158 matches
-
11 40. R040 Reșou electric cu rezistență 1 buc. 22 41. R041 Rezistență electronică pentru aparate electrice 1 buc. 1 42. R042 Riglă de calcul 1 buc. 4 43. R043 Riglă din material plastic 1 buc. 0,5 44. R044 Rindea electrică 1 buc. 39 45. R045 Rindea din lemn, fără cuțit 1 buc. 7 46. R046 Râșnita 1 buc. 16 47. R047 Roaba metalică 1 buc. 26 48. R048 Robot de bucătărie, compus din: dispozitiv de tocat carne, dispozitiv de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
1 buc. 22 41. R041 Rezistență electronică pentru aparate electrice 1 buc. 1 42. R042 Riglă de calcul 1 buc. 4 43. R043 Riglă din material plastic 1 buc. 0,5 44. R044 Rindea electrică 1 buc. 39 45. R045 Rindea din lemn, fără cuțit 1 buc. 7 46. R046 Râșnita 1 buc. 16 47. R047 Roaba metalică 1 buc. 26 48. R048 Robot de bucătărie, compus din: dispozitiv de tocat carne, dispozitiv de amestecat lichide, dispozitiv de stors 1 buc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
bere, unul a căzut deja sub masă, iar cel ce pleacă bate cuiul în butucul de fier... Prin 1930-1940, la sindicatul meșteșugarilor din Timișoara se mai găseau emblemele profesiunilor sau ale breslelor mezelarilor, măcelarilor, tâmplarilor, fierarilor-rotari: un porc aurit, o rindea și un compas etc., puse într-o vitrină de sticlă, în funcție de care breaslă era vorba. Să fi fost butucul în fier o asemenea emblemă? Nu în înteriorul localului breslei, cum se obișnuia, ci așezat în colțul casei? Pe de altă
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
numai în disensiune. Eventual cu o persoană șubrezită nu numai de atâtea experiențe contrare, de atâtea belele ori contradicții trăite ori rostite, el fiind de fapt un ins cinstit, un simplu cetățean, cum zice în vorbirea sa veșnic dată la rindea străvechiul dialectician Ion Iliescu...
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
și mă lași/ tăiat de cuvinte, hăcuit -/ eremit/ dintr-un neam de bărboși inconformi pauperi,/ trecînd de pe un umăr pe altul/ ziua de ieri, de mîine, de ieri// Te duci, te desprinzi de pe rețină,/ din inima mea trasă acum la rindea,/ rafinată, lehuza/ cu pîntecele supt de tăcere// Treci, te petreci,/ fără să știi nimic despre/ croazierele mele/ în marea cea mare// Pleci și mă lași/ cu heruvii în Iași -/ sat tulburat de spahii,/ clopotnița/ în care doar morții sînt vii
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
nude și de prost gust te loveau direct în plex, îți apucau neuronii de terminațiile nervoase și ți-i trânteau la pământ. Totul într-o harababură infectă, țâțe, copii mutilați de foc, declarații ale unor politicieni cu creierul tras la rindea... Închise ziarul. Ce lume e asta să evadezi în ea? Realitatea, oricât de nasoală, e mai digerabilă. — Cafea, cafea.... Mai dorește cineva? Pe hol trecu un băiețel de vreo zece ani cu o tavă pe care purta câteva păhărele de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să bocăne îngrozitor, rășpăluind podelele. Se retrase câțiva pași de-a-ndăratelea parcă-l împingea cineva în piept -, apoi se întoarse cu spatele la ușă, fără nici un interes pentru ce se petrece afară, și, ocolind de cealaltă parte tejgheaua grosolană de scânduri nedate la rindea, netedă și lucioasă numai unde o frecaseră clienții cu coatele, se așeză pe scaunul larg de lemn, scobit ca o strană, poate chiar o strană de biserică, și se-ntinse în așa fel ca ciotul ascuțit de lemn să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
asta, Constandine?” îl întrebase; „Ce să fie, un leac de brâncă, mi l-a trimis un moș din Brâncoveni”. Atunci a scos-o la puțina lumină din iatac și a văzut lemnul alb mirosind încă a rășină, frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
