294 matches
-
compania își mută sediu în Herzebrock-Clarholz. Dezvoltarea testerul de tensiune cu doi poli s-a dovedit a fi un succes și un pas mare pentru compania Steinel deoarece vânzările ridicate ale acestor dispozitive reduc dependența de piață în scădere a rezistoarelor electrice de încălzire. Începând cu anul 1980 compania începe să producă pistoale de lipit, iar din 1983 Steinel începe producția pentru primele ventilatoare cu aer cald. În 1987 Steinel dezvolta primul senzor de control al luminior exterioare. După o perioadă
Steinel () [Corola-website/Science/320010_a_321339]
-
controlate de electronică digitală, de-a lungul anilor 1950 și 1960. Era modernă a mașinilor de calcul a început cu o frenezie a dezvoltării în perioada dinainte de și după al doilea război mondial, când componentele electronice (la acea vreme, relee, rezistoare, condensatoare, bobine, și tuburi electronice) au înlocuit echivalentele lor mecanice, și calculul digital a înlocuit calculul analogic. Mașini cum ar fi Z3, calculatorul Atanasoff-Berry, calculatoarele Colossus și ENIAC au fost construite manual cu ajutorul circuitelor ce conțineau relee sau tuburi electronice
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de frână în loc să fie trimis în rețeaua de alimentare este descărcat pe niște rezistoare electrice care-l transformă în căldură se vorbește despre . Procedeul se întâlnește la electrostivuitoare, locomotive diesel-electrice și tramvaie. Căldura produsă poate fi folosită la climatizarea vagoanelor sau disipată în mediul ambiant. O aplicație neobișnuită a fost la ale General Electric
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
d.p.d.v. termodinamic. În sisteme de control și teoria rețelei de circuite, o componentă sau un circuit pasiv este unul care consumă energie, dar nu produce energie. În conformitate cu această metodologie, sursele de tensiune și sursele de curent sunt considerate active, în timp ce rezistorii, condensatorii, bobinle, tranzistorii, diodele tunel, și alte componente disipative și neutre din punct energetic (ele singure, individual nu produc energie) sunt considerate pasive. Designerii de circuit se vor referi uneori la această clasă de componente ca fiind disipative, sau pasive
Pasivitate (inginerie) () [Corola-website/Science/335896_a_337225]
-
Un plonjor sau termoplonjor (numit și fierbător) este un aparat electric care poate încălzi rapid o cantitate mică de lichid, în care este imers. Rezistorul, de obicei parțial în formă elicoidală, care se află într-o țeavă de alamă nichelată sau aurită sau oțel inoxidabil (elementul de încălzire), este învelit într-un material ceramic bun conductor de căldură, așa încât rezistorul să nu atingă țeava. Rezistorul
Plonjor () [Corola-website/Science/327562_a_328891]
-
lichid, în care este imers. Rezistorul, de obicei parțial în formă elicoidală, care se află într-o țeavă de alamă nichelată sau aurită sau oțel inoxidabil (elementul de încălzire), este învelit într-un material ceramic bun conductor de căldură, așa încât rezistorul să nu atingă țeava. Rezistorul are o fișă care se conectează printr-un conductor la masă de contactul de împământare al prizei. Pe de o parte, elementul de încălzire al plonjorului trebuie să fie cufundat complet în lichid, dar pe
Plonjor () [Corola-website/Science/327562_a_328891]
-
Rezistorul, de obicei parțial în formă elicoidală, care se află într-o țeavă de alamă nichelată sau aurită sau oțel inoxidabil (elementul de încălzire), este învelit într-un material ceramic bun conductor de căldură, așa încât rezistorul să nu atingă țeava. Rezistorul are o fișă care se conectează printr-un conductor la masă de contactul de împământare al prizei. Pe de o parte, elementul de încălzire al plonjorului trebuie să fie cufundat complet în lichid, dar pe de altă parte lichidul nu
Plonjor () [Corola-website/Science/327562_a_328891]
-
august 1962 și, în septembrie 1962, matematicianul Dan Farcaș. MECIPT-1 a fost un calculator de prima generație, conceput ca o mașină de tip paralel în virgulă fixă. Era alcătuit din 2000 de tuburi electronice (triode), peste 20000 de condensatoare și rezistoare, 30 km de fire și 100 000 de lipituri. Puterea consumată era de c. 10 kW. În epocă exista puțină documentație, datorită aplicațiilor militare ale calculatoarelor. Documentația de care se dispunea era în majoritate de proveniență sovietică, pentru calculatorul M-
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
făceau parte din CAER, care prevedea punerea în comun a rezultatelor organizațiilor științifice. M-3 era un proiect științific, astfel că documentația pentru el era gratuită pentru aceste țări. Löwenfeld a obținut o parte din documentație, precum și multe componente (triode, rezistoare, condensatoare) de producție sovietică în urma unei deplasări la Moscova. Componente pentru calculatoare, cum ar fi memoria, erau produse în serie la Minsk, însă diseminarea lor în afara URSS era limitată. Totuși, în afară de Estonia și Armenia, componente și documentație au fost livrate
