127 matches
-
câteva mărturii ale celor care l-au cunoscut pe misteriosul autor de portrete-destin, oferind cititorului adevărata dimensiune ideală a scriitorului, relația sa cvasi predestinată cu epoca generatoare de coșmar și umor negru. Se demonstrează că nimic nu este hazardat și revuistic în textele lui Urmuz; el "nu prezintă cazuri întâmplătoare. El descrie caractere esențiale, narațiunile sale vizează permanențe în destinul eroilor săi". Monograful plasează Paginile bizare sub egida literaturii fantastic-ironice, personajele fiind un fel de măști ale unor pure ficțiuni. Așa cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pentru mine el a rămas doar chipul Șeferiei Estudiantine, de-a lungul a trei ani nu m-a împins spre idiomul lui și nici spre clasici, ci doar spre "sarcini de organizație" și chiar spre muribundul "Tânăr leninist" (un smârc revuistic în care din comoditate nu m-am aruncat: mă supărase faptul că văzuse în mine doar pe abilul manipulator al limbii de răchită. *** Și iată că ajung la Frog-Island (numit astfel de Rosbifalieni), unde cu timpul Elpi va fi descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Dagan Éditions, Paris (2011). Marius Chelaru este una dintre cele mai active prezențe în revistele literare moldave, în paginile cărora se împarte, deși nu cu egală consecvență, între scriitura lirică proprie și cea a altora. Frecvente sunt mai ales aparițiile revuistice prin care cartografiază, cu răbdare și cu migală, peisajul liric oriental. Din această constantă apetență pentru descifrarea hieroglifelor dintr-un spațiu cultural pe care, din păcate, cititorul român obișnuit îl reduce la poveștile cu tâlc ale Șeherezadei sau la rubayatele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Alexandru Bogdan-Pitești, prezent atât cu numele real, cât și sub pseudonimul Ion Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate cu pseudonimul. Revista este o efemeridă pe lângă alte efemeride revuistice în epocă, dar există câteva elemente care o disting în mod definitoriu și pe care Alexandru Bogdan-Pitești, alias Ion Duican, le subliniază cu deosebită acuratețe. Lectura celor două articole apărute în primul număr al revistei semnate de Ion C. Bacalbașa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care parodistul nu putea pătrunde fără grave consecințe, orice atingere fiind "un sacrilegiu sau pur și simplu un delict penal"2. În paralel au fost eliminate revistele umoristice (Veselia, Humorul, Papagalul, Pițigoiul, suprimate în 1947 sau 1948), comedia bulevardieră și revuistica, lansându-se, în schimb, reviste unice, riguros supravegheate, precum Urzica, apărută în 1949. Acestea sunt motivele pentru care în subcapitolele următoare vom insista asupra celor două moduri ale comicului cultivate cu precădere atât în prima cât și în cea de-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conducerea noii serii a cotidianului liberal „Viitorul”, unde semnează editoriale privitoare la situația social-politică din țară, susține o campanie de presă viguroasă în favoarea recunoașterii dreptului României la statutul (și reparațiile) de stat cobeligerant. În 1939 mai trecuse printr-o experiență revuistică, editând singurul număr din „The Rumanian Quarterly”, publicație a Societății Anglo-Române, în paginile căreia se vor întâlni semnăturile lui N. Iorga, Gh. Brătianu, George Fotino, Ion Pillat, Păstorel (Al. O. Teodoreanu), Cella Delavrancea, Milița Petrașcu ș.a. După manifestația anticomunistă și
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul său romantic, încerca el însuși un retuș, opunându-i un anume criticism de program, fie și fără o acoperire consecventă. Se pune astfel întrebarea dacă era
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul său romantic, încerca el însuși un retuș, opunându i un anume criticism de program, fie și fără o acoperire consecventă. Se pune astfel întrebarea dacă era
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și 106 asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și 106 asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
istoria diplomației imperiilor rus și otoman. Gestul imortalizează profilul personalității Barbara Jelavich. Istoria Balcanilor, în două volume, este considerată de specialiști drept cea mai importantă realizare a Barbarei Jelavich. Rămîne neîmplinită aspirația noastră de a cerceta "radial" impactul lucrării în revuistica vremii și mai ales în publicațiile din zona balcanică. Vina nu este numai a noastră. Observațiile unele aspre cu care sînt întîmpinate lucrările soților Jelavich și Istoria Balcanilor scrisă de Barbara, din partea lui Stephen Fischer-Galați de la Universitatea din Colorado 17
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
profesor de la Liceul academic din Cluj, care în acea vreme se pătrunsese de ideile noi ale iluminismului european. Împreună cu alți cărturari, acesta înființează "Societatea francmasonică" din Sibiu. În acest mediu, e posibil să se fi născut ideea dezvoltării unei rețele revuistice puternice, în scopul răspândirii ideilor în popor și al ridicării culturale. I. Molnar Piuariu a luat pe seama sa inițiativa scoaterii unui ziar pentru români, ce avea să se cheme "Walachische Zeitung fur den Landmann", adică "Foaie românească pentru sătean" (1789