într-o zi a scrâșnit un ambreiaj. De-atunci a început o forfotă care, multă vreme, ținu trează împrejurimea. Ceea ce se petrecea sub grădină, a rămas câtva timp un mister. Fum albăstrui, miros de smoală, șuierat de scândură dată la rindea, înjurături, un uruit de betonieră iar, noaptea, aureola becurilor, iată tot ce se oferea curiozității vecinilor de deasupra maidanului. în raza vederii lor nu se legăna decât un scripete iar sus, sub cer, ca niște grațioase aeroplane de hârtie, pluteau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu badea Ion și cu primarul. Se prezentă, pe la 10, la badea Ion, se așezară din nou sub icoane și Petre începu: Bade Ioane, ești un om cinstit, priceput, muncitor, în putere și mai ai mulți ani înainte de tras la rindea. Treaba aia cu desenele o putem face și te ajut cu plăcere. Dar aseară afinata și busuioaca dumitale m-au făcut să visez. Mă gândesc să punem la cale cu dumneata, cu lelea Maria, cu Carmen, cu alți oameni muncitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zeilor se va întoarce împotriva ta și a copiilor tăi? CAPITOLUL VI Bărbatul urmărește absent cu degetul așchiile de lemn, subțiri ca firul de păr. Se răsucesc mereu sub formă de buclă. Stârnesc parcă dorința de a fi smulse cu rindeaua. Așa e bradul. Ex trem de solid când este în poziție verticală. Alt lemn mai potrivit nu găsești pentru îmbinarea canaturilor de orice fel. Acest arbore este cel mai adeziv la clei, astfel încât se frânge în locul unde lemnul este întreg
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de poarta de fier a vechii Case Altemberg sunt salvată, căci am ajuns în alt secol, în altă poveste. Sub cortul ridicat din stinghii de lemn, un pletos cu șorț de piele bate fierul încins pe nicovală. Altul dă cu rindeaua pe lemnul unei uși, apoi lăcuiește de zor un dreptunghi cât un biscuite. Un munte de saci de cărbuni, printre care mișună tinerii cu cămăși albe, veste negre și pălării. Sunt transpirați, strigă unul la altul în germană, dându-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
care nu a crezut în copilărie că trenul e o ființă ca toate celelalte. Într-o zi doi țărani au coborât dintr-un vagon de marfă un coșciug croit din lemn de brad, cu blănile nevopsite și nici măcar date la rindea, din care răzbea un miros pătrunzător de carne friptă. Aplecat să privească prin mica ferestruică a capacului țintuit, am zărit un craniu cenușiu, cu fața pământie și urechile topite. Așa, cu ochii aceia scurși, sub dârele albe ale sprâncenelor arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
laringe, cu intenția de a-mi înăbuși cuvintele. - Fiindcă ocna la care m-ai îndrumat era pustie, continuai cu vorba sugrumată, te-am prefăcut în pat și scaun, în taler și ciomag. Pentru că nu m-am priceput niciodată să mânuiesc rindeaua, așchiile tale mi-au zdrelit carnea. Cuie nu am știut să bat și scândurile patului, descumpănite de povara ciolanelor mele, s-au ridicat de pe caprele tale aspre și groase ca să se întoarcă împotriva mea și să-mi surpe trupul ostenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să-mi surpe trupul ostenit. - Ostenit de lenevie fără leac, adăugă în diapazon avortonul monstruos , bătând enervat cu pumnișorul în coșul pieptului meu. - Pălmuit de sănătatea judecății tale, spusei mai departe, plimbându-mă între ușă și cuptor, începui să mânuiesc rindeaua, sângerându-mă și am bătut cuie cu ciocanul, zdrelindu-mi vârfurile degetelor. Făcui o pauză, simțind cum piticul îngrozit se ghemuia în moalele inimii mele, să-mi mai încetinească bătaia. - Zitta! zisei liniștindu-mă puțin, - abia atunci mi-ai surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
chip cu lovituri de ciocan, și o lucrează cu puterea brațului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri. 13. Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, fățuiește lemnul cu o rindea, și-i înseamnă mărimea cu compasul, face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă. 14. Își taie cedri, goruni și stejari, pe care și-i alege dintre copacii din pădure, sădește brazi și ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
celor care fac la propriu poduri peste continente sau buncăre atomice. Punțile (poemele) mele sunt de la om la om. Aș fi vrut să lucrez în lemn, dar nu mi-a arătat nimeni cum. Ai văzut vreodată lemn proaspăt tras la rindea, care-ți vorbește în șoaptă, iar nodurile îți fac semne? Mă pricep doar să lucrez pământul în grădina mea de la Osica, să ud plantele pe care le semăn și să smulg buruienile care le amenință. Și buruienile au rostul lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
