara: "luați un ziar, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați pe urmă fiecare cuvînt, puneți totul într-un sac, agitați-l!", și de aici la "starea permanent revoluționară" a poeziei din manifestul lui Gherasim Luca, avangardismul a dat tot timpul impresia că schimbă din rădăcini literatura. Antitradițional, s-a revendicat totuși din Lautréamont (hazardul calculat), Jarry (absurdul), Rimbaud (alchimia verbului) și Whitman (poezia vieții), adică din acei scriitori
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
mișcării suprarealiste internaționale", singura care ar fi rezistat "devierilor de dreapta" (despre cele de stîngă, Gherasim Luca nu părea să aibă cunoștință) și care ar fi capabilă, printr-o hegeliană "negare a negației" să "mențină suprarealismul într-o stare permanent revoluționară". Acest puseu troțkist e totuși corectat de încredințarea că "forța dialectică și materialistă" i se trage poeziei de la poziția "leninistă a relativ-absolutului". Toate tezele acestea se găsesc în Limites non frontičres du surréalisme al lui Breton, pe care Luca îl
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
dat, în văzul maselor largi populare, însuși cel pe care încurcatele Ťmistereť ale revoluției l-au înscăunat în prima funcție din noul stat ce se năștea: dl. Ion Iliescu și-a ars carnetul ce-l lega de o îndelungată carieră revoluționară, nutrind iluzia că astfel o rupe cu trecutul". Iar cei care așteptau semnalul, nerăbdători și poate neliniștiți, ușor debusolați în vâltoarea evenimentelor, primindu-l au și trecut la fapte, adică la schimbarea instantanee a direcției de mers: "o întreagă falangă
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Popovici (I, 1939; II, 1943). Noutatea acestei ediții Mircea Anghelescu este uimitoare (nu exagerez) nu numai pentru profani, ci și pentru filologi, înglobează o muncă documentară imensă, relevându-ne excepționalul proiect intern al operei heliadești, rătăcită uneori pe nebănuite tărâmuri revoluționare, enciclopedice sau spiritualiste. Eminent specialist al subiectului (cel mai important de la D. Popovici încoace), autor al unei monografii dedicate scriitorului, în două versiuni (1986 și 2001), Mircea Anghelescu era cel mai indicat să ne releve amploarea operei uneia dintre cele
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
se convertește la lupta de clasă, atunci cînd un tovarăș "îi întinde o mînă frățească... pusă pe umărul lui, ca o seceră, ca un ciocan". împărțită între delir și confruntarea cu aspra realitate, conștiința sa se clarifică în sensul angajării revoluționare, ce comportă contacte conspirative în nocturnă, difuzări de manifeste clandestine, interogatorii la comisariatul de poliție, în speranța că lumea compusă din "directori și ocnași" va fi spulberată. Atitudinea insurgentă a lui Gherasim Luca se exprimă și în planul publicisticii, în
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
i-am acorda spiritului critic și limpezimii lui Ehrenburg, sîntem nevoiți să recunoaștem că în ŤVus par un ecrivain d"U.R.S.S.ť ironia cu care se privea o mișcare poetică (greșită, o știm) care se declară pentru societatea socialistă revoluționară, e cu totul nelalocul ei." Asemenea linii descoperă însă o față deosebit de semnificativă, chiar... anticipatoare a discursului lui Gherasim Luca. Aderînd la concepția marxistă, utilitară, a artei, încredințat de justețea "determinismului istoric" ca și de "posibilitatea integrării poemului în inima
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de idei în efervescență, cu intenția de a-i apropia pe Marx, Hegel, Freud, Dali sub o egidă bretoniană. Pitorescă mai cu seamă ni se înfățișează exploatarea lui Freud, în sensul unei teze conform căreia iubirea ar constitui un principiu revoluționar, recomandîndu-se "erotizarea proletariatului" drept... "suport insurecțional". Opțiunea ideologică a lui Gherasim Luca, altminteri un nume de referință în cadrele avangardismului, e sancționată astfel prin caricatura ce singură ne-o oferă.
