218 matches
-
bronșice fără rezecție de parenchim pulmonar;III. rezecții bronhopulmonare clasice. Rezecții bronșice cu sau fără rezecții de parenchim pulmonar Definiție: reprezintă procedeul chirurgical prin care se realizează o întrerupere a continuității axului bronșic în diferite grade urmată de reconstrucția capetelor rezecate prin:anastomoza termino-terminală (rezecție bronho-anastomoză) sau diferite procedee de plastie bronșică (rezecție bronho-plastică), având ca scop conservarea la maxim a parenchimului pulmonar. Cele mai frecvente indicații ale rezecțiilor bronho-plastice și bronho-anastomoze sunt:tumori benigne cu localizare pe bronșiile mari;tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
specialitate) se referă la acele tehnici chirurgicale la care, odată cu rezecția peretelui bronșic, se păstrează un segment din acesta opus peretelui invadat tumoral printr-o secționare oblică a axului bronșic; se formează astfel o clapetă utilizată pentru acoperirea orificiului bronșiei rezecate printr-o sutură bronho-plastică. Rezecția bronșică „în scară” procedeul Horvat reprezintă un subtip al rezecției bronho-plastice. Este o tehnică de lobectomie inferioară dreaptă bronho-plastică realizată în scopul conservării de parenchim pulmonar [26]; secționarea bronșică se realizează într-o manieră particulară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
cel puțin 1 an, − absența semnelor de deteriorare neurologică ireversibilă, − localizarea tumorii, care trebuie să fie într-o zonă accesibilă, astfel încât reintervenția să nu producă un plus de morbiditate, − starea clinică dată de scorul Karnofsky. CONCLUZII Tumorile cerebrale pot fi rezecate total în marea majoritate a cazurilor cu un risc de morbiditate și mortalitate acceptabil. Pentru țara noastră standardizarea dotărilor tehnice pentru investigarea, tratamentul chirurgical și îngrijirea postoperatorie trebuie să devină un obiectiv major de sănătate publică. În același timp generalizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intervenția chirurgicală cu scopul ablației complete, singura care poate oferi șansa unei vindecări. Tumoră friabilă, ușor aspirabilă de cele mai multe ori, prezentând mai frecvent o singură zonă mai aderentă și infiltrativă la nivelul zonei de inserție, ependimomul este relativ facil de rezecat în pofida dimensiunilor adeseori impresionante și a vascularizației importante (fig. 4.50). Atunci când inserția este la nivelul planșeului ventriculului IV este de preferat să se evită ablația completă cu pătrunderea în interiorul trunchiului cerebral, această manoperă fiind urmată de cele mai multe ori de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Hemostaza riguroasă − Plastie durală. Meningioamele etajului anterior: − Volet fronto-temporal sau fronto-lateral (planum, tubercul, diafragm selar, clinoidă, treime internă de aripă de sfenoid, alare); − Volet bifrontal (fig. 4.77) (meningioame gigante de șanț olfactiv), toate celelalte localizări tumorale pot fi complet rezecate pe un volet fronto temporal sau fronto-lateral;− Devascularizarea extradurală prin coagulare bipolară; − Rezecția exostozelor sau hiperostozelor; − Devascularizarea intradurală a bazei de implantare prin coagulare bipolară; − Identificarea și izolarea carotidei, nervilor optici, chiasmei; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Coagularea și dividerea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în extensii supratentoriale voluminoase Hemostaza riguroasă. − Abord subtemporal cu rezecția vârfului stâncii (Kawase) (fig. 4.83) Permite devascularizarea extradurală Rezecția extensivă cu drill-ul a vârfului stâncii creează un spațiu de lucru suficient Retracția lobului temporal este minimă Porținea supratentorială este rezecată facil iar spațiul creat permite progresia spre fosa posterioară Identificarea elementelor vasculo-nervoase este mai facilă Necesită acomodare