supapa de urgență, negociind cu niște cetățeni ai străzii. Când e vorba de lucrările lui sau ale prietenilor, pentru Daniel cuvântul „imposibil“ nu există. „Moșule“, zice el, și se-mprietenește cu secretare, vatmani, zugravi, șefi de clan rom. Dă la rindea în rând cu ceilalți. Îl așteaptă pe primar cu orele-n parcare. Zice bancuri bune și politic incorecte. A mai și greșit în viață, asta e. „Materializare“? Puah! Un nebun aruncă o piatră și un sat de înțelepți o caută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
-mi aud vocea. E o cochetărie tipică ciudaților, în caz că nu știai. Da’ la un moment dat o să le ascult pe toate sau, mă rog, câte vor fi înregistrate atunci și o să le copiez și o să le dau un pic la rindea și o să sune într un mare fel. Scriu. Pe ici, pe colo. Nu mare brânză. De asta te-ai prins și tu. Da’ de chestia asta nu știe nimeni. Deocamdată, vreau să spun. Dacă iese mișto, văd eu. Fac ceva
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mult pe lângă casă, așa fel ca nici soarele să n-o ardă și nici vântul să n-o bată la vreme de seceriș ori de prașilă pe mănoasele ogoare dinspre apa Moldovei. Și asta atâta vreme cât meseriașul câștiga destul de bine la rindea și cuțitoaie ca să-și angajeze lucrători vrednici pentru munca grea a câmpului. Așa că Năstăsiei îi rămânea doar să aibă grijă de păsări, ce-i drept destul de multe și de diferite, de doi-trei godaci, de doi copilași bălai, și în rest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
plapumă grea de culori vegetale, un mindir cu paie ieșinde prin pânza groasă de sac lucruri dragi, rămase de la Iustiniana, rândui, strâns, ca într-o cutie de chibrituri, unelte de construcție: cancioc, mistrie, nivela cu aer, firul cu plumb, câteva rindele tăioase, încheind cu barda lui scânteietoare, de care nu se despărțise niciodată în viață. Cam atâta lua din Goldana. La oraș sau unde ne-om duce, vom vedea ce-om face, le explică el cailor, ca unor sfetnici tăcuți, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dușuri reci, să uite de suferința lumii? Dacă-ți zice unul că poate face minuni, nu-l bagi în cămașă de forță? Și dacă povestește că e cel care-a cioplit crucea, știa de ce-o face și dădea cu rindeaua să fie netedă, își trecea buricele degetelor să simtă așchiile și nodurile din lemn, asta este pedeapsa lui, să știe și să nu moară... *** Pe Anatol e mai greu să-l găsești treaz. Poate să nu fie foarte beat și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Sandule, de ce ești tu așa indispus dacă Gore și-a luat cu el aparatul de fotografiat? Aș putea să confirm public că te prezinți relativ fotogenic, așa că nu va râde nimeni de urechile tale clăpăuge și de părul dat la rindea... Sandu Șpriț, roșu la față precum racul fiert, trage cu o mână de aparatul de fotografiat al lui Gore, În timp ce acesta trage În sens opus. Cu mâna stângă. Cu mâna dreaptă duce și halba la gură și continuă să bea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
abia puteau fi distinse unul de altul. Punctul central era alcătuit dintr-o pupilă aproape neagră, care îmi susținea privirea în continuu și cu gravitate. Adesea m-am întrebat: A cui mână a desenat cercurile dintr-o scândură dată la rindea? Și a cui este privirea pe care o vezi acolo? Acest fel iscoditor și intim de a privi suprafețe limitate îl învățasem de la bunicul. Cândva, la începutul drumului lui de necititor și nescriitor, tata îi cumpărase un instrument ajutător, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
întrezărești la o fereastră, lângă piața Kornhamn. VIGNETĂ Tocmai în felul acesta priveam eu nodul de pe capacul băncii din fața mea în acea primă zi de școală. Și așa, pătrunzător și meditativ, am privit nodurile din scândurile de pin, date la rindea și lustruite, vreme de șapte ani, cât a durat școala mea. în unele zile mai puteam și să-mi las privirea să se odihnească pe planșele unde uneori se întâmpla ca Iisus să vindece paraliticul sau mergea pe suprafața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]