202 matches
-
secționează puntea de la nivelul marginii libere, pentru a reface o nouă margine palpebrală inferioară [85]. Tehnica Kollner Pentru repararea unui deficit la nivelul pleoapei inferioare, se poate utiliza tehnica lui Kollner sau variantele sale. Se întoarce pleoapa superioară cu un ridicător Desmarres, la nivelul căreia se disecă un lambou tarso-conjunctival dreptunghiular, situat în fața pierderii de substanță de la nivelul pleoapei inferioare. Se execută o incizie orizontală, paralelă cu marginea liberă și la 4-5 mm de aceasta. Se practică, apoi, două incizii verticale
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ea nu trebuie să depășească jumătate din înălțimea tarsului. Pentru prelevare, după ce se răstoarnă pleoapa pe o placă și se marchează limitele prelevării, se infiltrează țesutul subtarsal, se incizează limitele necesare și apoi se clivează grefa. Se disecă conjunctiva de ridicător și, după decolarea largă a marginilor, se suturează cu un fir continuu, neresorbabil, de monofilament, sau un fir resorbabil 6-0. Cele două capete sunt trecute din profunzime către suprafață și scoase la piele, pentru a se evita lezarea corneei [148
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au originea posterior pe inelul tendinos Zinn, și formează conul muscular. Principalul ax vascular arterial al
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
?2 ?1 , unde ?1 și ?2 sunt numărul de spire din bobina primară, ?2 numărul de spire din bobina secundară, ?1 ș? ?2 sunt intensitățile curenților din circuitul primar, respectiv din circuitul secundar. Când ?2 > ?1, atunci transformatorul electric este ridicător de tensiune, iar ?2 > ?1, încât K<1. Când ?2 < ?1, , transformatorul electric este coborâtor de tensiune, iar ?2 < ?1, încât K>1. randamentul transformatorului electric: η = ?2 ?1 sau, unde P1 −puterea activă primită de către circuitul primar ?2 − puterea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
clar că acest serviciu compensează prin precizie și, mai ales, prin constanță. 3.1.2. Preluarea din serviciu Este prima acțiune de joc la primirea serviciului (S2), și are ca sarcină principală transmiterea mingii în condiții cât mai bune, către ridicător, care se află într-o zonă bine stabilită. Este o acțiune de joc de cea mai mare importanță în construirea atacului combinativ în cadrul jocului la preluarea serviciului advers (S2). Este acțiunea de joc cu care, întotdeauna una dintre echipe va
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mare importanță în construirea atacului combinativ în cadrul jocului la preluarea serviciului advers (S2). Este acțiunea de joc cu care, întotdeauna una dintre echipe va începe jocul cu această acțiune, iar precizia acesteia creează o mare economie de efort pentru virtualul ridicător și o mai mare siguranță în construcția atacului. Preluarea din serviciu se execută, în general, prin procedeul „lovire cu două mâni de jos” pe antebrațe, dar există situații în care este executată și cu două mâini de sus. Preluare cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mingii. După preluare, executantul va încerca să se poziționeze în așa fel, încât să poată participa în condiții optime la efectuării acțiunii care urmează 3.1.3. Pasa,/ridicarea pentru atac Pasa este o minge îndreptată cu mare grijă de către ridicător cu o traiectorie specifică, pentru a se putea efectua un atac în condițiile cele mai bune. Procedeul de lovire a mingii cel mai des folosit în execuția pasei, este lovirea mingii cu două mâini de sus, cu degetele celor două
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și spre înainte. În final executantul este întins din toate articulațiile, ajungând pe vârfuri (cu tendință de a păși înainte pentru a nu cădea), sau chiar în aer după desprinderea de sol, în cazul pasei din săritură. Imediat după execuție „ridicătorul” va acționa pentru dublarea atacului, dacă adversarii au sărit pentru blocaj. Clasificarea paselor. Pasele se clasifică după mai multe criterii, astfel: Din punct de vedere al direcției: - înainte; - înapoi (peste cap); - lateral. Din punct de vedere al înălțimii paselor. - înalte
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
antrenori. 3.1.6. Preluarea din atac Este o acțiune de joc specifică apărării cu sarcina de a acoperi terenul și de a juca mingea înainte de a atinge podeaua. În același, timp mingea preluată din atacul advers trebuie direcționată spre ridicător în condiții cât mai bune pentru a se realiza construcția atacului. Preluarea din atac evidențiază capacitatea de luptă a jucătorilor și echipei. Una din cele mai dificile acțiuni de intervenție la minge, dacă nu chiar cea mai dificilă, este preluarea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