Nu este recomandabil la tumori cu extensie latero-inferior de meat Reducerea progresivă a tumorii cu aspiratorul ultrasonic Folosirea planului arahnoidian pentru decolarea pseudocapsulei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care nu este 203 întotdeauna aparent în interiorul chistului. În cazul tumorilor solide, vascularizația abundentă și caracterul spongios al tumorii, lipsită de elemente musculare, riscul ridicat al hemoragiilor intraoperatorii au determinat unii autori să recomande embolizarea preoperatorie [7]. Tentativa de a rezeca nodulul prin reducere progresivă se soldează cu hemoragii abundente, care pot compromite actul operator. Și în aceste cazuri tumora este izolată circumferențial, coagulând toate eferențele și aferențele vasculare peritumorale (fig. 4.102) [2]. F În ceea ce privește leziunile multiple, tratamentul chirurgical se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
libere a tentoriului permite de regula ablația extensiilor care nu depășesc meatul acustic intern. Pentru tumorile situate la nivelul fosei posterioare abordul este cel retrosigmoidian similar cu cel din neurinomul acustic, extensiile de mici dimensiuni spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere a tentoriului. O problemă deosebită o ridică tumorile care prezintă extensii aproximativ egale în cele două fose, pentru acestea putând fi realizat un abord combinat, sau un abord pietros. Principiile rezecției chirurgicale sunt aceleași
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este recomandabil un abord subtemporal pentru fosa mijlocie, cu excepția cazurilor în care tumora este situată predominant în fosa posterioară, caz în care este recomandabil un abord retrosigmoidian [10]. Tumorile care sunt situate la nivelul segmentului timpanic sau mastoidian pot fi rezecate printr-o mastoidectomie. Tehnica utilizată pentru ablația acestor tumori nu este diferită de cea a schwanoamelor cu altă localizare și are ca principiu reducerea progresivă a tumorii intracapsular („peace meal” debulking), mobilizarea capsulei și decolarea de pe structurile nervoase adiacente, rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de elecție pentru cazurile simptomatice. Din punct de vedere tehnic chirurgical, inițial este necesară reducerea intracapsulară a tumorii, urmată de rezecția capsulei în totalitate, pe cât posibil, cu evitarea rezecției porțiunilor aderente la structurile nervoase-vasculare adiacente. De asemenea, capsula va trebui rezecată în cazurile cu localizare intramedulară, riscul deficitelor neurologice fiind extrem de mare [7]. În cazul meningitei chimice prin ruptura chistului în spațiul subarahnoidian preoperator sau intraoperator, corticoterapia reprezintă tratamentul de elecție, asociat irigării continue a câmpului operator cu soluții saline; totuși
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumoral restant, în special adiacent structurilor nervoase sau vasculare critice. Datele cumulative din literatură [86] evidențiază că peste 90% din meningioamele convexitale sunt complet îndepărtate prin intervenția chirurgicală, în timp ce numai 34% din meningioamele bazei craniului abordate microchirurgical au putut fi rezecate în totalitate. Deși rezultatele generale sunt excelente (adeseori pentru seriile de pacienți cu meningioame convexitale și fără alte comorbidități 277 raportându-se mortalitate procedurală 0% și morbiditate post-operatorie 0%) [3], cele mai mari mortalități peri-operatorii (de până la 14,3%) sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ori excizia chirurgicală reprezintă singura terapie necesară, de aceea, trebuiesc depuse toate eforturile pentru o ablație radicală a tumorii, deziderat realizabil în cea mai mare parte din cazuri [1,4,17]. Tumorile exofitice pontine localizate posterior spre ventriculul IV sunt rezecate pe abord suboccipital median. De cele mai multe ori poate fi