176 matches
-
artă expresia cea mai înaltă acestei idei, e Dostoievski. Dacă în natura genialității se păstrează ceva din puritatea copilăriei, arta lui Dostoievski e incomparabil mai mult decât această afinitate firească. Din ea se ridică viziunea măreață a unei lumi noi, rezidită din sfințenia copilăriei. Există o artă sacră prin obiectul și prin funcția căreia îi e de la început destinată. Ea se conformează dogmei Bisericii și simbolismelor ei rituale, a căror expresie hieratică devine. Există apoi o artă religioasă liberă, născută din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lumii, ce zace în bătrânețea putredă a păcatului? „Esențialul e să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, iată ce este esențialul, iată ce este totul fără să mai fie nevoie de nimic: imediat veți ști cum se rezidește paradisul!” Dar Dostoievski știe de asemenea ce adâncă e rana patimii în făptura lumii. Paradisul evanghelic, pe care îl visează, rămâne astfel în domeniul nostalgiei, o nostalgie care în geniul lui se manifestă cu atâta putere încât creează halucinația acestui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
harului decât realizarea împărăției lui Dumnezeu în suflete, decât paradisul Duhului Sfânt în templele trupurilor noastre? E oare altceva iubirea cosmică pe care o predică Dostoievski? E oare un vis de nebun mistic credința lui că paradisul s-ar putea rezidi în câteva zile, în câteva ore chiar? Ideea aceasta, pe care am exprimat-o în eseul: Copilărie și sfințenie, pare atât de neobișnuită încât nimeni n-a observat-o în Biserica noastră. Și totuși ea e însăși esența ortodoxiei. Reînoirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în lucruri al unicei frumuseți divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații ale artei, care dau măsura geniului, vom descoperi că suveranitatea atracției n-o exercită natura ca natură, ci Iisus Hristos și lumea rezidită de el în har. Capodoperele artei universale poartă un nimb religios. Iisus Hristos nu atrage numai pe îngeri și pe sfinți; geniile alcătuiesc de asemenea un cor de laudă în Biserica slavei sale. Dacă violența politică ar înăbuși credința sub
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Albă) și avea hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) ce se prăznuiește în fiecare an la 24 iunie. Trecerea vremii a atras și înrăutățirea rezistenței acestei construcții, astfel încât, pe timpul domniei lui Gheorghe Duca Vodă, doamna sa Anastasiaa hotărât să o rezidească, ocazie cu care i a schimbat și hramul, în cel de "Întâmpinarea Domnului" (Stratenia). Lucrările au fost întrerupte din cauza ieșirii din domnie a domnitorului Gheorghe Duca și morții acestuia la Constantinopol. La venirea pe tron a fiului său, Constantin, văduva
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Constantinopol. La venirea pe tron a fiului său, Constantin, văduva Anastasia, deci -mama noului domnitor -, a reluat ideea continuării lucrărilor de la biserica Stratenia. A răscumpărat mai multe terenuri și case din jur, a desființat din temelie, vechea biserică și a rezidit una nouă, cu destinație de mitropolie. Nici acestei construcții nu i-a fost hărăzit să dăinuiască mai mult decât până în anul 1833, când, ajungând în ruină, a fost dărâmată de mitropolitul Veniamin Costachi, care, în locul acestei biserici, neîndeajuns de încăpătoare
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe locul unei biserici vechi, care exista înainte de anul 1682, că avea hramul Nașterea Domnului (25 decembrie) și că, din această cauză, a purtat pe vremuri denumirea slavonă a hramului, adică Rojdestva Bojiți. Vechea biserică ajungând în ruină, a fost rezidită (actuala clădire), căreia i s-a dat, hramul Schimbarea la Față a Domnului, ce se prăznuiește, în fiecare an, la 6 august. Nu se cunoaște data certă a zidirii sau a sfințirii primei biserici și nici ctitorul ei, refacerea a avut loc
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Bărboi este unul din boierii asasinați de Ștefan Tomșa. Ctitoria datează deci, dinaintea anului 1615. În anul 1829 a fost zdruncinată de un cutremur, într-atâta încât, în anul 1841 -1842, amenința să se ruineze. A fost dată jos și rezidită cu o parte din veniturile sale din moșii, case, dugheni și vii și cu ajutorul familiei fostului domnitor Ion Sandu Sturza, cu soția sa Elena, fiica Vornicului și caimacamului Teodor Balș, precum și al altora din familia lor. Planurile au fost întocmite
