205 matches
-
sale pe teme științifice și filosofice. Articolele publicate în „Societatea pentru învățătura poporului român”, „Columna lui Traian” sau „Tranzacțiuni literare și științifice”, ca și studiile apărute în volum - Influența luminii asupra vieții (1871), Câteva din siluetele epocei (1874), Industria și rezbelul (1878), Introducere la psihofizică (1892) ș.a. - dezvăluie un gânditor materialist, adept, într-o măsură, al pozitivismului lui Aug. Comte și al determinismului lui H. Taine. Era un bun cunoscător al mișcării filosofice și științifice europene, pasionat de fiecare nouă descoperire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
umblau pe ele fără să le strice. II. Reichersdorf Chronographia Moldaviae publicată în Tesaur de Monumente istorice a lui Papiu Ilarian. Armele Moldovenilor sunt ca și ale Ungurilor, adică lănci militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel care deasemeni nu se prea deosebesc de ale ungurilor. * II. Domnul Petru-Rareș ține pe socoteala sa 3000 de călăreți, care îl însoțesc ori-unde. La nevoe domnul poate ridica o oaste până la 60000 de oameni. * II. Moldova are cai buni, turcești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
galbeni într-însa. * V. Veranțiu ... Moldovenii țin morțiș la straele lor, și cu moarte se pedepsește la ei oricine ar adopta ori îmbrăcăminte, ori sabie, sau orice alt asemenea de la Turci sau altă națiune. * Militarii se chiamă și voinici. * La rezbel se luptă mai mult călări. * V. Veranțiu Despre fuga lui Petru-Vodă. Petru se desparte de boieri, care merg spre Soliman, trimițând înnainte pre Mihu, hatmanul. Petru însoțit de 150 călăreți și copii de casă pleacă înnainte spre Hotin. Deacolo voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost nevoiți să ceară ajutorul tinerei noastre armate care s-a comportat Într-un mod mai mult decât onorabil. b. Orașul Huși, În fierbere Ca În toate așezările ce compuneau atunci România, și În orașul viilor se simțea pulsul viitorului „rezbel” Început cu forțarea Dunării de către moscali și trecerea lor În Dobrogea, teritoriu care pe atunci era În componența Imperiului Otoman de câteva sute de ani, precum și cu ocuparea pe 4 iulie a orașului Nicopole din Bulgaria. Datorită eșecului suferit În fața
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
No.6212”. Așadar, gradul mai fentase o furtună abătută asupra sa și a lefii sale. f. Vin vechi pentru Ambulanța Română Nici nu se putea ca o zonă viticolă ca Hușul să nu dea pe altarul patriei aflate În plin „rezbel” și unele cantități din celebrele sale vinuri și prilejul se ivise, volens - nolens, În conflictul ruso-turc la care și România se făcuse parte odată cu rugămintea Marelui Duce Nicolae adresată principelui Carol I de a i se alătura cu arme
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să aducă la Escadronu până poimâine 23 curentu, punânduse cea mai mare energie În căutarea loru, după cum mi se recomandă de D-l General Comandant al Diviziei”. Iată-i pe bravii artileriști hușeni ce ar fi trebuit să plece la rezbel În caz că vor fi găsiți, specificând faptul că am păstrat ortografia actuală a numelor pentru o mai bună Înțelegere: „Carp Ion (sergent); Jecu Ion (brigadier); Cracea Ion (soldat); Bleoju Anton (idem); Mihai Costachi (idem); Iliescu Gheorghe (idem); Căprariu Ion (idem); Rotariu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