identificat un plan de disecție față de țesutul cerebral normal, rezecția acestora fiind de cele mai multe ori posibilă fără o morbiditate crescută (fig. 4.196). Pentru tumorile exofotoce laterale, abordul este fie retrosigmoidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorii sau amigdalelor până la C1, noi efectuăm rezecția jumătății superioarea a arcului C1. De cele mai multe ori cei câțiva mm suplimentari obținuți astfel sunt suficienți pentru a evacua fragmentul tumoral sau a decomprima amigdalele cerebeloase (fig. 4.251). Arcul C1 îl rezecăm doar în condițiile în care prin tehnica prezentată anterior nu obțienm suficient spațiu. În rarele cazuri în care este necesar un spațiu suplimentar caudal, vom recurge la deperiostarea parțială a musculaturii de pe arcul C2, rezecția porțiunii superioare a acestuia, încercând
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vindecare. Supraviețuirea la 25 ani este de peste 90% în cazul astrocitomului pilocitic, dar scade la 40% în cazul astrocitoamelor difuze parțial rezecate chirurgical. Recidivele tumorale locale vor fi tratate tot chirurgical. Radioterapia poate intra în discuție în cazul tumorilor parțial rezecate la copii cu vârsta peste 3 ani, sau după rezecția parțială a recidivelor locale. Chimioterapia intră în discuție la copii cu gliom opto-diencefalic la care s-a practicat rezecția parțială a tumorii, restabilirea ciculației lichidiene. La aceste cazuri au fost
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
curativ este posibil numai în cancerul în situ și mucosal. Mucosectomia endoscopică constă în rezecția cancerului mucosal plat și polipoid prin excizie longitudinală prin submucoasă. Tehnica este relativ simplă, cu morbiditate redusă, și are marele avantaj al recuperării întregului fragment rezecat pentru examenul histopatologic, acesta din urmă indicând nivelul invaziei tumorale și dacă rezecția tumorii a fost completă în suprafață și în adâncime. Mucosectomia endoscopică este indicată numai la bolnavii cu cancer superficial și necesită rezultatele sunt bune, identice celor obținute
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
începe la 20 ani, iar în caz de mucoasă normală, se repetă examinarea la 2-3ani, până la 40 ani, după care se efectuează anual. Decizia terapeutică trebuie să fie modulată în funcție de caz; dacă numărul de polipi este mic și se pot rezeca endoscopic, se poate evita colectomia totală; se poate adopta o soluție de compromis, cum este colectomia subtotală. Studiul polipozelor familiale a oferit posibilitatea cunoașterii destul de exacte a procesului de carcinogeneză colonică (este cel mai bine cunoscut mecanism de carcinogeneză). Modelul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
metodele de screening diagnostichează o proporție mai mare de tumori în stadiul A. TRATAMENT Tratamentul este modulat în funcție de stadiul CCR. Tratamentul cu viză curativă. În stadiile I și II intervenția chirurgicală este singurul tratament recomandat. Intervenția chirurgicală curativă trebuie să rezece tumora și cel puțin 5 cm proximal și distal de aceasta; de asemenea se disecă ganglionii limfatici loco-regionali: - Pentru leziunile localizate la nivelul cecului, colonului ascendent, unghiului hepatic se practică hemicolectomie dreaptă cu disecția ganglionilor mezenterici. - Pentru localizările de la nivelul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
hepatic, cu scopul de a surprinde tendința evolutivă spre depășirea criteriilor convenționale de transplant și a defini atitudinea terapeutică [6, 56]. Pacienții cu rezecții hepatice pentru CHC Deși, nu există un consens asupra strategiei de screening, se consideră că pacienții rezecați pentru CHC trebuie incluși într-un program de supraveghere pentru surprinderea recurențelor și diversificarea mijloacelor de investigații. Se propune efectuarea de studii imagistice secvențiale la 3-6 luni pe o durată de 2 ani, apoi anual și determinarea AFP, dacă a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
