127 matches
-
Cosmin Ciotloș Nu-i o întâmplare că Sorin Gherguț își trece în nota biografică debutul revuistic din 1989. (Un grupaj de versuri apărut în SLAST, Suplimentul literar artistic al „Scânteii tineretului“.) Deceniul al nouă- lea îl fascinează pe poet mai mult decât următorul. (Cu toate că de următorul i se leagă aproape toată activitatea literară.) Afectiv, Gherguț e
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
există emoții/ pentru ce simt acum/ parcă ducem împreună/ copilul beat la școală” (p. 27). De aceea, foarte greu de comentat (chiar și în regim impresionist) Vino cu mine știu exact unde mergem a întrunit doar consensul tacit al criticii revuistice de la noi. Neobișnuită, poezia de aici este tocmai pentru că se apropie de definiția (aș zice: cea mai tipică și cea mai curată) a poeziei. Pe marginea căreia improvizația n-are ce căuta. La 35 de ani, Dan Sociu e un
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
anulatoare. Simplă și onestă ca soluție, decizia Anei Selejan de a se plasa pe sine în umbră, nu are - în punctul de plecare - nimic condamnabil. Altceva e, de fapt, deranjant în demersul Literaturii în totalitarism. Periodizarea strictă, anuală, după model revuistic, pe care autoarea o fixează un pic cam rapid ca grilă de partiție a propriilor studii. Acestui prim volum, închis parantetic între 1949 și 1951, îi vor urma, secvențial, cele care circumscriu intervalele 1952-1953, 1954, 1955-1956, 1957-1958, 1959-1960. Obsedantul - pentru
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
răbdător și sistematizate ingenios, aceste scrieri ale lui Cioran rămân totuși, ca receptare, la nivelul începuturilor. Sunt sigur că, datorită acestei explorări, nici despre Scrisori către cei de-acasă, nici despre Caiete (I, II, III) nu mai rămân, în cronicile revuistice, prea multe piste de discuție. Ceea ce e o victorie, fără îndoială. Doar că, din simple pricini editoriale, una cu - măcar - două tăișuri. Nu mă interesează cât de etică e, în ceea ce-l privește pe Mircea A. Diaconu, o asemenea schimbare
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
campion. Ar mai trebui notat, poate, că exercițiul său e cu atât mai dificil cu cât nu e pus în practică pe spații mari. Regman nu compune lapidare rapoarte de verdict (cum se obișnuia în interbelic), ci dezvoltă adevărate invazii revuistice. Unul din reproșurile predilecte pe care le adresează colegilor de magistratură e acela al dimensiunilor meschine ale demonstrațiilor lor critice. Cum să execuți sau, dimpotrivă, să învestești un autor în numai patru pagini manuscrise? Lui Regman, o atare ambiție i
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu. Lansează cu mare succes cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) la "Concertul popoarelor" organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953, desfășurat în București. După
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
și universitari deopotrivă). Cu atât mai lăudabil devine, prin urmare, nivelul de excelență atins de cele mai multe dintre comunicări. Ipotezele teoretice și studiile de caz au alternat în chip fericit. Diversitatea temelor și a abordărilor e greu de cuprins întro consemnare revuistică (ele vor fi, oricum, editate într-un volum la finele acestui an), iar o selecție, oricât de onestă, ar fi, în cele din urmă, nedreaptă. Cu siguranță multe din sugestiile lansate aici se vor concretiza în anii următori, așa încât despre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
Ștefan Manasia, Ruxandra Novac, Zvera Ion, Elena Vlădăreanu); a fost, alături de aceștia și de alții, una dintre mințile lucide care au pus bazele revistei „Fracturi” și care au girat, atât cât s-a putut, întregul fenomen fracturist. A continuat experimentele revuistice inventând o nouă publicație, „Pana mea”, unde a coagulat, prin eforturi diplomatice, o serie de semnături importante; de reținut că, deși a fost, în tot acest timp, unul din cei mai energici lideri ai undergroundului literar românesc, gândirea lui a
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
amănuntul, că mâna criticului adevăr pune pe foaie. Înainte de a avea în față un set de florilegii în care scriitorul ieșean să-și aducă, sfios, partea lui la cuprins, degustătorul de literatură contemporană dă, cumva din greșeală, peste o microantologie revuistică alcătuită parcă tocmai de prozatorul frăgezit cu sfaturi indirecte. E o întâmplare de care Dan Lungu se bucură, probabil, sincer. Și se amuză fățiș. Distanța de la comentariu la narațiune devine, la rândul ei, iluzorie. Cu atât mai mult cu cât
