121 matches
-
poate gândul dvs. (bun, nu zic nu) e să isprăvim chiar înainte de a porni? Nu sunt chiar atât de închipuit și nici atât de sclifosit încât să mă aventurez senin, ca și cum mi s-ar cuveni, pe urmele unor asemenea întrebări absolute. Rezon! O fi Antiteze o revistă cu măsuri drastice, dar totuși... puțină umanitate! Pe urmă, oricât de flatant mi-ar suna în urechi ceea ce ați spus, mă simt ridiculizat ori barem ironizat de neadevărul lor aproape elementar. Nu știu în ce măsură sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ar fi lăsat pe uliți acum cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "de aceia daru Prefectura neavând unde plasa pe asemenea nenorociți până la dezlegarea mijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimite" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferent a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un ton onctuos de vlădică să cădelnițeze pe fiecare membru activ care a colaborat la Convorbiri, rezervând însă pentru caracudă, pentru clefăitoarea caracudă, cățuia întreagă de tămâie și atribuindu-i cele mai deosebite merite la succesul Convorbirilor, pentru trei mari rezoane: 1. Pentru că, nescriind nimic, n-a spus nici o prostie. 2. Pentru că n-a făcut pe Convorbiri să piardă nici un abonat. 3. Pentru că prostiile scrise de ceilalți nu i-au produs nici o indigestie, dovadă apetitul de care continuă a se bucura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întăia și ultima dată păpușele la "Junimea", au trecut 19 ani, încât de atunci pănă astăzi lumea s-a subțiat, de aceea nici eu nu v-o pot spune; și nu v-o pot spune și pentru alte mai multe rezoane: întăi și întăi, am uitat-o. Prin urmare, cred că mă scutiți de celelalte rezoane. Au mai fost și alți membri care au figurat în jocul păpușelor, precum Miron Pompiliu, șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
astăzi lumea s-a subțiat, de aceea nici eu nu v-o pot spune; și nu v-o pot spune și pentru alte mai multe rezoane: întăi și întăi, am uitat-o. Prin urmare, cred că mă scutiți de celelalte rezoane. Au mai fost și alți membri care au figurat în jocul păpușelor, precum Miron Pompiliu, șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum îl poreclea Pogor, reprezentat prin o păpușă mohorâtă cam de coloarea ceaunului. Petru Carp, supranumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dar viața ne învață multe, nu-i așa? Când, a doua zi, discutam problema cu Cosma și îi vor beam de „situația falsă“ în care mă aflu prin acest fapt, mi-a răspuns: „Nu suntem cu toții în atâtea situații false?“ - Rezon. Seara - concert la Năvodari. ți-l voi povesti. Apus de soare pe Siut-Ghiol, văzut din autobuz. Mlaștini. Orașe noi și oameni noi. Noaptea mai bună - deși cald în cămăruța mansardată, și pat (dublu) împărțit cu altul. Dimineața, Cosma mă antrenează
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
încât el autorizează uneori și colocvia- litatea și antilirismul poeziei optzeciste la un poet precum Ion Stratan. În poemul „Trei” din ciclul Pentameronul, Caragiale se insinuează prin clișeul memorabil : „Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură ?/ Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce ură ! ! !” sau o probă de intertextualitate postmodernă cu Caragiale în poemul „Cinci” : „În beții, lupanare. Sînt Mațe- Fripte./ Privesc la comèdie, plîng./ Curat murdar. Căldură mare.” Mircea A. Diaconu relevă chiar un exces în demistificarea ludică a retoricii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care primise camera cea mai mică, dar care avea balcon. Întrebat asupra motivului bucuriei, deși avea un spațiu cu mult mai mic decât ceilalți, a precizat: "Băi fraierilor, o cameră cu balcon e ca o țară cu ieșire la mare!". Rezon! Având acum "domițil", mi-am adus "frumoasa" în capitală, am angajat-o la Biblioteca Centrală de Stat, ne-am făcut buletine de București, ceea ce pe atunci era ceva ce nici nu se putea visa, și am început să ne rostuim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mine oficiind un autodafé în anul de grație 1979, dând pe cei doi pradă "flăcărilor iadului", poate aș fi obținut și eu râvnitul calificativ de "dizident", care astăzi aduce atâtea beneficii celor care "și dăi și luptă neicusorule de la '48"! Rezon! Din sutele de colete am reușit să salvăm multe cărți și albume, discuri și filme documentare "noi nouțe", pe care le-am folosit ulterior pentru seri culturale, expoziții, donații. Expedierea "efectelor" predecesorului a fost de tot hazul. Primisem de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai sus se adăuga și o circumstanță agravantă mă întorsesem recent de la Berlin, una din "plăcile turnante" ale spionajului mondial și cine știe dacă nu fusesem racolat de CIA, KGB, STASI, Mosad... "Trădare, trădare, dar s-o știm și noi". Rezon! Eram conștient că odată intrat în Ministerul Afacerilor Externe "m-am făcut tovarăș cu dracul", Securitatea, urmând să mă însoțească non-stop, ca o umbră, avându-și "ochii și urechile" peste tot, la capătul liniei telefonice, la serviciu, la acțiunile diplomatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
