412 matches
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
respectiv 1909, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunicii materni), care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune, că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în gospodăria agricolă colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
tinchigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe Iisus după chipul si asemănarea sa. Măsura, îl decupa de la creștet până la bărbie, de la umeri spre locul de bătut cuie. Îi făcea mâinile și picioarele, fața cu mustața și barba roșcovană, frumoasă și creață, așa cum văzuse el că le plăcea cel mai tare românașilor care se închinau la icoane. Cum era mult de trudit la un Crist, am plecat din atelierul de fier, am pierdut ziua prin târgul de vite, prin
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
fără nicio problemă. Venind spre Tongrinne, trebuia să trecem printr-un oraș din gara căruia a doua zi luam trenul spre Bruxelles. Cel mai mult m-a distrat când nepotul domnului Bonte, un flăcău de vreo zece ani, blond spre roșcovan, îl învăța pe bunic cum se pronunță corect cuvântul Gembloux, accentuând pe fonetica cuvântului în limba franceză. Ei studiau la școală cu vorbire franceză și conversația lor numai cu noi se făcea în română, între ei copiii vorbeau în franceză
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
în pomi! Bunu dădu din cap, adunându-și din nou ochii ca să poată urmări pâlpâierile sângerii pe care lumina dansa ademenitoare. Lăsă copilul să sară lângă el în iarba înaltă, ca un cosaș năzdrăvan și îi ciufuli chica de păr roșcovan cu degetele sale noduroase și pe jumătate amorțite. - Mă duc cu Nuțu la baltă, să nu mânci cireșe, auzi!? De nu, o să te doară rău burta! Toți simțeau nevoia să îi dea sfaturi în ultima vreme, de la ăl mai mic
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
la prezidiu, erau secretarii de partid și de UTC pe facultate, reprezentanți ai Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România (UASCR) din facultatea noastră și de la Centrul Universitar Iași. După deschiderea „lucrărilor”, președintele UASCR din facultatea noastră, un tip grăsuț și roșcovan, din anul III la secția „Fizico-chimice”, a propus ca șef de an pe o anume Pitrinjel Tamara din Dorohoi, fostă colegă de liceu cu roșcovanul grăsuț, cum aveam să aflu ulterior. Era o fată blondă, cu părul des, auriu-roșcat, tuns
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
Centrul Universitar Iași. După deschiderea „lucrărilor”, președintele UASCR din facultatea noastră, un tip grăsuț și roșcovan, din anul III la secția „Fizico-chimice”, a propus ca șef de an pe o anume Pitrinjel Tamara din Dorohoi, fostă colegă de liceu cu roșcovanul grăsuț, cum aveam să aflu ulterior. Era o fată blondă, cu părul des, auriu-roșcat, tuns scurt și cu ochi albaștri, luminoși și jucăuși; ce mai - o fată destul de frumoasă! Domnișoara Pitrinjel, de cum s-a auzit propusă, s-a și înființat
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
intrat în facultate! După câteva clipe de ezitare, Tamara Pitrinjel a răspuns cu voce tremurată: - Cu opt-douăzeci și cinci. - Domnule Pralea, pe ce vă bazați când ne propuneți ca șefă de an pe domnișoara Pitrinjel?, l-am întrebat apoi pe roșcovan. UASCR-istul, care nu se aștepta la o asfel de situație, a început să dea din colț în colț: c-o fi, c-o păți, că e fată bună, c-a fost secretară de UTC pe liceu, că învăța foarte
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Moș Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană. Și la cei șaizeci și cinci de ani trecuți ai săi, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
derivă// Umbre de pași sângerii/ pe poteci fremătânde.../ Încă nurlii/ frunzele-și scaldă chipul/ ridat/ în ultima rouă de zi./ De sub stejari vine zvon de ninsoare.../ Izgoni-va ea oare,/ demodatele,/ neproductive/ melancolii?/ Șoapte de amor, în amurg violet,/ amețesc roșcovana pădure./ Ce vaier de dor!/ În carnea plinului trunchi/ ca un stilet,/ se-nfige/ până-n rărunchi,/ o secure.../ Desculț, în rama fără tablou,/ albastru doar paznicul cocoșat/ a rămas./ Cu pașii de vată,/fără ecou,/ cu indexul strâmb,/ descărnat,/ dă
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si al Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Brîncuși” • Saloanele Moldovei 2013, expoziție - concurs de artă plastică Piața Mării Adunări Naționale Concert extraordinar dedicat Sărbătorii Limba Noastră cea Română oră 18:00 - Tinere talente cîntă libertatea • Ionela Țăruș și Mihai Ungureanu, Nicoleta Gavriliță, Felicia Dunaf, Rafael Bobeica, Ștefănel Roșcovan, Diana Brescan, Lavinia Rusu, Mircea Pălămari, Coști Burlacu și Corina Țepeș ș.a. oră 18:30 - Cîntecele renașterii naționale • Criști Aldea-Teodorovici, Anastasia Lazariuc, Cătălin Josan, Iurie Sadovnic, Nina Crulicovschi, Gheorghe Țopa, Ricu Vodă, Anatol Dumitraș, Lidia Botezatu și Radu Dolgan ș.a.
