138 matches
-
remarcă la acești copii, lipsa mișcărilor anticipatorii atunci când sunt luați în brațe, precum și lipsa zâmbetului ca răspuns la zâmbetul mamei. Progresiv devine evidentă apatia, dezinteresul pentru cei din jur, copilul retrăgându-se parcă într-o lume interioară în care jocul ritualizat ocupă un loc important. Dacă debutul survine mai târziu, după o evoluție normală, tabloul clinic se caracterizează prin trei simptome principale: 1. În primul rând se semnalează perturbarea comunicării interumane (singurătatea autistă). Aceasta se manifesta printr-o totală indiferență față de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
fragmente de statuete din lut, 707 zoomorfe și 14 antropomorfe, au fost descoperite în apropierea unei structuri de combustie, aparent utilizată pentru fragmentarea intenționată a statuetelor. Eticheta de „jucării” aplicată acestor obiecte, tradițional considerate expresii simbolice ale unui imaginar preistoric ritualizat, pare de neconceput: ”Our description of this as embodying some sort of ritual is something of an imaginative leap, but it seems unlikely that such onerous activity would be done out of sheer frivolity at a time when survival was
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și mitografia comparatistă (Georges Dumézil), antropologia structurală (Claude Lévi-Strauss și Gilbert Durand). Categoriile cu care operează imaginația colectivă sunt în primul rând spațiul și timpul, fundamentale pentru gândirea mitică medievală. Ele organizează componenta ceremonială a civilizației evului de mijloc; puternic ritualizată, aceasta devine transmițătoarea unei memorii antice, atașate de un mod de viață tradițional, esențial agro-pastoral (reflectat în povestiri, simboluri, drepturi cutumiare, diverse alte mărturii). Tocmai conservarea caracterului său tradițional îi asigură legitimitate și o existență relativ coerentă în timp. Totodată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În orice societate, dezordinea ar fi mult mai puternică decât ordinea, care nu s-ar putea produce decât intermitent și ar fi, În mod necesar, precară. Această constatare este alimentată de observațiile efectuate asupra comportamentelor obișnuite, atât spontane, cât și ritualizate. Căutarea ordinii este comandată de nevoia ontologică de securitate (Giddens, 1991), care, cu puține excepții, nu reușește totuși să ne comande acțiunile decât pe termen scurt. Din dezordinea rezultată În urma acțiunilor individuale societatea Încearcă să fabrice ordinea (Balandier, 1988) și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de vorbire) fiind încadrate în modulul conversațional. Delimitarea secvențelor este de cele mai multe ori problematică, cel mai ușor de identificat și, de aceea, cel mai intens studiate fiind secvențele inițiale și secvențele finale/de încheiere. Secvențele încadrante ale interacțiunii sînt foarte ritualizate, avînd o funcție relațională și o structură stereotipă. Majoritatea interacțiunilor se desfășoară după o schemă generală tripartită care, după C. Kerbrat-Orecchioni, cuprinde: 1) secvența inițială, de deschidere a interacțiunii, prin care este asigurată deschiderea canalului de comunicare și stabilirea contactului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
buna desfășurare a interacțiunii și începerea ei sub cele mai bune auspicii; 2) corpul interacțiunii, care poate conține un număr invariabil de secvențe cu un caracter aleatoriu și polimorf; 3) secvența finală, de încheiere este, asemenea celei inițiale, una puternic ritualizată și are drept scop finalizarea interacțiunii pe două niveluri: la nivel lingvistic (încheierea propriu-zisă a interacțiunii) și la nivel interpersonal (modul în care interlocutorii se despart). Structura interacțiunii, reprezentată de secvența inițială, cuprinde un număr relativ restrîns de schimburi posibile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un fel de duel între două perspective care, dacă nu sînt exclusive, apar dominante la sfîrșitul acestui secol: neo-instituționalismul și teoria alegerii raționale. Prima perspectivă, ca să spunem așa, a redescoperit rolul instituțiilor, nu numai formale, dar și percepute drept comportamente ritualizate, construcții stînd în așteptarea propriului rol [pentru o sinteză eficientă, March și Olsen 1992]; a doua, dimpotrivă, pune accentul pe comportamente, pe calcule, pe așteptările individuale ale actorilor politici [Giannetti 1993, Green și Shapiro 1995]. Alegerea rațională Așa cum vor demonstra
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
scris cu adevărat textul, el provine dintr-o scenă de enunțare definită prin text. Spre deosebire de ceea ce lasă să se înțeleagă imageria romantică, textul literar nu este un "mesaj" care circulă de la sufletul autorului la cel al cititorului, ci un dispozitiv ritualizat, în care se distribuie roluri. Pentru a lămuri echivocul din cadrul sintagmei "situație de enunțare", cel mai bine ar fi ca noțiunea să fie lăsată în seama lingviștilor care analizează enunțurile dintr-un punct de vedere strict lingvistic. Când vine vorba