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fie model de limbă literară. Aș mai reproșa revistelor de azi că nu au o concepție limpede a profilului lor, că pun în pagină cam tot cele cade prin poșta electronică, cu colaboratori de toată mâna. Excepții de la acest talmeș-balmeș revuistic sunt puține. Între ele, aș cita câteva: Poesis de la Satu Mare, sub oblăduirea lui George Vulturescu, Însemnări ieșene, redactor-șef Al. Dobrescu, Argeș și Cafeneaua literară de la Pitești, Steaua de la Cluj-Napoca, România literară, Limba Română (Chișinău), Ateneu (Bacău) și poate alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Încă câțiva. De fapt, această „clătinare” a vocației am mai observat-o și În alte câteva cazuri „de vârf” ale culturii române contemporane, ilustrând acel fenomen pe care l-am numit „șocul libertății”. Pleșu, deși Împovărat de sarcini publice sau revuistice, a mai publicat una sau două cărți, În care s-a aventurat În eseistica patristică, christică, părăsind, se pare, preocupările mai vechi de exegeze ale artei plastice, nu știu, nu sunt „specialist” În materie și nu pot să le judec
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
învăța floarea să crească, asta e treaba ei, dar o poate scoate din bălării. Nu am schimbat mai mult de douăzeci de cuvinte "pe viu" cu Al. Cistelecan în viața asta... Am comunicat doar prin "mailuri", pe chestiuni de colaborare "revuistică". Dar ca "scriutor" am știut că la Târgu Mureș trăiește un "cititor profesionist" de poezie, ca un degustător de vinuri rare și dacă nu-i poți trimite "sorturi" cu "hologramă", mai degrabă te lași păgubaș... Chiar interviul de față a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
limbii gazetarului Eminescu. Deși aceasta a fost remarcată, încă de la început, dar numai ca distincție profesională în elevație, față de condiția de joasă altitudine lexicală (mai ales), de exprimare, în care se consumau polemicile mărunte ale majorității atacurilor la baionetă din revuistica vremii. Abia recent, stilul gazetarului Eminescu a fost luat cu mai mult temei în discuție analitică, odată cu recunoașterea faptului că el a pus aceeași pasiune și același talent în articolele amenințate de efemeritate, ca și în scrierile literare poetice, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
noutate în eminescologie. Observație utilă în acest demers se dovedește a fi aceea referitoare la faptul că "gazetăria lui Eminescu exprimă frământările unei epoci" la care s-au referit, asupra căreia s-au pronunțat și alți gazetari într-un context revuistic/publicistic ce proba deja o anume tradiție. Așadar, Eminescu "nu vine pe un teren gol, ci construiește pe o temelie așezată deja de întemeietorii presei românești și de pașoptiști". Temele epocii, regăsite în întreaga publicistică a acestuia, sunt "constante ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în miez de pâine surâzând eternității, geniul lui Rodin. E adevărat că gluma pe care o debitează uneori Tănase e iară trebuință grosolană și cupletul pe care-l cântă, de-a dreptul idiot. Dar asta e altă poveste. Nu despre revuistica română m-am îndemnat a scrie, ci numai (titlul o indică) despre Tănase. Prin urmare nu ce joacă, ci cum joacă ne interesează. Cred că răspunsul direct e cel mai nimerit: joacă bine, joacă foarte bine, joacă minunat. Dar e
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le bat la mașină. În 2-3 luni sunt gata. Îmi plac! Constat că nu semăn (în această proză) cu nimeni. Deocamdată. Vă sărută pe toți, Gary Sîrbu Köln, 19 aprilie 1983 Dragă Cornel, îți mulțumesc iarăși pentru noutăți și corpurile revuistice. Eu însă, ce să-ți spun, n-am în bagaj noutăți comunicabile. Poate că doară numai faptul de a fi citit cu mare voie bună și satisfacție estetică majoritatea prozelor lui Ion D. Sîrbu. Unele sunt chiar capodopere ce-l
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
și Romă antică, civilizația asiro-babiloneană, perioada Revoluției franceze, Germania medievală). Și, în toate, dovedește cunoaștere, încît atmosferă timpurilor, a obiceiurilor specifice sînt bine realizate. E aici, aș spune, chiar un exces de erudiție, uneori inutil, obținut, credea Călinescu, prin documentare revuistica. Aș adaugă, fără a-l contrazice pe Călinescu, ca întîmplarea a făcut să citesc, aproape în același timp, românul lui Rebreanu și India lui Eliade, putînd, astfel, verifică bunele cunoștințe indice ale autorului lui Ion. Cum necum, indiferent de mijloacele
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu. Lansează cu mare succes cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) la "Concertul popoarelor" organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953, desfășurat în București. După
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
română-spaniolă. După absolvire ocupă funcția de secretar general de redacție al reviste literare "Echinox". Cu repartiție de profesor de limba și literatura română, a lucrat în satul Mârșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a devenit directorul revistei "Cuvântul", conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generației
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
impresia unei opere neîncheiate, care, cu anii, s-ar fi putut rotunji. Crescută în această atmosferă și cu naivitatea vârstei, fiica s-a decis să-și adauge la numele civil, al tatălui său, pe acela al mamei, semnând la debutul revuistic, în revista „Iașul literar” din 1964, "Elisabeta Isanos-Camilar", pseudonim la care a renunțat după scurt timp și a rămas la acela de "Elisabeta Isanos", păstrat în amintirea mamei sale. A făcut studiile liceale la "Liceul de Fete nr.16" din
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
se vor numi „Mi-am pus busuioc în păr” și „Habar n-ai tu” (prima în stil popular, a doua, slow fox); cântăreața le învață entuziastă și obține cu ele un mare succes la premiera spectacolului, intitulat "Constelația Alhambra". Experiența revuistică o va determina să revină pe scenă în anii următori - chiar dacă nu la „Alhambra”, ea va căuta să colaboreze din nou cu Ion Vasilescu. Prima dată când la „Alhambra” s-a montat un spectacol de operetă a fost în 1935
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]