229 matches
-
și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fie capabil să descifreze toate problemele corpului său care îi sunt accesibile. Trebuie să știe cum să îndrepte aerul spre părțile corpului său în care sunetul poate fi creat și amplificat printr-un fel de rezonanță. Actorul mediocru cunoaște numai rezonatorul din cap; adică își folosește cutia craniană ca pe un rezonator pentru a-și amplifica vocea, făcând sunetul mai "nobil", mai plăcut publicului. El poate chiar uneori să folosească, întâmplător, rezonatorul din piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
accesibile. Trebuie să știe cum să îndrepte aerul spre părțile corpului său în care sunetul poate fi creat și amplificat printr-un fel de rezonanță. Actorul mediocru cunoaște numai rezonatorul din cap; adică își folosește cutia craniană ca pe un rezonator pentru a-și amplifica vocea, făcând sunetul mai "nobil", mai plăcut publicului. El poate chiar uneori să folosească, întâmplător, rezonatorul din piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
printr-un fel de rezonanță. Actorul mediocru cunoaște numai rezonatorul din cap; adică își folosește cutia craniană ca pe un rezonator pentru a-și amplifica vocea, făcând sunetul mai "nobil", mai plăcut publicului. El poate chiar uneori să folosească, întâmplător, rezonatorul din piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat. El își poate exploata nu numai cutia craniană și pieptul, ci și partea din spate a capului (occiput), nasul, dinții
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat. El își poate exploata nu numai cutia craniană și pieptul, ci și partea din spate a capului (occiput), nasul, dinții, laringele, pântecul, șira spinării ca pe un rezonator total ce-i cuprinde acum întreg trupul, și încă mulți alții pe care nu-i cunoaștem încă. El descoperă că nu este suficient să folosească respirația abdominală pe scenă. Diferitele faze ale acțiunilor sale fizice cer diferite feluri de respirație
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să considere că ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în reznanță cu sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cazul laserilor folosind oglinzi, care prin reflexii repetate, determină trecerea fasciculului de un număr de ori prin mediul activ, înainte și înapoi. In acest fel lungimea mediului activ devine de câteva ori mai mare decât lungimea reală. Oglinzile creează un rezonator optic (cavitate optică rezonantă). Emisia stimulată de radiație poate să apară și la o joncțiune p-n, radiația provenind din procesul de combinare radiativă a electronilor cu golurile. Există laseri care au ca mediu optic activ nu un cristal, ci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
exemplu), dar comunicarea-niciodată. Profesorul nu informează, ci comunică. Informațiile sale variază ca amplitudine și profunzime în funcție de informațiile primite de la elevi, care dau seamă de ceea ce așteptă ei sau sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar, comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic”. 1.4 Concluzii Prin comunicare se construiește relația dintre oameni, încrederea, respectul și buna înțelegere. Așadar, esența
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a comunicării didactice. Profesorul nu informează, ci comunică. Informațiile sale variază ca amplitudine și profunzime în funcție de informațiile primite de la elevi, care dau seamă de ceea ce așteptă ei sau sunt în stare să întâmpine. Profesorul, ca și elevul dealtfel, este un rezonator. Așadar comunicarea didactică înglobează și acele fluxuri informaționale, intenționate sau nu, verbale sau nonverbale, profilând un univers de discurs pluridirecțional, multicanal și polisemantic. Plecând de la tipologia atitudinilor interindividuale, Jean-Claude Abric stabilește cinci reguli ale unei comunicări eficiente și de calitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
este înțeles de orice persoană deoarece mesajul nu este transmis cu ajutorul unei limbi, ajungând să capete noi valențe prin contribuțiile indivizilor, a epocilor istorice. Cine înțelege simbolurile folosite de o persoană ajunge să cunoască acea persoană sau acel popor. Funcția rezonatoare (de rezonanță) constă în faptul că imaginile vii declanșează în mintea individului o rezonanță puternică, în timp ce imaginile moarte sunt limitate de semnificații: ”Funcția de rezonanță a unui simbol este cu atât mai activă, cu cât simbolul se acordă mai bine
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
proces, în sensul că mugurii dentari noi sunt relativ dureroși, mucoasele bucale sensibile la cald-rece, dar și la dulceacru datorită cariilor și fisurilor danturii provizorii. Datorită schimbării danturii au loc și discrete alterări ale vorbirii din cauza modificărilor de formă a rezonatorului bucal, angajat în vorbire. Pronunția devine uneori stigmatizată prin alterarea sunetului „s". Au loc procese de osificare la nivelul toracelui, al claviculelor și al coloanei vertebrale. Postura va fi afectată de poziții incorecte în timpul efectuării lecțiilor, mai ales ștrangulări și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