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Pariziana-spectacol 3 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise 3 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 3 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 3 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 3 Scenă la teatru 3 Bălul că spectacol 3 Plimbarea 3 Călătoriile 3 Scenă la hipodrom 3 Scenă la cumpărături 3 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 3 Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual prezintă în diferite spații închise/deschise, ocupații ritualizate/libertine prin delimitarea scenelor mondene/private/intime. 3) Spectacolul personajului Viața că teatru și lumea că scena sunt clișee cu vechime 151. Postulatul ce stă la baza analizei personajului Parizienei reiese din însușirea capitala care este teatralitatea să inerentă și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
masculin-public și feminin-privat în secolul al XIX-lea, care antrenează diviziunea genurială a rolurilor, a obligațiilor și a spațiilor, este contrazisa de femeia pariziana, care încalcă hotarul odată stabilit și intră cu îndrăzneala în sfera publicului. Ea are un comportament ritualizat, dar și circumstanțializat în funcție de dorințe și necesități. Datoria mondenă a femeii este de a "reprezenta": soțul, situația, bunăstarea. Viața mondenă îi cere să "reprezinte", "să se expună"; în Franța (...) femeia este cu atât mai respectată, cu cat "reprezintă" mai bine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dramatică. Raportul variabil, pe care Pariziana îl are cu partenerii săi, relevă unele schimbări ale punctului de vedere asupra libertinajului, seducției, căsătoriei, divorțului, schimbări la nivel de societate, ce țin de libertatea individului. 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate Ceea ce contează la Paris este de a fi omniprezent la marile recepții și la micile evenimente 243. Balurile, expozițiile, spectacolele de teatru sau cursele de cai sunt ocazii de defilare publică. Ceremoniile, mult mai numeroase la Paris, decât în altă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
des gammes sur son piano; quand elle travaillait à un ouvrage de couture..." [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.174]. Pariziana, ocupându-se de pregătirea dulcețurilor, brodarea bretelelor, ocupații obișnuite ale provincialelor, este de neimaginat. Stilul de viata francez este extrem de ritualizat, ca o ceremonie socială globală, cu reguli sofisticate. Lecturile, cumpărăturile, publicitatea, piesele de teatru manipulează spiritele, le dictează insidios comportamentul, le atribuie funcții. În totalitatea lor, scenele private rezumă universul cotidian al Parizienei, destul de reglementat, pe care ea încearcă să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că ele sunt simboluri sau semne ale unei realități mai profunde. Alternarea stereotipiei și a evenimențialului apare că una din structurile textului literar. Pariziana instalează în text evenimentul prin organizarea spectacolului și fenomenului, la nivel de scenarii globale și scene ritualizate sau circumstanțializate. În cazul Parizienei putem vorbi despre o esențializare prin mijloace teatrale, adecvate inerentei personajului. Femeia pariziana încearcă să introducă în ordinea monotona divertismentul, jocul, aventură, surpriză. În reprezentarea scenica totul vine în acțiune prin arhitectură jocului de sensuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și social. În toate perioadele istorice, gesturile au reflectat deosebirile de gen și de clasă socială, existând prescripții diferite cu privire la comportamentul fizic al femeilor și al bărbaților sau cu privire la gesturile destinate clasei superioare și celei inferioare. Gesturile și posturile corpului ritualizate codificau astfel genul și clasa socială, fiind explicite pentru întreaga societate și considerate un semn de recunoaștere. Clasa socială dornică de înălțare a folosit de mult modalități distinctive de comportare corporală prin care să se separe de cea inferioară. O
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
picioarele. Motivul horei dansatorilor conferă dinamism, strălucire și natură sculpturală întregului tablou. Eleganța naturală a gesturilor o regăsim la pictorul impresionist Edgard Degas în operele ,,Călcătoresele", ,,Ligheanul", ,,Femeia pieptănată de cameristă" (vezi tablourile 69), unde pictorul descoperă mișcările simple și ritualizate ale călcătoreselor și femeilor care se piaptănă sau se spală într-un lighean ca fiind deosebit de armonioase, grandioase și expresive. Degas lărgește cadrul universului feminin redat până atunci în tablouri cu imagini secrete de femei, descoperind și exaltând naturalețea gesturilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
între carnagiul exagerat comis de Ulise asupra pețitorilor insolenți ai Penelopei și uriașele gropi comune rămase moștenire de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și destui analiști ai fenomenului au observat acest fapt - că vocabularul agresiv și grotesc variază în funcție de țări și arii geografice, în funcție de cultură (politică), istorie și multe alte componente. Există diferite strategii și tactici lingvistice
