295 matches
-
C. privește originea romanului românesc ca text, pe care el o găsește în povestire (ca mod narativ generic, nu ca specie literară), adică practic în toate varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă, istoriografie, cronici rimate, epopee, jurnal de călătorie, nuvelă și povestire, „fiziologii”, corespondență literară, memorialistică autobiografică. Rolul capital îi este rezervat cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
1890 scoate, la Craiova, împreună cu Petru Vulcan, revista „Lumina” (două numere păstrate), în care o povestire reține atenția lui Al. Macedonski. Debutase la „Adevărul”, cu o nuvelă, semnată Olymp. Cu același pseudonim și cu altul, Zaveră, iscălea tot acum cronici rimate și epigrame în „Democrația” lui Barbu Delavrancea. Prima carte, o culegere de proză poetică, Petale, prefațată de o „scrisoare către autor” a lui Macedonski, îi apare în 1891. Își începe colaborarea, cu versuri și proză, la „Revista literară”, condusă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
îndreptățire. Domnia lui Constandin-vodă Hangerliul. Mazâlia și pierderea sa, inițial scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic la începutul istoriei sale. Inspirată de un subiect ce îi impresionase pe contemporani - Dionisie Eclesiarhul, Dionisie Fotino, ca și pletora de cronici rimate -, este croită în versuri lungi, de cincisprezece silabe (tetrametru trohaic catalectic), după modelul scrierilor neogrecești. Dacă în versurile sale moralizatoare sfârșitul violent al domnitorului este socotit o pedeapsă divină, previzibilă și meritată, când compune în proză Z. îi analizează cauzele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
de ț...ri au realizat o fresc.... C...r...mizi din zid sînt vîndute la bucat..., cu atît mai scumpe cu cît sînt desenate cu graffitti! Statuile idolilor regimului comunist figureaz... printre primele ținte ale opozanților. Ele sînt deseori d...rimate spontan În bucuria popular..., cum se Întîmpl... cu cele ale lui Lenin la București (martie 1990) și Tirana (iunie 1991); dac... nu, se ocup... de astă noile guverne: Steaua Roșie este coborît... de pe acoperișul Parlamentului maghiar În februarie 1990; la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
găzduiește scrieri de nuanță preponderent sămănătorista și ortodoxista, studii, reportaje, interviuri, destinate, toate, unei polemici antisemite și promovării unui naționalism uneori exagerat. Sunt tipărite versuri de Marta D. Rădulescu, Const. I. Goga, Radu Gyr, Ion Stănescu-Max, Grigore Bugariu. Rubrică „Cronică rimata” publică poeme semnate Palas. Scriu proza Marta D. Rădulescu (narațiuni de factură mitico-simbolică, precum și fragmente de român), Mihail Lungianu (texte care mizează pe simbolic) ș.a. Conform orientării stabilite de Marta D. Rădulescu în articolul-program Pentru confrați - un apel fervent la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
fiind nelipsit de la rubricile sau revistele de umor de după 1875 și întâlnindu-se aici, uneori, cu I. L. Caragiale, cu care a fost, într-o perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz, portrete și dialoguri comice. A folosit uneori semnăturile D.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
1891) și Realiste (1896), sunt compuneri sentimentale de album, idile delicate, încheiate de obicei cu o glumă sau cu o ironie, în maniera pe care o va desăvârși mai târziu G. Topîrceanu. Epigramele (adunate în volum în 1900) și cronicile rimate i-au consolidat faima de umorist și au creat o adevărată tradiție: D. Anghel și St. O. Iosif (în Calendarul lui A. Mirea), G. Ranetti, G. Topîrceanu ș.a. Poetul T. s-a relevat pe deplin abia în versurile apărute în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
în producții de speță literară ce dețin o pondere sensibilă în creația culturală din perioada veche. Printre acestea se numără „stihurile de stemă”, cu artificiile lor ingenioase, caracteristice poeziei emblematice, „gnomele numerice”, acrostihurile, inscripțiile în versuri, versurile în rețea, șaradele rimate, feluritele forme de joc, de gratuitate, construcțiile verbale enigmatice, toate ciudățeniile grafice, precum și discursurile encomiastice și alte compuneri obținute prin utilizarea mijloacelor retoricii literare a timpului. De altfel, aceasta constituia principala materie de studiu în școlile catolice, școli în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