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
punte ce îndrumă ascultătorul de la retorica romantismului, spre sonoritățile aglutinate, la fel de pletoase, din ultimul act al spectacolului avangardei muzicale (reamintesc, Körössy cânta la Universitatea din Atlanta într-o seară a anului 1972). Motivul inspirator a fost preacunoscuta melodie de spectacol revuistic și temă pentru improvizatorii de jazz Tea for Two, de Vincent Youmans. Nefiind expusă în forma originală, melodia rămâne ușor de recunoscut cînd „scapă” imediat în „hățișurile” free. De altfel, improvizând astfel, Körössy brodează cu umor pe frânturi din ideea
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
le bat la mașină. În 2-3 luni sunt gata. Îmi plac! Constat că nu semăn (în această proză) cu nimeni. Deocamdată. Vă sărută pe toți, Gary Sîrbu Köln, 19 aprilie 1983 Dragă Cornel, îți mulțumesc iarăși pentru noutăți și corpurile revuistice. Eu însă, ce să-ți spun, n-am în bagaj noutăți comunicabile. Poate că doară numai faptul de a fi citit cu mare voie bună și satisfacție estetică majoritatea prozelor lui Ion D. Sîrbu. Unele sunt chiar capodopere ce-l
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
Cosmin Ciotloș Ce carte are - în clipa asta - în lucru Șerban Foarță ? E o întrebare cum nu se poate mai nimerită pentru coordonatorii anchetelor revuistice de la noi, pentru ludicii pariori deprinși într-ale cititului, pentru contabilii gata oricând să traseze grafice și nu mai puțin pentru însuși poetul Cantafabulelor. Numai pe baza listelor de proaspete apariții ale ultimilor - să spunem - șase ani și numai survolând
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
să devină imperative. Personal, am și dovada: o parte dintre poemele din Dragă poezie, au apărut la vremea lor în diverse publicații ale timpului. Între 1978 și 1988, Monoran publică cu relativă frecvență grupaje, mai cu seamă în „Amfiteatru”. Debutul revuistic se petrece chiar în 1978, în numărul din aprilie, cu o pagină întreagă (însoțită de recomandarea lui Dinu Flămând). Se află aici poeme ca Vârstă, Garcia Lorca, Brecht, Neruda și alții..., Orașule, Sunt un băiat furtunos,Țepeș, Zorba sau Copacul
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
într-o structură altminteri excelent articulată.) Vreau să fiu corect înțeles: pomenind de Academia Cațavencu, n-am vrut cu nici un chip să-l înțep pe articlierul Iulian Tănase. Cel mult, pe cititorul cu același nume, bântuit în poezie de umorul revuistic de acolo. Se știe doar, publicul lor e mai inteligent decât al celorlalți. Aș adăuga însă: nu și mai sensibil, nu și mai cultivat, nu și mai înzestrat. Căci, totuși, despre literatură vorbim aici! Cu Adora s-a inaugurat proaspăta
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
profesor universitar, autor de cărți și evident de articole publicate în reviste: «La ce bun revistele de cultură, de ce trebuie ele susținute când și așa nu le citește nimeni!» Întrebarea era una paușală, invocând o categorie aparte din vastul cadru revuistic, cea a revistelor de cultură, din care face parte și revista Ex Ponto. Aș relua întrebarea particularizând: la ce bun o revistă ca Ex Ponto?” În articolul său, Angelo Mitchievici răspunde absolut convingător la această întrebare. Bine ar fi să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
poate că, în genere, încercările începutului nici nu prea contează. Dar indicat e, cred, să le cunoaștem înainte de a le evalua global, cu superbie. Să știm, de pildă, că Ion Mureșan (alt poet admirat, astăzi, pe bună dreptate) a debutat revuistic în Cutezătorii (nr. 9/ 27 februarie 1969) cu poemul Țara mea și că în „Tribuna” avea s-apară abia mai târziu, licean fiind (nr. 6/ 8 februarie 1973), într-o pagină dedicată cenaclului Asociației Scriitorilor din Cluj (cu un poem
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
un bloc de gheață (1974). Nu voi comenta, din rațiuni de precizie analitică, decât primul membru al acestei ecuații. Romanul cinic al fotbalistului estet, a cărui glorie sportivă și erotică e, din timp în timp, întreruptă (Maimuțele personale) și ferparele revuistice, nu toate post-mortem, presărate pe parcursul reconstituirii nuanțatului deceniu al șaselea (Alți doi ani pe un bloc de gheață) se pretează unei mai ample discuții viitoare având în centru ciclul eminamente prozastic, destul de interșanjabil de un timp încoace, al Supraviețuirilor. Obturate
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