oficiind un autodafé în anul de grație 1979, dând pe cei doi pradă "flăcărilor iadului", poate aș fi obținut și eu râvnitul statut de "dizident", care astăzi aduce atâtea beneficii celor care "și dă-i și luptă neicusorule de la '48"! Rezon! Din sutele de colete am reușit să salvăm multe cărți și albume, discuri și filme documentare, pe care le-am folosit ulterior pentru seri culturale, expoziții, donații. Expedierea "efectelor" predecesorului cu "ochi albaștri" a fost de tot hazul. Primisem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
imputație și vot de blam!" Situația de mai sus îmi amintește și de o vorbă a unui colaborator de-al meu, portar de ambasadă, un tip simpatic și șugubăț: "Când vrea Domnul cu săracu', dintr-o bubă-i umple capu'!" Rezon!) În situația de mai sus, dorind s-o feresc pe tovarășa mea de viață de avalanșa de necazuri, documentele privind demisia, imputația, procesul... le "ascundeam" într-o mapă cu cifru, cumpărată "afară" în anii mai buni. Văzându-mă trist și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura cortinei ca să rotească o pereche de ochi albi și să exclame
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
proastă. O noapte furtunoasă e caracteristică din acest punct de vedere. Iată, de pildă, Chiriac. În convorbirea lui cu Nae Ipingescu și cu Jupân Dumitrache, unde e vorba de afaceri publice, de gardă națională și de celelalte, de "izirciț", de "rezonul la așa motiv" etc., el vorbește în limbajul cel nou ridicol. În vorbirea lui însă cu Veta, unde Chiriac nu mai este un ruaj al "statului", unde nu mai este vorba de afacerile publice, de formele noi - acolo el vorbește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se vindece cu totul, zicându-mi că va da cu numele lui un articol, descriindu-i toată boala, și că profesorii ce l-au căutat sunt în cea mai mare eroare, zicând că ar fi bolnavă mintea. Că Isac are rezon, este probabil cu totul. Cum am întreprins cura prescrisă de el, cu totul este bine; ba ieri mai că era și dispus să poetizeze o copilă de 9 ani, ce este foarte frumoasă. Mare dorință am să aibă vreunul din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Să urc bolovanul pînă la capăt Pe-o stradă. Să urlu, să cînt, să mor să nu cadă. Sugrum hidra lîngă un zid. Zeii întreabă-Nu-i mort, n-a murit? Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură? Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce ură!!! Să-i dăruim al bețiilor dar! Să ne-asculte, să-i dăm viziere Panașe pentru mințile-i lașe! Să-l avansăm soldat. La instrucție să-l punem s-alerge după plutonu-i de execuție, Să-l împușcărim! La
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
și căpitan în garda civică, la rigiditatea reprezentanților forței publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, și la arivismul amploiaților de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la "„onoarea de familist“" a jupânului, compromisă, la lipsa de "„rezon”" a ipistatului prea încrezător și grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine la limbajul semicult al ziariștilor, adepți ai unor sloganuri sublime pe care le pronunță după ureche, aplicându-le dacă s-ar ivi ocazia, pe
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
El va fi pedepsit cu „ruperea împărăției” de la el din mâna fiului său, Roboam, și oferirea a 10 seminții slujitorului său, Ieroboam, cu lăsarea unei seminții fiului său. Spre sfârșitul domniei Solomon va avea doi vrăjmași, Hadad, împăratul Edomului și Rezon, împăratul Siriei. Cartea întâi a împăraților relatează cum David, care se apropia de clipa morții, a dat următoarele îndrumări fiului său, Solomon: Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc cum fiul lui David pe care acesta „nu-l mustrase niciodată”, Adonia
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
ruperea domniei de la el, din mâna fiului său (Roboam) și darea acesteia slujitorului său (Ieroboam), cu lăsarea totuși a unei seminții fiului său. Cărțile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că Dumnezeu îi „ridică vrăjmași” lui Solomon pe Hadad, Edomitul, pe Rezon, fiul lui Eliada, împărat al Siriei dar și pe Ieroboam. Hadad, edomitul, din neamul împărătesc al Edomului, fugise în Egipt și se încuscrise cu Faraon, căsătorindu-se cu sora împărătesei Tahpenses, și acum voia să se reîntoarcă în țara lui
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
pe Ieroboam. Hadad, edomitul, din neamul împărătesc al Edomului, fugise în Egipt și se încuscrise cu Faraon, căsătorindu-se cu sora împărătesei Tahpenses, și acum voia să se reîntoarcă în țara lui când aude că David și cu Ioab muriseră. Rezon îi era și el vrăjmaș în această perioadă-continuă relatările- căci David ucisese oștile stăpânului său. Pe lângă asta, „Cartea întâi a împăraților” relatează că, fiindcă era „tare și viteaz”, Ieroboam, slujitorul lui Solomon (fiul lui Nebat și al văduvei Țerua), primește
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
ruperea împărăției de la el din mâna fiului său, Roboam, și oferirea a 10 seminții slujitorului său, Ieroboam I, cu lăsarea unei seminții fiului său (11.11-13). Dumnezeu îi mai ridică și doi vrăjmași pe Hadad, Edomitul(11.14-22) și pe Rezon, fiul lui Eliada, împărat al Siriei(11.23-25) Cartea continuă cu evocarea domniilor succesorilor săi, în general nelegiuiți și idolatri (Israel-Ieroboam I, Nadab, Baeșa, Ela, Zimri, Omri, Ahab și Ahazia; Iuda- Roboam, Abia; cei mai răi dintre ei fiind Ahab
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]