afectarea vasculară peritumorală și ischemia celulelor tumorale [1-4]. Datorită faptului că cei mai mulți dintre pacienți au o vârstă înaintată și prezintă comorbidități, la acești pacienți rezecția chirurgicală fiind dificilă, precum și datorită proximității vaselor sanguine în hilul hepatic, colangiocarcinomul (CC) poate fi rezecat cu tentă curativă în maximum 50% din cazuri, dar rezecția este efectiv R0 la puțin peste jumătate din aceștia. Evident, la pacienții cu rezecții curative supraviețuirea este superioară. Deoarece CC are un răspuns modest la chimioterapie și radioterapie [5], ideea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
de plasele metalice ale protezei [10]. INDICAȚII ALE TFD ÎN COLANGIOCARCINOAME Se consideră ca TFD poate fi indicată ca tratament neoadjuvand sau paliativ al formei sclerozante sau al formei papilare superficiale. Al doilea tip de indicație este în cazul colangiocarcinoamelor rezecate cu margini pozitive. Pacienții cu tumori voluminoase și cei cu metastaze la distanță nu se recomandă a fi tratați cu TFD din cauza distanței mici de acțiune (4-5 mm) atribuită lungimilor de undă utilizate în terapia colangiocarcinoamelor. EFECTELE ȘI REZULTATELE TFD
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
hepatice clasificarea Child-Turcotte-Pugh. Această clasificare, propusă inițial pentru a decide intervenția chirurgicală în hipertensiunea portală, este ușor de folosit și se corelează cu riscul intervenției chirurgicale. Totuși ea nu indică cu acuratețe cât de mult din parenchimul hepatic poate fi rezecat, în condiții de siguranță [15]. Corespunzător acestui sistem de clasificare, rezecțiile hepatice majore pot fi efectuate doar la pacienții aflați în clasa A de boală, dar trebuie reținut că clearence-ului verdelui de indocianină variază larg la pacienții aflați în clasa
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
de exemplu o hepatectomie dreaptă. Dacă ICGR-15 este între 10%-19%, pacientul poate tolera rezecția unei treimi din parenchimul hepatic, de exemplu o hepatectomie stângă sau o secționectomie anterioară sau posterioară dreaptă. Dacă ICGR-15 este între 20- 29%, poate fi rezecat 1/6 din parenchimul hepatic, echivalentul unui segment hepatic. Rezecții limitate pot fi efectuate la valori ale ICGR-15 mai mari sau egale cu 30% [15]. ESTIMAREA VOLUMULUI HEPATIC RESTANT Deoarece raportul dintre volumul hemificatului drept, stâng sau a fiecărei secțiuni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
restant de 40-50% din volumul hepatic standard estimat prin formula Urata. Rolul embolizării preoperatorii a venei porte Dacă volumul hepatic restant postoperarator este insuficient, poate fi realizată embolizarea preoperatorie a venei porte, pentru a induce atrofia parenchimului ce va fi rezecat și hipertrofia compensatorie a parenchimului restant postoperator. Această hipertrofie se produce la pacienții cu hepatopatie cronică sau ciroză formă ușoară în aproximativ 3-6 săptămâni. Pentru a preveni creșterea tumorii, poate fi indicată chemoembolizarea transarterială percutanată a CHC. Embolizarea preoperatorie a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
cel mai bine prognosticul pacienților cu CHC [34]. Consensul din anul 2010 al Asociației Americane Hepato-Bilio-Pancreatice a concluzionat că pentru paceinți diferiți trebuie utilizate sisteme diferite [35]. Astfel sistemul TNM este recomandat pentru a stabili prognosticul pacienților ce vor fi rezecați sau transplantați și algoritmul Barcelona-Clinic Liver Cancer pentru pacienții cu CHC avansat, ce nu au indicație chirurgicală [35]. REZECȚIA HEPATICĂ Rezecția hepatică este indicată ca tratament de primă intenție în tumorile unice la pacienții fără ciroză, sau la pacienții cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]