deduși din analiza spectrului ei. Sistemul fonator este compus din trei elemente: * forța de punere în mișcare a mecanismului fonator reprezentată de plămâni și mușchii toracici; * aparatul unde se produc vibrațiile sonore, reprezentat de glotă cu cele două corzi vocale; * rezonatorul, format din: vestibulul laringian, faringe, cavitatea bucală, fosele nazale și cutia toracică. De aceea o alterare a vocii poate fi produsă de afecțiuni ale oricăruia dintre organele menționate. Disfonia este o perturbare a vocii vorbite sau cântate, de origine laringiană
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
întinderea. Înțelesesem demult că universul eminescian are în Theodor Codreanu un partizan cu netăgăduite haruri analitice. Bănuiam că tot cercetând acest teritoriu încărcat de reacții contradictorii va da și peste capcane meschine și subminante, care-l vor frisona epistemic și rezonator. Doar ipostaza de polemist resoarbe aceeași acribie arătată anterior, dar impregnată de indignare, de consternare, de revoltă. Fraza sa, deși tot cu limpezimi de cristal, cumpănită și dreaptă, devine însă executorie și irefutabilă. Și lui, ca oricărui bun gospodar, îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a permite curentului de aer expirat să producă rezonanța nazală. Poziția se exersează în fața oglinzii. Articularea fonemului n are nevoie de suportul sonorizării laringine care este dublată în timpul fazei ocluzive de o reîntoarcere a aerului expirat din cavitatea bucală spre rezonatorul nazal. Aici își amplifică mai mult rezonanța și iese apoi afară într-o curgere continuă și lentă prin narine. O oglindă așezată orizontal în dreptul buzei superioare este aburită pe ambele fețe: pe fața superioară de fluxul de aer nazal, iar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
într-o atitudine relaxată a buzelor și limbii, cu o amplitudine ce pleacă de la 20 mm până la amplitudinea maximă de mobilitate. În timpul expirului oral, vălul palatin se ridică, iar curentul de aer pulmonar pune în vibrație corzile vocale prelung și rezonatorul bucal, format din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
noianul de întrebări ce stau să țâșnească în cazul fiecărui "posesor" de limbaj. * Muzica este un excelent mediu al trăirilor afective. O dovadă: anumite melodii interferează numai cu dispoziții afective bine determinate. (Din acest punct de vedere, afectivitatea este un rezonator muzical.) Forțând, putem utiliza formula: "Spune-mi ce muzică asculți ca să-mi dau seama de gama și profunzimea sentimentelor tale!". Iată încă una din activitățile noastre care ne definește! Și când te gândești că nimeni nu ne pregătește pentru asta
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
instrumentului magic numit carte. Ea depășește sau împlinește suportul temporal al sunetelor, pentru că poesia este în primul rând o elaborare structurală fonică. Chiar citind-o în gând ea răsună creând în cugetul cititorului o taină complexă ca o percepție multisenzorială. Rezonator multiplu al zbaterilor, al contradicțiilor, al nădejdii și speranțelor, manuscrisele ne șoptesc sclipiri de istorie, memorie și prezență, proorocire, prevestire, dar și înnoire a lumii sau a ființei. Poesia, ca și întreaga literatură rămâne cea mai fantastică născocire a imaginației
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
instrumentului magic numit carte. Ea depășește sau împlinește suportul temporal al sunetelor, pentru că poesia este în primul rând o elaborare structurală fonică. Chiar citind-o în gând ea răsună creând în cugetul cititorului o taină complexă ca o percepție multisenzorială. Rezonator multiplu al zbaterilor, al contradicțiilor, al nădejdii și speranțelor, manuscrisele ne șoptesc sclipiri de istorie, memorie și prezență, proorocire, prevestire, dar și înnoire a lumii sau a ființei. Poesia, ca și întreaga literatură rămâne cea mai fantastică născocire a imaginației
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un gaz (Av.+CO2), un mediu solid (Nd.: YAG) sau un mediu lichid (coloranți); mediul determină lungimea de undă (culoare) a emisiunii laser; 2) o sursă de energie, exterioară (flash, electricitate sau alt laser), care permite activarea mediului; 3) un rezonator optic cu două oglinzi reflectoare, în centrul cărora se găsește mediul. Activarea mediului antrenează eliberarea fotonilor (mișcare permanentă de du-te - vino). Oglinda de la ieșire nefiind reflectorizantă în totalitate, o parte a fotonilor pot ieși din cavitate și astfel să
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vocalele sunt "sunete sonore, regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală" (Toma, 2004, p. 9). 15 "Vocalele [...] se definesc ca sunete sonore, caracterizate prin vibrații glotale periodice, prin gradul de deschidere a rezonatorului bucal în dependență de mișcările verticale ale mușchiului limbii și prin locul în care se definește acest grad de deschidere prin mișcările lui orizontale" (Iordan & Robu, 1978, p. 79). 16 Șerban, 1997, p. 44; Iordan & Robu, 1978, p. 80 etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]