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
e foarte puternică în structura noastră etnică. Cu toate că i-a eliberat pe țigani, a secularizat averile mînăstirești și a săvîrșit prima împroprietărire a țăranilor, Mihail Kogălniceanu are o doctrină "tipic conservatoare", fiind un fel de Lord Beaconsfield băștinaș. Iar un "revoluționar profesionist și roșu" ca Lucrețiu Pătrășcanu ar fi abordat, în discursul de la Cluj ce i-a fost imputat ca o gravă "deviere" de la "linia" partidului său, "proza națională" sau, mai pitoresc zis, o "mixtură de Marx și Stelian Popescu". La
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
dogme, intransigențe pe fleacuri și stele polare pe care noi, laicii și spiritele libere, nu le vedem pe cer". Și încă mai rău, acești "dogmatici letargici", cu toate că "au suflet", "pot deveni asasini oricît ar fi de delicați și candizi". Cîțiva "revoluționari de profesie" pe care i-a cunoscut autorul constituie "ilustrațiile în text" ale caracterizării generale. Iosif Broz Tito, primit la noi, în 1956, ca "noul Papă la Roma III", "este numai un comitagiu balcanic, o unealtă oarbă, cînd în mîna
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
noile generații, fiind de multă vreme studiat la școală, se cuvine examinat sine ira et studio din cîteva unghiuri de vedere care să-i clarifice atît specificul cît și încadrarea în contextul istoric. Departe de-a fi un "vestitor", un "revoluționar", cum au sunat și mai sună cîteva clișee, poetul e un înfocat tradiționalist ce nu aspiră cîtuși de puțin la o "înnoire", ci la o restaurare a rînduielilor vechi, la o "reintegrare într-o voință obștească, într-o entitate atavică
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
hic et nunc, în absența lor, și numai astfel prind ele rădăcini unele în altele - prin procura memoriei. Shan Sa ne dăruiește ceva deosebit de tot ceea ce literatura occidentală pregătește, în America de Nord sau Europa, în laboratorele ei: refuză colocvialitatea postmodernă, patosul revoluționar sau sentențioziatea apocaliptică revărsate din angajamente estetice sau/și politice încă prizate în Europa - adesea un surogat. În schimb, intrigă la început cu fraze scurte, tăioase, impersonale și elegante, eliptice dar metaforice. Refuză să invite cititorul într-o atmosferă comod-retro
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
le primește acasă de la profesorul Timofei Timofeevici Mrâhin. În 1918, termină patru clase și întrerupe învățătura din pricina războiului civil care îl găsește pe teritoriul ocupat de albi. Când, în 1920, se instaurează pe Don puterea sovietică, Șolohov devine secretarul Comitetului Revoluționar din stanița Karghinskaia, unde se stabilise cu familia încă din 1909. În 1922 o cunoaște pe viitoarea soție, Maria Petrovna Gromoslavskaia, învățătoare dintr-un sat apropiat. Intră în cercurile literare ale vremii și încep să-i apară în reviste primele
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
care din cauza multifațetelor sale, a avut ca efect post factum un conflict major între actorul principal (Sean Connery) și regizor. Dar, despre asta, ceva mai târziu. Chiar în ajunul victoriei lui Castro din 1959, dictatorul Batista decide să combată forțele revoluționare într-o manieră științifică și își achiziționează un fost maior al armatei britanice, Dapes (Sean Connery), specializat în lupta de gherilă. Dar el vine prea târziu ca să mai poată schimba ceva; țara e în plin haos, iar Dapes preferă să
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
o ruptură. Aș putea să povestesc o serie de istorii de acest fel! Aceste schimbări de opinie nu privesc doar politica, ci și moravurile în general, feminismul mai întâi ascendent, apoi descendent, admirația urmată de dispreț pentru "noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au desfășurat-o ca pe un drapel al Progresului etc. Și mă întreb: își aduc sau nu aminte de atitudinile lor trecute? Păstrează oare în
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]