Breban Întrebare dificilă, vaste sujet, cum zice franțuzul. Oricum, două elemente esențiale care fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să spunem, generația șaizeci și șaptezeci. Opinia publică este confuză, veleitarii și impostorii afluează în proporții îngrijorătoare, scriitorii adevărați și debutanții de talent au nevoie de o bună doză de paranoia pentru a rezista
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
învăța floarea să crească, asta e treaba ei, dar o poate scoate din bălării. Nu am schimbat mai mult de douăzeci de cuvinte "pe viu" cu Al. Cistelecan în viața asta... Am comunicat doar prin "mailuri", pe chestiuni de colaborare "revuistică". Dar ca "scriutor" am știut că la Târgu Mureș trăiește un "cititor profesionist" de poezie, ca un degustător de vinuri rare și dacă nu-i poți trimite "sorturi" cu "hologramă", mai degrabă te lași păgubaș... Chiar interviul de față a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
istoria diplomației imperiilor rus și otoman. Gestul imortalizează profilul personalității Barbara Jelavich. Istoria Balcanilor, în două volume, este considerată de specialiști drept cea mai importantă realizare a Barbarei Jelavich. Rămîne neîmplinită aspirația noastră de a cerceta "radial" impactul lucrării în revuistica vremii și mai ales în publicațiile din zona balcanică. Vina nu este numai a noastră. Observațiile unele aspre cu care sînt întîmpinate lucrările soților Jelavich și Istoria Balcanilor scrisă de Barbara, din partea lui Stephen Fischer-Galați de la Universitatea din Colorado 17
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Dagan Éditions, Paris (2011). Marius Chelaru este una dintre cele mai active prezențe în revistele literare moldave, în paginile cărora se împarte, deși nu cu egală consecvență, între scriitura lirică proprie și cea a altora. Frecvente sunt mai ales aparițiile revuistice prin care cartografiază, cu răbdare și cu migală, peisajul liric oriental. Din această constantă apetență pentru descifrarea hieroglifelor dintr-un spațiu cultural pe care, din păcate, cititorul român obișnuit îl reduce la poveștile cu tâlc ale Șeherezadei sau la rubayatele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
începînd să schițez hapsîn mișcări din micul iad, ce mi se părea că mai rămăsese din piciorul lui La Goulue, din cocul lui Jane Avril, din profilul coroiatului gurist Aristide. Cum să prinzi în cîteva linii dementul antren modern, păstrînd, revuistic, numere din secolul celălalt al localului, dar semănînd mai degrabă cu Mulenrujul recent al superbei Nicole Kidman, frenetic-americănesc! Iluzie! Pînă în secunda în care se opri lîngă nasu-mi adulmecător una din frumoasele nopții, lăsînd să aterizeze pe carnet o pană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cincilea număr și până în mai 1996, redactor-șef al acestei publicații, care va ecplisa revista-mamă, este poetul George Stanca. Din vara lui 1996, gazeta va fi preluată și condusă de Cristian Brencu. După o anumită perioadă, C. dispare din peisajul revuistic pentru a se relua, într-o nouă serie, în februarie 1995, sub aceeași direcție. Publicația deține o cronică ortodoxă, susținută de Dan Ciachir, precum și comentarii despre proză, poezie, eseu, carte străină, teatru, muzică, plastică, vizând de cele mai multe ori doar cercul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
care parodistul nu putea pătrunde fără grave consecințe, orice atingere fiind "un sacrilegiu sau pur și simplu un delict penal"2. În paralel au fost eliminate revistele umoristice (Veselia, Humorul, Papagalul, Pițigoiul, suprimate în 1947 sau 1948), comedia bulevardieră și revuistica, lansându-se, în schimb, reviste unice, riguros supravegheate, precum Urzica, apărută în 1949. Acestea sunt motivele pentru care în subcapitolele următoare vom insista asupra celor două moduri ale comicului cultivate cu precădere atât în prima cât și în cea de-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de un gând comun.” Colaborează cu versuri Otilia Cazimir, Ștefan Baciu, N. Țațomir, Ion Manolescu, Em. Florens ș.a. În primul număr apare o cronică la romanul Nea Nae al lui N.D. Cocea. La rubrica „Magazin” se consemnează apariții editoriale și revuistice. P. acordă atenție prezentării grafice, reproducând lucrări de Șt. Dimitrescu, Otto Briese, N. Tonitza ș.a. Glumele, epigramele și noutățile cinematografice completează sumarul unei publicații care s-ar fi putut impune în istoria presei românești dacă ar fi avut o existența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288748_a_290077]