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
și cînd din motive practice simbolul Ω nu este disponibil, caz în care se recomandă scrierea denumirii întregi: „47 ohm”. Multiplii formați cu prefixele "mega-" și "giga-" se scriu și se pronunță fără vocala intermediară "a": "megohm", "gigohm". În marcarea rezistorilor și pe schemele electronice valoarea rezistenței electrice este adesea scrisă în modul următor. Unitatea de măsură ohm, kiloohm, megohm se simbolizează prin litera majusculă R, K, respectiv M așezată pe poziția separatorului zecimal. Astfel, 2,2 Ω se notează 2R2
Ohm () [Corola-website/Science/310398_a_311727]
-
capacitate de 10 digiți și utiliza un afișaj cu tuburi Nixi. LOCI-2 putea calcula și logaritmi. Calculatorul digital a apărut datorită dezvoltării în perioada dinainte de și după cel de-al doilea război mondial, când componentele electronice (la acea vreme, relee, rezistoare, condensatoare, bobine, și tuburi electronice) au înlocuit echivalentele lor mecanice. Prin urmare calculul digital a înlocuit calculul analogic. În perioada celui de-al doilea război mondial, au existat trei direcții paralele de dezvoltare a tehnologiei calculatoarelor: 1. Z3 (Zuse), 2
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
ul este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei principala proprietate este rezistență electrică. ul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului (formulă 1). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistență să electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
ul este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei principala proprietate este rezistență electrică. ul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului (formulă 1). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistență să electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
electrice și electronice a cărei principala proprietate este rezistență electrică. ul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului (formulă 1). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistență să electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
rezistență electrică. ul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului (formulă 1). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistență să electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
pe terminalele rezistorului (formulă 1). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistență să electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
să electrică, exprimată în ohmi. Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustata prin deplasarea mecanică a unui contact
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifică după mai multe criterii. După materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustata prin deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar; cel mai
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustata prin deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar; cel mai adesea rezistoarele de acest tip au trei terminale: capetele rezistorului (între care rezistență este maximă și constantă) și
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustata prin deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar; cel mai adesea rezistoarele de acest tip au trei terminale: capetele rezistorului (între care rezistență este maximă și constantă) și conexiunea la contactul mobil
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
lichid, bazate pe rezistență unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustata prin deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar; cel mai adesea rezistoarele de acest tip au trei terminale: capetele rezistorului (între care rezistență este maximă și constantă) și conexiunea la contactul mobil(cursor). Dacă contactul mobil nu face punct comun cu unul din capete, atunci uzual se vorbește despre "un potențiometru", care
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
între două plăci metalice cufundate în lichid. Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustata prin deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar; cel mai adesea rezistoarele de acest tip au trei terminale: capetele rezistorului (între care rezistență este maximă și constantă) și conexiunea la contactul mobil(cursor). Dacă contactul mobil nu face punct comun cu unul din capete, atunci uzual se vorbește despre "un potențiometru", care este un divizor variabil de tensiune. În circuit
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]
-
care rezistență este maximă și constantă) și conexiunea la contactul mobil(cursor). Dacă contactul mobil nu face punct comun cu unul din capete, atunci uzual se vorbește despre "un potențiometru", care este un divizor variabil de tensiune. În circuit, rolul rezistorului poate fi:
Rezistor () [Corola-website/Science/299643_a_300972]