război. În primul rând, documentele descoperite acum de subsemnatul, autor al acestor rânduri, contrazic uneori flagrant scenariile de film cu tineri sau mai puțin tineri care defilează cu sergentu-n frunte. Va fi fost și așa dar, ca la orice alt rezbel, nu toți vor fi vrut să-și pună pielea la saramură unii preferând să fugă, de-a dreptul, luându-și lumea-n cap pe aiurea. Subprefectul Teodoru semna pe 1 iulie 1877 adresa 5376 pe care ulterior a trimis-o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aboneze, nu știm dar cert e că se rezolvase problema. a.t. Cereri de brânză și fasole nestricate. Izmene, ițari și scame - foarte curate! Pe 19 octombrie 1877, prefectura trimisese poliției În copie o altă telegramă primită de la Ministerul de Rezbel și semnată de adjunctul lui Ion C. Brătianu, generalul Ștefan Fălcoianu: „Requisionați de Îndată ori câtă cantitate de brânză și fasole se poate și pe trăsura ce aveți gata de Espediat cereți urgent localitatea unde să să trimită”. Ceva mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
11.268 În care repeta ordinul conținut de precedenta intervenție, de a prezenta urgent costul celor șase exemplare al producției dramatice (probabil proaste) a „funccionarului” ministerial cuprins brusc de o nebună „inspirațiune”. a.z. Spirt pentru export la vreme de rezbel Chiar dacă și leul românesc avea foarte mare căutare fiind acceptat la diverse plăți și În alte țări europene, nevoia de finanțe provenite din orice taxe și impozite sfida anumite reguli valabile doar pe timp de pace. Astfel, ministrul de Finanțe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În numeroase cazuri, hușenii nu acceptaseră să contribuie la bunul mers al războiului cu diverse „ofrande”, adică donații. Ce măsuri a luat guvernul, vom afla În continuare. Neputând trimite la luptă ostași prost echipați pentru condițiile iernii bulgărești, Ministerul de Rezbel a apelat la pușculița bugetară oferind prețuri, probabil bune, pentru diverse furnituri. Astfel, la 13 noiembrie 1877, acest important minister trimisese Prefecturii Fălciu telegrama numărul 20.026 care În copie a ajuns și la Poliția Huși: „Domnul Ministru de Resbel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ironiza rubrica de informații a ziarelor), „Ultime gogoși calde” (parodie a „Ultimelor știri”), o pseudocronică parlamentară comentând activitatea „Camerei deputaților din Stambul”. În fine, o rubrică de „Prospături. În stilul și cu sintaxa «Monitorului oficial»” pastișează automatismele stilului administrativ, iar „Rezbelul” și numeroase „Gogoși” - înflăcărarea fals-patriotică a jurnaliștilor. Se face haz, de asemenea, de cei care încearcă să exploateze orice eveniment politic în favoarea lor, de amatorii de știri senzaționale, de naivii care dau fiecărui gest al unei personalități semnificații ultraimportante. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
o domnișoară B., dar domnișoara nu a primit să-i fie soție. Al doilea motiv era faptul că fusese șters de pe tabloul de înaintare. Deznădăjduit din două părți, și-a curmat zilele. În ziua sinuciderii se dusese la Ministerul de Rezbel hotărât să tragă în ministru, generalul Fălcoianu, apoi să tragă în el, dar, din întâmplare, ministrul lipsea în ziua aceea. În camera lui s-au găsit mai multe scrisori, printre care una adresată familiei, în care spunea: „Mor iubindu-vă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în continuare, în dreptul datei când s au produs, amplificând informația, toate înlocuirile sau titularizările de miniștri (în cazul interimatelor), notând și cauzele care au determinat înlocuirile (de cele mai multe ori demisii), potrivit decretului oficial. Numele miniștrilor și titulatura ministerelor (Ministerul „de Rezbel“ - de pildă) sunt reproduse întocmai după textul publicat în Monitorul oficial; am indicat