ridicarea și intrarea în acțiunea următoare. - Preluare din atac fără plonjon: este preluarea care se execută după deplasare, dintr-o poziție joasă sau medie și în foarte rare cazuri din poziții înalte, cu manșeta (pe antebrațe) mingea fiind direcționată spre ridicător. După execuția preluării, jucătorul se deplasează rapid pentru a intra în acțiunea de joc următoare. - Preluare din atac cu două mâini: - de sus - la atacurile mai ușoare; - de jos - cu amortizare sau cu tăiere la atacurile foarte puternice. - Preluare din
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
schimb de zone, folosit la echipele (grupele) de începători; - cu schimb de zone, folosit la echipele (grupele) de avansați și performanță. Așezarea jucătorilor la efectuarea serviciului cu schimb de zone (fig. 5 a, b, c) se poate realiza, astfel: - cu ridicătorii în Z3 și Z6, fără specializarea celorlalți jucători pe posturi (fig. 5, a); R6 T5 Ri a. b. c. Figura nr. 5 — Dispozitive de joc la execuția serviciului Așezarea jucătorilor după efectuarea serviciului. În cazul așezării jucătorilor pentru jocul cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
lovirea mingii de către jucătorul aflat la serviciu, acesta și coechipierii săi se deplasează în zonele în care își vor desfășura jocul pe tot parcursul situației fundamentale specifice. În această situație avem două moduri distincte de așezare a jucătorilor: - așezare cu ridicătorii în Z3 și Z6 (fig. 6, a); - așezare cu ridicătorii în Z2 și Z1 și jucătorii specializați pe posturi și zone (centrii în Z3 și Z6, trăgătorii în Z4 și Z5), (fig. 6, b). Aceste așezări se folosesc pentru a
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
săi se deplasează în zonele în care își vor desfășura jocul pe tot parcursul situației fundamentale specifice. În această situație avem două moduri distincte de așezare a jucătorilor: - așezare cu ridicătorii în Z3 și Z6 (fig. 6, a); - așezare cu ridicătorii în Z2 și Z1 și jucătorii specializați pe posturi și zone (centrii în Z3 și Z6, trăgătorii în Z4 și Z5), (fig. 6, b). Aceste așezări se folosesc pentru a întări apărarea imediată, prin trecerea în zonele cele mai solicitate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
echipei proprii și al echipei adverse, distingem următoarele așezări la preluarea serviciului: - Așezare pe două linii în 5 jucători (în W) - în special pentru echipe de începători; - Așezare în semicerc de 4-5 jucători - pentru începători sau avansați; - Așezare cu intrarea ridicătorului din L2 (din zonele 1, 5 și 6), în 3 sau 4 jucători - pentru echipele de performanță; - Așezare cu jucători specializați pentru preluarea din serviciu, în 2 sau 3 jucătoripentru marea performanță. 3.2.3. Acțiunile colective de atac 9
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
stereotip si foarte ușor de contracarat; - 3T+3R - este folosit atât la nivel de începători cât și la nivelul avansaților și chiar la nivelul echipelor de performanță. Așezarea jucătorilor se face 1R, 1T, 1R, 1T, 1R, 1T. În acest sistem ridicătorii trebuie să fie și foarte buni atacanți în așa fel încât să nu scadă eficiența atacului; - 4T+2R - este un sistem de joc foarte utilizat de la nivelul începătorilor până la nivelul marii performanțe. Poate fi folosit cu eficiență maximă dacă cei
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
începătorilor până la nivelul marii performanțe. Poate fi folosit cu eficiență maximă dacă cei doi ridicători sunt foarte buni atacanți, apărând astfel posibilitatea efectuării atacului în permanență cu trei trăgători în L1, ridicarea mingii pentru atac intrând în permanență în sarcina ridicătorului dinL2, care face intrare; - 5T+1R (ridicător coordonator) - acest sistem permite utilizarea unei varietăți deosebite de combinații în atac. Este necesar ca ridicătorul coordonator denumit de altfel și motorul echipei, să aibă calități fizice, psihice la cel mai înalt nivel
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
folosit cu eficiență maximă dacă cei doi ridicători sunt foarte buni atacanți, apărând astfel posibilitatea efectuării atacului în permanență cu trei trăgători în L1, ridicarea mingii pentru atac intrând în permanență în sarcina ridicătorului dinL2, care face intrare; - 5T+1R (ridicător coordonator) - acest sistem permite utilizarea unei varietăți deosebite de combinații în atac. Este necesar ca ridicătorul coordonator denumit de altfel și motorul echipei, să aibă calități fizice, psihice la cel mai înalt nivel, să aibă o cunoaștere deosebită a jocului
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