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
dimpotrivă, căutând mereu supape - între 1970 și 1990. Așa cum a afirmat Grigore Constantinescu, dansul contemporan nu a apărut ca un protest, ca o reacție concertată de revoltă, ci ca o nevoie de schimbare de conținut, ca o disociere estetică. Corpul ritualizat festiv, corpul de stadion accesorizat era performatorul cel mai intens mediatizat. În timp ce dansul contemporan își căuta locații, corpurile care închinau ode umpleau ecranele televizoarelor. Pelmuș a oferit contextul de specificitate semnificativă pentru tot ce a însemnat dansul contemporan în anii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
rând la stabilirea comunicării, la prelungirea sau la întreruperea ei; ele controlează cum funcționează canalul și circuitul, atrag atenția interlocutorului sau confirmă faptul că acesta rămâne în continuare atent. Funcția fatică se poate manifesta printr-un schimb abundent de formule ritualizate și prin întregi dialoguri care-și propun doar să prelungească o comunicare. Se realizează prin cuvinte și structuri de verificare a canalului sau a receptorului: înțelegi?, Nu-i așa?, Vezi?, Mă auzi? sau I-auzi!, Ia te uită!, înțeleg!, Nu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care suferă modificări permanente. Reclama pe care și-o face un vînzător ambulant sau redactorul unui fapt divers urmează o rutină pe care o adaptează în funcție de circumstanțe; ei nu fac referire la nici un text model. Există totuși cîteva genuri foarte ritualizate care se supun unui text-model stabilit odată pentru totdeauna și de care nu trebuie să ne îndepărtăm (de exemplu, slujba religioasă). O activitate reușită sau nu Genurile discursive nu sînt niște forme fixe pe care locutorul le alege pentru a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și îngrijirea persoanelor dependente. În combinație cu pretențiile față de femei din sfera publică, rezultatul era supraaglomerarea femeilor. Regimul comunist ignora - de fapt, ascundea - realități crunte dar, din păcate, cotidiene, precum violența domestică, abuzurile, violurile conjugale. Deși formal valorizată, codificată și ritualizată, egalitatea de gen a fost un mit și nu o realitate a comunismului. Acest lucru este demonstrat mai ales de datele referitoare la sfera privată culese prin sondaje de opinie, interviuri și metode ale istoriei orale. Astfel 6, femeile munceau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ro). Enunțurile fatice se dezvoltă pe fundamentele patrimoniului universal de cultură: Mama" lui Harry Potter, JK Rowling, a publicat primul roman polițist" (Jurnalul Național) etc. Literatura de specialitate admite numeroase situații de comunicare aflate sub incidența funcției fatice prin formule ritualizate, dialoguri care au rolul de a prelungi conversația, prin stabilirea unor legături sociale și afective, prin funcția reflexivă a mesajului - cu pronunțate efecte la nivelul pragmatic al comunicării etc. I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic Lingvistica modernă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în masă a constituit o trăsătură zilnică a războiului televizat. De obicei, comunitatea americană din Era Culturii Mass-Media este o comunitate TV simulată, prin care devii una cu ceilalți prin faptul că urmărești aceleași imagini și participi la aceleași experiențe ritualizate ca Super Bowl-ul sau Războiul din Golf. Puteai să iei parte la ritualul Războiului din Golf mai pe deplin, plecînd de acasă pentru a te alătura demonstrațiilor pro-război prin care te puteai integra în comunitatea patriotică. Fluturarea steagurilor și scandarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în actualitatea literară". Întrebarea, deloc retorică: Ce facem cu/din Eminescu?, pe care o pune, necesită, totuși, răspuns: Acceptăm, împăcați cu ideea, un Eminescu istovit și o eminescologie blazată, neputincioasă, în retragere muzeistică? Cultivăm, "protejându-i" imaginea, caravana unui Eminescu ritualizat și verbalizat la zile fixe, supus jetului festivist? Considerăm valabilă "retrogradarea" sa, părăsind galeria marilor clasici, noile lecturi impunând, prin deplasarea unor accente, un Eminescu relativist, demitizat? Sau sperăm că, prin asaltul interpreților, un "nou Eminescu" se va ivi?" Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
abia la final invocat - con- stituie premisa pentru reeditarea unei violențe rituale, canalizate de data aceasta asupra unei alte victime sacri- ficiale. Vendeta promisă de către Gheorghe pentru momen- tul apogetic al sărbătorii este citită în acest cadru al unei violențe ritualizate. Întreaga comunitate participă la scena sacrificării soției și a copilului lui Zibal, fără a încerca să împiedice actul sângeros. Mai mult decât atât, autoritățile sunt cele care îl dezleagă pe nebun. Violența apare astfel instituționalizată și ritualizată deopotrivă. Nebunia repre-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]