întotdeauna, în paranteză, după aceleași surse, și locul unde a fost emis fiecare decret de numire (îndeosebi București dar și Sinaia, reședința de vară a regelui Carol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Stat; Având în vedere decretul nostru de astăzi sub nr. 529, Am decretat și decretăm ce urmează: Art. I. Demisiunea Ministerului este primită. Art. II. Sunt numiți miniștrii noștri secretari de Stat: D. general Chr. Tell, la Departamentul de Rezbel, D. George Costa-Foru, la Departamentul de Externe și ad-interim la Culte și Instrucțiune Publică, D. Petru Mavrogheni, la Departamentul Finanțelor, D. Nicolae Krețulescu, la Departamentul Justiției și ad-interim la Lucrările Publice. Președintele Consiliului nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
8/20 iunie 1871-16/28 decembrie 1873); George Gr. Cantacuzino (16/28 decembrie 1873-7/19 ianuarie 1875); Teodor Rosetti (7/19 ianuarie 1875-31 martie/12 aprilie 1876); Al. Lahovary (ad-interim, 31 martie/12 aprilie 1876-4/16 aprilie 1876); Ministru „de Rezbel“: general Christian Tell (11/23 martie 1871-14/26 martie 1871); general Ioan Em. Florescu (14/26 martie 1871-4/16 aprilie 1876); Ministrul Cultelor și al Instrucțiunii Publice: George Costa-Foru (ad-interim, 11/23 martie 1871-14/26 martie 1871); general Christian Tell
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Vasile Boerescu (ad-interim, 9/21 ianuarie 1874-7/19 aprilie 1874); Titu Maiorescu (7/19 aprilie 1874- 30 ianuarie/11 februarie 1876); Petru P. Carp (30 ianuarie/11 februarie 1876-4/16 aprilie 1876). 14/26 martie. Generalul Christian Tell - ministru „de Rezbel“ - trecu în „vacantul post“ de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; generalul Ioan Em. Florescu este numit ministru la „Departamentul Rezbelului“ (București, 14 martie 1871; MOF., nr. 59, 16/28 martie 1871, p. 343). 7/19 aprilie. Reproducem - pentru exemplificare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Petru P. Carp (30 ianuarie/11 februarie 1876-4/16 aprilie 1876). 14/26 martie. Generalul Christian Tell - ministru „de Rezbel“ - trecu în „vacantul post“ de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; generalul Ioan Em. Florescu este numit ministru la „Departamentul Rezbelului“ (București, 14 martie 1871; MOF., nr. 59, 16/28 martie 1871, p. 343). 7/19 aprilie. Reproducem - pentru exemplificare - textul integral al decretului de numire al unor miniștri ad-interim: „Partea oficiale București, 7 aprilie carol i Prin grația lui Dumnezeu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de față și viitori, sănătate! D. G. Costa-Foru, ministru nostru de Esterne și însărcinat provizoriu cu interimul Ministerului Finanțelor, având a ne însoți la Iași, Am decretat și decretăm ce urmează: Art. I. D. general I. Em. Florescu, ministrul nostru la Rezbel, este însărcinat cu interimul Ministerului de Esterne și d. general Chr. Tell, ministrul nostru la Culte, este însărcinat cu interimul Finanțelor, până la întoarcerea titularului la post. Art. II. Președintele Consiliului Nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