atacului în permanență cu trei trăgători în L1, ridicarea mingii pentru atac intrând în permanență în sarcina ridicătorului dinL2, care face intrare; - 5T+1R (ridicător coordonator) - acest sistem permite utilizarea unei varietăți deosebite de combinații în atac. Este necesar ca ridicătorul coordonator denumit de altfel și motorul echipei, să aibă calități fizice, psihice la cel mai înalt nivel, să aibă o cunoaștere deosebită a jocului în așa fel încât să poată pune trăgătorii în cele mai bune situații de atac. La
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
În jocul competițional la nivel de performanță numărul și diversitatea combinațiilor în atac este foarte mare. Denumirea combinațiilor în atac este dată de elementul sau componenta dominantă a acestora. Rolul principal în alegerea și derularea combinației în atac, este al ridicătorului coordonator, dar trebuie evidențiată și importanța pe care o are în cadrul acesteia, jucătorul care vine la atac pe primul timp (de cele mai multe ori acesta este jucătorul de centru). Clasificarea combinaților se realizează după mai multe criterii astfel: a. După distanța
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
c. După modul de participare al jucătorilor din L1: - combinații în atac cu atac simultan; - combinații în atac cu schimb de locuri. d. După numărul jucătorilor care participă la organizarea și efectuarea atacului; - combinații în atac cu și fără intrarea ridicătorului din L2 - combinații în atac cu și fără participarea trăgătorilor din L2. e. După numărul de lovituri după care se efectuează atacul (2-4 lovituri). Dublarea atacului. Este o acțiune de joc colectivă, deși presupune acțiunea individuală a fiecărui jucător. Este
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
trimiterea ei peste plasă în terenul advers. De regulă o fază de joc completă este compusă din trei sau patru acțiuni de joc, putând fi însă și faze de joc cu una sau două acțiuni atunci când se plasează mingea de către ridicător sau se greșește. e. Situațiile sau structurile curente de joc, reprezintă înlănțuiri de acțiuni de joc. Aceste structuri sau situații curente de joc, sunt extrem de importante în desfășurarea jocului și reprezintă combinații de acțiuni de joc, care trebuie urmărite, analizate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pe care le pot ocupa jucătorii unei echipe în formația de joc sunt determinate de sarcinile de joc necesare în organizarea jocului echipei la execuția (S1) și primirea serviciului (S2). Posturile cel mai des întâlnite în formațiile de joc sunt: - ridicător coordonator; - jucător de zona 3 (trăgător principal, jucător de blocaj central); - jucător de zona 4 (trăgător secund, extremă de Z4); - jucător de zona 2 (ridicător fals, trăgător fals, <<fals>>); - jucător "libero". Aceste modele sunt denumite - modele funcționale - pe considerentul că
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
S1) și primirea serviciului (S2). Posturile cel mai des întâlnite în formațiile de joc sunt: - ridicător coordonator; - jucător de zona 3 (trăgător principal, jucător de blocaj central); - jucător de zona 4 (trăgător secund, extremă de Z4); - jucător de zona 2 (ridicător fals, trăgător fals, <<fals>>); - jucător "libero". Aceste modele sunt denumite - modele funcționale - pe considerentul că ele determină funcționalitatea jocului, a acțiunilor de joc și a eficienței acestora. 5.3.1. Ridicătorul coordonator (RC) Este arhitectul și coordonatorul atacului într-o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
trăgător secund, extremă de Z4); - jucător de zona 2 (ridicător fals, trăgător fals, <<fals>>); - jucător "libero". Aceste modele sunt denumite - modele funcționale - pe considerentul că ele determină funcționalitatea jocului, a acțiunilor de joc și a eficienței acestora. 5.3.1. Ridicătorul coordonator (RC) Este arhitectul și coordonatorul atacului într-o echipă. Succesul unei echipe se bazează pe calitatea ridicătorului care aparent nu are un joc foarte spectaculos dar are eficiență. În timpul jocului este singurul care decide cui să-i dea pas
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sunt denumite - modele funcționale - pe considerentul că ele determină funcționalitatea jocului, a acțiunilor de joc și a eficienței acestora. 5.3.1. Ridicătorul coordonator (RC) Este arhitectul și coordonatorul atacului într-o echipă. Succesul unei echipe se bazează pe calitatea ridicătorului care aparent nu are un joc foarte spectaculos dar are eficiență. În timpul jocului este singurul care decide cui să-i dea pas pentru atac. Este jucătorul care participă cel mai mult la jocul unei echipe, în cadrul unui joc participând la
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]