smântână, o pungă de sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o zicere rimată: Nu mâncăm, nu bem, am venit să vă vedem. Or, tocmai mâncarea și băutura reprezentau scopul vizitei lor. Statutul de musafir este avantajos și benefic. La această concluzie a ajuns și un copilaș care, observând că în toate vizitele în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Severin, bilunar, din 1 ianuarie până în 13 iulie 1930, apoi lunar, între 29 august 1930 și 26 decembrie 1932, purtând subtitlul „Politică și literară”. Director este C. Pajura (C. Papacostea). Rubricile obișnuite sunt „Una caldă, una rece”, „Viața veselă” (cronică rimata), „Cărți noi”. Cea mai consistentă contribuție o are C. Pajura, care scrie mult și divers, de la articolul de fond sau cel social-economic până la comentarii privind literatura, fiind în același timp și principalul semnatar de poezie. Restul versurilor aparțin lui Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
Ariel este mult mai complexă ca punere în scenă, dar mai transparentă ca semnificație și ca funcție. El montează o adevărată piesă în piesă, o mască (masque) în sensul elisabetan al cuvântului, acela de compoziție dramatică mai scurtă, în versuri rimate, cu pasaje muzicale și coregrafice, jucată de actori neprofesioniști cu un prilej festiv în lumea 193 mare, de obicei o căsătorie, uneori chiar regească. Și cu un astfel de prilej, logodna Mirandei cu Ferdinand, îl roagă Prospero pe Ariel să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cea a formelor fixe. Pe linia modernismului, creația lui poetică afișează, de multe ori cu ostentație, un avangardism care, din păcate, era prea puțin cunoscut contemporanilor săi. Un împătimit al limbii române, C. se apropie de versul liber al cronicilor rimate, folosind paralelisme și aliterații proprii textelor istorice. Cultivă și formele fixe, precum rondelul. Din punct de vedere lexical, neologismele alternează cu arhaismele. Nu de puține ori poetul creează imagini șocante, sinestezice sau oximoronice. Titlurile unora dintre poezii certifică predilecția pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
moduri de focalizare excesivă sunt susținute în secret de admirație, chiar și atunci când scopul declarat e "critic" sau când registrul observației e "obiectiv-științific". Fără ca societatea românească să accepte și să încurajeze consumul excesiv de resurse fiziologice și morale în jurul unei vorbiri rimate, niciuna dintre aceste posturi analitice nu ar fi fost legitimă. Literatura se înscrie în lume prin risipa de atenție pe care o cere de la oameni față de obiectele ei: în funcție de ce se cheltuiește peste măsură în jurul unui text, a unor practici
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei grupări sau unei generații, mai apropiată fiind de poezia anilor ’70. Textele cuprinse în volumul Mângâios aparțin unei tentative de recuperare a lirismului și, prin experimentarea unor formule poetice variate, exprimă o continuă căutare. Versul alb alternează cu cel rimat, rezonanțe incantatorii, de descântec, se alătură formei șlefuite, amintind poezia lui Ion Barbu; frazarea naivă e în dispută cu o sintaxă șarjată savant, adesea lacunară, cuvântul rar, vocabula arhaică se integrează expresiei cotidiene, într-un efort de construcție originală. Lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
problemă în care numărul ieșit pe verticală să fie rezultatul problemei. 3. Inteligența spațial- vizuală Sarcină de lucru: Rezolvați problema, apoi desenați o friză cu fluturași cu aripioare în formă de inimioară. 4.Inteligența muzical-ritmică Sarcină de lucru: Rezolvați problema rimată, apoi cântați un cântec potrivit conținutului problemei, dirijând. 5. Inteligența corporal-kinestezică Sarcină de lucru: Calculați exercițiile propuse și aflați care dintre cei doi căței ia osul. Realizați un joc de mimă. 6. Inteligența naturalistă Sarcină de lucru: Găsiți diferența dintre
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
-n mine visând să taie-un bloc / De marmoră de aer într-o Carrara pură”. Fără să își enunțe principiul poetic în termenii lui Mihai Codreanu, este evident că și Ț. ar vrea să construiască folosind cuvinte-statui. El cizelează versuri rimate și albe, lungi și scurte, libere și regulate, unele în forme fixe (de la sonet la pantum), recurge la facturi strofice variate, lansează rime rare, uneori compuse, funambulești: „violacee”- „ce e”, „îmi” - „sfărâmi”, „ca s-o” - „Picasso”. Caz foarte rar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
un neiertător pamfletar precum Tudor Arghezi, care îi remarca politețea înnăscută, eleganța atitudinii și a comportamentului, conchizând: „discret, atent și făcând abstracție de persoana lui, domnul Sevastos a știut să-și facă un prestigiu și să-l mențină”. Volumele Cronici rimate (1963) și Versuri (1967) adună colaborările lui S. din periodice - unele apărute și în Rime sprintene (1920) -, grupate pe cicluri. Primul, Campanii (1911-1916), cuprinde textele militantului socialist din tinerețe („sunt zămislit din ură și durere,/ Și răzvrătirea-mi gâlgâie-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