martie 1876; MOF., nr. 73, 1/13 aprilie 1876, p. 1977). 4/16 aprilie. Demisia guvernului Lascăr Catargiu este primită. Generalul de divizie I.E. Florescu este numit președinte al Consiliului Miniștrilor, ministru secretar 242 addenda de Stat la Departamentul de „Rezbel“ și ad-interim la Departamentul de Interne (București, 4 apri lie 1876; MOF., nr. 77, 5/17 aprilie 1876, p. 2049); sunt numiți miniștri secretari de Stat: gen. Christian Tell, la Finanțe, Dimitrie Paul Vioreanu la Justiție; Dimitrie Corne, la Departamentul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Epureanu] este numit președinte al Consiliului Miniștrilor și ministru secretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice; sunt numiți miniștri secretari de Stat: Mihail Kogălniceanu, la Departamentul „Trebilor Străine“; Ioan Brătianu, la Finanțe; G. Vernescu, la Interne; colonel G. Slăniceanu, la „Rezbel“; G. Chițu, la Culte și Instrucțiune Publică; Mihail Ferichide, la Justiție (București, 27 aprilie 1876; MOF., nr. 93, 28 aprilie/10 mai 1876, p. 2337). Guvernul a funcționat în această componență, fără nici o schimbare, până la 24 iulie/5 august 1876
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Epureanu demisionând, Ion C. Brătianu este numit președinte al Consiliului de Miniștri și ministru secretar de Stat la Departamentul Finanțelor; sunt numiți miniștri secretari de Stat: George D. Vernescu, la Interne; Dimitrie Sturdza, la Lucrări Publice; colonel G. Slăniceanu, la „Rezbel“; G. Chițu, la Culte și Instrucțiune Publică; Nicolae Ionescu, la Departamentul Afacerilor Străine; Eugeniu Stătescu, la Justiție (București, 24 iulie 1876; MOF., nr. 163, 25 iulie/6 august 1876, p. 4059). Componența guvernului (24 iulie/5 august 1876-25 noiembrie/7
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ianuarie/8 februarie 1877); Ioan Docan (27 ianuarie/8 februarie 1877-21 august/2 septembrie 1877); P.S. Aurelian (21 august/2 septembrie 1877-26 mai/7 iunie 1878); I.C. Brătianu (26 mai/7 iunie 1878- 25 noiembrie/7 decembrie 1878); Ministrul de „Rezbel“: colonel G. Slăniceanu (24 iulie/5 august 1876-2/14 aprilie 1877); general de brigadă Al. Cernat (2/14 aprilie 1877- 20 august/1 septembrie 1877); I.C. Brătianu (ad-interim, 20 august/1 septembrie 1877-17/29 martie 1878); general de divizie Al.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ionescu, ministru al Afacerilor Străine, demisionând, I. Câmpineanu, ministru de Justiție, este însărcinat cu „interimul“ Ministerului Afacerilor Străine (București, 25 martie 1877; MOF., nr. 70, 31 martie/12 aprilie 1877, p. 2195). 2/14 aprilie. Colonel G. Slăniceanu, ministru de „Rezbel“, demisionează. Generalul de brigadă Al. Cernat este numit ministru secretar de Stat la Departamentul de „Rezbel“ (București, 2 aprilie 1877; MOF., nr. 73, 3/15 aprilie 1877, p. 2255). 3/15 aprilie. M. Kogălniceanu este numit ministru secretar de Stat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Afacerilor Străine (București, 25 martie 1877; MOF., nr. 70, 31 martie/12 aprilie 1877, p. 2195). 2/14 aprilie. Colonel G. Slăniceanu, ministru de „Rezbel“, demisionează. Generalul de brigadă Al. Cernat este numit ministru secretar de Stat la Departamentul de „Rezbel“ (București, 2 aprilie 1877; MOF., nr. 73, 3/15 aprilie 1877, p. 2255). 3/15 aprilie. M. Kogălniceanu este numit ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine; interimatul lui I. Câmpineanu la acest minister încetează (București, 3 aprilie 1877
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
16 aprilie 1877, p. 2279). 20 august/1 septembrie. Generalul Al. Cernat fiind numit „comandant al armatei române de operațiune“, pe timpul cât „va lipsi peste frontieră“, Ion C. Brătianu, președinte al Consiliului de Miniștri, este însărcinat cu interimatul Ministerului de „Rezbel“ (Corabia, 20 august 1877; MOF., nr. 190, 24 august/5 septembrie 1877, p. 5175). „Pe timpul“ cât Ion C. Brătianu „va ține“ interimatul Ministerului de „Rezbel“, I. Câmpineanu, ministru de Justiție este însărcinat cu interimatul Ministerului de Finanțe (Corabia, 20 august
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]