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zidită de un proprietar de prin partea locului, care s-ar fi numit Misail. Drept an al ctitoririi, se zice că ar fi anul 1802. Se mai spune că biserica lui Misail a ajuns în ruină și că a fost rezidită în anul 1840 de către preoții Atanasie și Chirica, slujitori ai acestui sfânt locaș. O pisanie aflată afară, deasupra u șii de intrare confirmă aceasta. O restaurare s-a făcut și între anii 1870-1876. O pisanie aflată tot în exterior, pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ulei a icoanelor. În biserică se află portretele familiei lui Grigore Ghica. În stânga ușii de la intrare se află mormântul domniței Ruxanda, fiica lui Grigore Ghica, precum și emblemele domnești. Turnul de clopotniță a fost ridicat pe la 1730, sub Ghica Vodă, apoi rezidit cu cheltuiala lui Ioasaf Voinescu, arhitect fiind Martin Kubelka. Inscripția de pe frontonul clopotniței menț ionează: În biserică, se află obiecte valoroase din punct de vedere istoric și artistic ca: o Evanghelie ferecată în argint cu o inscripție ce atestă că
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Pantelimon ar fi fost credința că, în acest fel vor fi feriți de multe boli care bântuiau în acea vreme prin partea locului. Biserica ar fi fost construită din bârne și vălătuci. Prin anul 1805, a fost nevoie să se rezidească din temelie, pe același loc, cu pereții din piatră. Terenul nu era cel mai indicat, fiind mult denivelat, astfel, încât altarul s-a înălțat pe o umplutură pentru a se ajunge la nivelul naosului și pronaosului absida altarului fiind consolidată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
înconjurat ca o fortăreață de un zid puternic de piatră și avea și un turn de piatră. Tot atunci s-a construit aici și un feredeu. Turnul zidit în vremea lui Vasile lupu nu s-a păstrat, dar a fost rezidit din temelie în anii 1804 1806 și apoi în anul 1830. Avea și clopote, iar încă de pe vremea lui Vasile Lupu avea un ceas al cărui sunet se auzea până departe în tărg. Azi nu se mai păstrează nici împrejmuirea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
doi cu același nume. În anul 1832, pe acest loc s-a clădit o biserică din piatră, dar în anul 1850 a ars, astfel că în anul 1852, prin stăruința monahului Rafael și a epitropului Petru Dorneanu, biserica s-a rezidit, dându-i-se ca patron, pe lângă Sfinții Voievozi și pe Îngerul Rafael și hotărându-i-se hramul Sfinț ilor Apostoli Petru și Pavel. Numele de "Roșca" vine de la părerea că, biserica de lemn care a existat aici la început ar
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
care, în mai multe rânduri, a fost reparată radical. În urma unui cutremur de pământ din anul 1898, s a șubrezit în asemenea stare, încăt n-a mai putut fi folosită. S-a dispus dărâmarea ei din temelie spre a fi rezidită, dar altă biserică nu s-a mai ridicat în locul ei. 5. BISERICA RĂZOAEI Este vorba de o fostă biserică despre care N.A. Bogdan scrie în anul 1913: . 6. BISERICA MĂNĂSTIRII SFÂNTA VINERI Așa cum rezultă din "Istoria orașului Iași vol. I
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ce a fost bine aprovizionat cu mărfuri, unele dintre acestea putând fi achiziționate prin schimb cu alte mărfuri. În satul Oncești au fost descoperite vestigii aparținând culturii Dridu (sec. IX) și tot aici se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1792-1795), rezidită în 1835 de postelnicul Gheorghe Țarălungă și reparată în mai multe rânduri. Școala de la Oncești, de sine stătătoare a fost înființată în anul 1890, până atunci funcționa în cadrul bisericii și în diferite locații din sat. Permanentele certuri care au existat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
într-o falsă direcție./ Întinzi mâinile și cu unghiile degetelor zgârii vidul care desemnează coroana unui pom, o sferă absolută ale cărei rădăcini străpung volburele / dantelate din norii romboizi./ Sare, mercur și sulf pe o etajeră.// De jur împrejurul poienii/ pădurea-și rezidește/ cortina de lemn și frunze/ alternanță de umbre și lumină./ Printre falii de timp/ nimbul universului desface/ o sferă în cuburi/ și cuburile-n piramide,/ zigurate construite de meșteri zidari/ ce-n ovoide/ înlănțuie cercuri.// E un univers în care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
degaje produși toxici. Sorbenții lignocelulozici încărcați cu coloranți pot constitui substrate pentru fermentarea în stare solidă cu fungii putregaiului alb. Noi cercetări în acest domeniu ar fi foarte utile prin selectarea și testarea altor specii de fungi și bacterii din rezidii derivate din lemn. O metodă care oferă o cale economică și eficientă pentru recuperarea a două categorii de poluanți din apele reziduale constă în reținerea ionilor metalici pe sorbenți lignocelulozici, urmată de adsorbția unor coloranți anionici. De asemenea, ionii metalici