de discreție, de finețe”, ajutat de „facilitatea de versificație, și de eleganța rimei și de bogăția imaginilor” (Tudor Teodorescu-Braniște). Ulterior G. Călinescu reține numai „o foarte spirituală și plastică definiție a sonetului”, iar mai târziu Al. A. Philippide, considerând cronica rimată „o formă artistică de gazetărie”, subliniază caracterul militant social, grav al unor secvențe, recunoscându-i, în general, și alte „remarcabile calități” - „o poezie de fantezie și umor”, „lucrată cu artă”. Aventurile din Str. Grădinilor (1933) este titlul unei culegeri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
1935; Monografia orașului Ploiești, București, 1938; Carte de bucate, București, 1939; ed. București, 1998; Amintiri de la „Viața românească”, pref. Dumitru Micu, București, 1956; ed. București, 1966; Istorisiri adevărate, București, 1961; ed. București, 1970; Din copilăria lui Ionel, București, 1962; Cronici rimate, pref. Al. A. Philippide, București, 1963; Versuri, pref. Al. A. Philippide, București, 1967; Documente omenești. Amintiri, București, 1970. Ediții: În amintirea profesorului Fr. J. Rainer, București, 1946. Traduceri: Voltaire, Micromégas, pref. Jean Boniface Hétrat, București, 1910; Gleb Uspenski, Lăcustele, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
L. Leoneanu, Portrete literare și artistice, București, 1935, 85-108; G. Călinescu, „Monografia orașului Ploiești”, ALA, 1938, 894; Călinescu, Ist. lit. (1941), 747, Ist. lit. (1982), 831-832; Liviu Călin, „Viața românească” evocată de Mihail Sevastos, VR, 1956, 9; Victor Efimiu, „Cronici rimate”, „Magazin”, 1963, 301; N. Bb. [N. Barbu], „Cronici rimate”, IL, 1963, 9; Petre Pascu, „Cronici rimate”, VR, 1963, 12; Valentin Hossu, Convorbire despre „Amintiri...” cu scriitorul M. Sevastos, „Magazin”, 1966, 473; Ion Manițiu, Amintiri exacte, TR, 1966, 46; Valeriu Neștian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
G. Călinescu, „Monografia orașului Ploiești”, ALA, 1938, 894; Călinescu, Ist. lit. (1941), 747, Ist. lit. (1982), 831-832; Liviu Călin, „Viața românească” evocată de Mihail Sevastos, VR, 1956, 9; Victor Efimiu, „Cronici rimate”, „Magazin”, 1963, 301; N. Bb. [N. Barbu], „Cronici rimate”, IL, 1963, 9; Petre Pascu, „Cronici rimate”, VR, 1963, 12; Valentin Hossu, Convorbire despre „Amintiri...” cu scriitorul M. Sevastos, „Magazin”, 1966, 473; Ion Manițiu, Amintiri exacte, TR, 1966, 46; Valeriu Neștian, „Amintiri de la «Viața românească»”, IL, 1967, 2; Liviu Oprescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
894; Călinescu, Ist. lit. (1941), 747, Ist. lit. (1982), 831-832; Liviu Călin, „Viața românească” evocată de Mihail Sevastos, VR, 1956, 9; Victor Efimiu, „Cronici rimate”, „Magazin”, 1963, 301; N. Bb. [N. Barbu], „Cronici rimate”, IL, 1963, 9; Petre Pascu, „Cronici rimate”, VR, 1963, 12; Valentin Hossu, Convorbire despre „Amintiri...” cu scriitorul M. Sevastos, „Magazin”, 1966, 473; Ion Manițiu, Amintiri exacte, TR, 1966, 46; Valeriu Neștian, „Amintiri de la «Viața românească»”, IL, 1967, 2; Liviu Oprescu, „Versuri”, VR, 1968, 2; Botez, Memorii, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Argeșel, Don Carlos, Ion Brambură, Nichifor Coțcariul. Publicistica sa cuprinde, cu puține excepții, articole despre teatru. Debutul lui A., cu versuri în „Veselia” (1908), indică înclinația spre umor, gen potrivit atât temperamentului său, cât și posibilităților de exprimare literară. Cronicile rimate, câteva seriale umoristice din reviste sunt, în general, spirituale, spumoase, cu efect bine calculat. În paralel însă, A. publică și versuri în care sentimentul singurătății, suferința vin din insatisfacția față de întâmplările comune ale vieții. Tristețea fără nume, rău atribuit mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
Phoenix se înmulțesc accentele unui umanism patetic, propriu atmosferei primilor ani postbelici (chemări la reconstrucție, la o viață nouă etc.). Poetul se acomodează, acum e mai limpede, mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează momente de liniște domestică sau configurează izbutite crochiuri peisagistice, adevărate pasteluri, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.a.m.d. Const. Rîuleț dă, în foileton, romanul Capșa în refugiu, G. Botez scrie cronica rimată Poliția în versuri, tot Const. Rîuleț fiind autorul unei poezii închinate lui Octavian Goga (Oaspeților noștri). Deși a avut o existență scurtă, revista a contribuit la stimularea interesului scriitorilor pentru teatru, la promovarea unui repertoriu dramatic original. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]