PROGRAMUL SĂRBĂTORIRII LIMBII ROMÂNE ÎN CAPITALA REPUBLICII MOLDOVA (31 AUGUST 2013) de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359994_a_361323]
-
înăbușe emoțiile, strigă cât putu de tare: - A zis tata că nu este acasă! Pentru o clipă nu a înțeles de ce musafirii înaintau și, mai ales, de ce râdeau cu așa pofta. Când cei doi musafiri au trecut pe lângă ea, bărbatul roșcovan și creț a mângâiat-o părintește pe cap și, scotocindu-se prin buzunare, a scos o hârtie de zece lei. Femeia, probabil soața acestuia, a prins-o drăgăstos de umeri și i-a zis: - Să-ți iei caiete, isteațo! Abia
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
Zgâmbu, despre el am crezut că e vorba și ce pace să cer eu de la el. Eram mic de tot, a rugat-o cineva pe mama să mă lase la o plimbare cu sania, parcă văd și acum un cal roșcovan care zbura scoțând abur pe nări și eu, o biată mogâldice în spate la fundătoare. A oprit omul sania unde avea treabă, a vorbit cu o femeie care ieșise tare înfofolită iar eu neastâmpărat, m-am ridicat în picioare. A
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
familie'' (1972, regia Geo Saizescu), ''Cu mâinile curate'' (1972) și ''Ultimul cartuș'' (1973), în regia lui Sergiu Nicolaescu, ''Ștefan cel Mare-Vaslui 1475'' și ''Frații Jderi'' (regia Mircea Drăgan, 1974), ''Păcală'' (1974, regia Geo Saizescu), ''Toamna bobocilor'' (1975, regia Mircea Moldovan), ''Roșcovanul'' (regia Francisc Munteanu, 1976), '' Toate pânzele sus'' (1976, serial TV, regia Mircea Mureșan), ''Eu, tu și Ovidiu'' (1977, regia Geo Saizescu), ''Iarna bobocilor'' (1977, regia Mircea Moldovan), ''Războiul de independență'' (1977, serial TV, regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis
A murit actorul Sebastian Papaiani () [Corola-blog/BlogPost/338754_a_340083]
-
că ar trebui să mă bărbieresc, da, da, uliu! Bună idee și cred c-ar trebui să-mi dau barba jos, da, da, și mustața. Mă felicit în gând și trec iute la treabă. O să-mi pun și peruca aia roșcovană, pe care am împrumutat-o definitiv de la Costel, atunci când m-a pus dracu să-l urmăresc pe amantul viceprimăriței (bună putoare, bună a dracului!). Am terminat-o prost cu urmăritul că am făcut pană și, coborând din mașină să văd
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
cu blândețe spre destăinuire. Simțea nevoia să-și amintească de timpul când, în deplinătatea puterilor, bătea neostenit cărările pădurilor din preajmă, înainte ca anii războiului să-l poarte prin îndepărtatele stepe, atât de neprielnice oamenilor trăiți la munte. Faptul că roșcovanul Limboc adusese vorba de faima de vânător a bunicului său, bătrânul Klesch, unteroffizier în vremea lui Franți Iosif pe o corvetă austriacă din portul Fiume, calificat mai târziu laminorist la Reșița, după ce imperiul se desfăcuse din șubredele-i încheieturi, a
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Câteodată abia apuc să-mi vină schimbul, ori să dea semne iarna, iar oamenii să-și ia vitele ca să cobor în sat. Și cum ziceați, că s-a întâmplat cu bunicu-meu? se arătase nerăbdător să afle urmarea poveștii gazdei noastre roșcovanul Limboc. Păi așa s-o-ntâmplat, își înălțase ceva mai vesel de-acum baș-Vizdeicu un colț de mustață. L-am pândit. Nu obișnuia să meargă des, vârsta, ce să-i faci?... Da vara mai ales, să zicem o dată, de două
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în gospodăria agricolă colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]