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu ochi ageri exprima voință sfântă și blândețe înțeleaptă. În 1940 avusese o vedenie. I se arăta pe apa Geoagiului, aproape de satul lui natal, o mânăstire frumoasă, iar un glas îi poruncea să se întoarcă în România și să o rezidească așa cum i se arătase în vis. Încercând să reconstituie imaginea din vis, nu-și amintea să fi văzut nicăieri urmă de zid sau ruină a vreunei mânăstiri sau biserici, deși se jucase și se scăldase în apa Geoagiului cu toți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ele debarasează astfel „masa“, lăsând-o curată de resturi. Altminteri, n’am fi avut pe unde umbla de atâtea hoituri - animale și vegetale. Și numai bipezii, de la Neanderthal Încoace, ar fi lăsat mai bine de 70 de miliarde... Bașca fireștile rezidii... Iar protecția ciupercilor o fac tocmai substanțe ca acelea amintite, care nu sunt propriu-zis otrăvuri, căci Natura e miloasă, ci, acționând asupra sistemului nervos, devin chiar halucinogene. Ele sunt un avertisment, adresat ființelor cumpătate, precum animalele pădurii care mușcă doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i pun, acesteia, ghilimele. E vorba deci, dacă pământul, care ne Întreține, ne și poate ține. Implicit de dezechilibrul pe care-l producem fie numai Întreținând un circuit de substanță particular: hrana pe care o extragem din mediul nostru, devenită rezidii. Vorba lui Lavoisier, un cercetător pur sânge: nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă... Aceeași substanță devine din reducătoare oxidantă, iar mediul, deja oxidat prin sărăcirea În substanța reducătoare, se mai oxidează o dată prin rezidii. Nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devenită rezidii. Vorba lui Lavoisier, un cercetător pur sânge: nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă... Aceeași substanță devine din reducătoare oxidantă, iar mediul, deja oxidat prin sărăcirea În substanța reducătoare, se mai oxidează o dată prin rezidii. Nu de pierdere de substanță suferă deci mediul locuit de noi, ci de una de calitate. Care este dimensiunea acestui impact, poate fi el controlat ori chiar neutralizat? Asta o poate spune numai cercetarea și, Încă, nu o dată pentru totdeauna
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
peretele pe trotuar. O înveselea doar un decor de iederă urcată până la acoperiș. Deasupra stăpânea un cer tăiat de două ori pe zi de cursa avioanelor. Cum inginerul n-avea moștenitori, după moartea lui, cumpărătorii apartamentului i-au dărâmat pereții, rezidind de la pământ un alt imobil. Iedera a fost tăiată așa că noua locuință părea și ea tristă. A fost o întâmplare că la istoria de două veacuri a casei în care locuiam s-a adăogat istoria propriei noastre familii din care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
urmăriri și Împilări. Nici o răbufnire de revoltă, nici o Împotrivire, nici un act de sabotare, nici un murmur. Într-o resemnare cu soarta lor milenară, Într-o dăruire mistică a tragediei, Își purtau ca niște umbre fugărite de furii destinul lor. În care rezidii umane Își are refugiu suferința va rămâne pururi o enigmă” <endnote id=" (693, II, p. 240)"/>. Și totuși, cum se explică faptul că „frica evreului a ajuns proverbială” (În termenii lui Alecu Russo din 1840) ? Cum se explică resemnarea evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
între dealul Giurgioana la Vest și dealul Daja la Sud. Are o populație de 62 capi de familii cu 252 suflete, cari locuiesc în 61 de case, cu 55 contribuabili. Aici se află o biserică cu hramul „Sf. Voivodi”. Este rezidită de Costache Ghioca, la 1865 în locul alteia tot de zid, dar care era mică. Este deservită de un preot și un cântăreț. Satul în vechime se numea Mărtineșci; acest nume se păstrează astăzi numai la moșie. Teritoriul cătunei este de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
la episodul relatat la Mc. 13, în care Isus prezice distrugerea templului. La Mt. 26,61, doi martori se înfățișează înaintea Sinedriului pentru a declara: „Acesta a spus: «Pot să dărâm templul lui Dumnezeu și în trei zile să‑l rezidesc»”. Isus vorbise atunci simbolic de învierea trupului său la trei zile după moartea sa. Anticristul nu va cunoaște învierea cu trupul, el va reînvia metaforic un pseudocult, propriul său cult, în templul rezidit din Ierusalim. Comentariu la Geneză 49,7-14
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]