7,970 matches
-
în muzeele de la Budapesta că doar tot acolo a rămas și moștenirea Gojdu - cu ajutorul fostului ministru de Externe Răzvan Ungureanu, acum candidat la Președenția României! Umblă zvonuri că el ar putea să doneze Apusului mult mai repede decât alții și Roșia Montană și ce o mai fi rămas din bogățiile României. Manifestările omagiale de la Ateneu dedicate lui Eminescu au fost organizate de Patriarhia Română, Fundația Națională pentru Știință și Arta, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni în parteneriat cu Fundația
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_1402913261.html [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > ROȘIA MONTANĂ - A FI SAU A NU MAI FI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului După 1990, România și-a deschis larg porțile pentru investitorii străini, numai că unii au neglijat principiul
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
străini, numai că unii au neglijat principiul afacerii corecte, “win-win”, gândindu-se doar cum să obțină cât mai mult profit, chiar dacă partenerul e în pericol. Așa s-a întâmplat și cu proiectul de minerit cu cianuri și mina deschisă la Roșia Montană. În momentul de față, acest proiect se află la o răscruce de drumuri. În anul 1997, compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat exploatarea subteranelor Roșia Montană. După trei ani de sondări geologice, s-a descoperit că se pot extrage
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
s-a întâmplat și cu proiectul de minerit cu cianuri și mina deschisă la Roșia Montană. În momentul de față, acest proiect se află la o răscruce de drumuri. În anul 1997, compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat exploatarea subteranelor Roșia Montană. După trei ani de sondări geologice, s-a descoperit că se pot extrage 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint prin folosirea de explozivi și cianură. Povestea aurului de la Roșia Montană este mult mai veche
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
Resources a cumpărat exploatarea subteranelor Roșia Montană. După trei ani de sondări geologice, s-a descoperit că se pot extrage 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint prin folosirea de explozivi și cianură. Povestea aurului de la Roșia Montană este mult mai veche. Ea datează din vremea Imperiului Roman, când romanii au exploatat această mină într-un mod foarte simplu, cu dalta și ciocanul. La acea vreme, Legiunile împăratului Traian au luat aurul dacic la Roma, lăsând în
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
când romanii au exploatat această mină într-un mod foarte simplu, cu dalta și ciocanul. La acea vreme, Legiunile împăratului Traian au luat aurul dacic la Roma, lăsând în urmă o rețea unică de galerii de 25 km. În prezent, Roșia Montană Gold Co. (RMGC) este deținută în proporție de 80% de compania Gabriel Resources din Canada și doar în proporție de 19,3% de Guvernul României. În afară de faptul că această afacere profitabilă va fi cea mai mare exploatare de carieră
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
prin vizita șefului statului în zona cu pricina, ca acest proiect să se realizeze, gândindu-se la locurile de muncă ce ar putea fi create. Zilele acestea, chiar a fost realizat un puternic miting de susținere a deschiderii minei de la Roșia Montană. Or, privit din toate punctele de vedere, acest proiect este împotriva intereselor statului, dar, mai ales, dăunător cetățenilor din zonă, deși corporația canadiană susține cu tărie că mineritul nu dăunează mediului. Cu toate acestea, sunt regiuni precum Alaska, Tibet
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
la minerit s-a revărsat în Dunăre. Lecția primită din fenomenul Baia Mare se pare că nu a fost suficientă în respingerea categorică a unor astfel de proiecte ale morții. Așadar, majoritatea liderilor politici, dar și mulți români susțin realizarea proiectului Roșia Montană, dar mineritul să se facă în sistem clasic, fără cianuri și alte otrăvuri, cu respectarea tuturor condițiilor impuse de protecția mediului și cu respectarea standardelor europene în domeniu. Până la urmă, viața unui singur om valorează mai mult decât banii
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
alte otrăvuri, cu respectarea tuturor condițiilor impuse de protecția mediului și cu respectarea standardelor europene în domeniu. Până la urmă, viața unui singur om valorează mai mult decât banii obținuți sau decât numărul locurilor de muncă nou-create. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Roșia Montană - a fi sau a nu mai fi / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1061, Anul III, 26 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
Trebuie ținut cont de faptul că excesul alimentar duce la obezitate, boli și îmbătrânire prematură, și toate acestea pot fi simplu evitate. Deci iată ce trebuie să mâncăm pentru a nu mai ajunge în vecinătatea farmaciilor. -Pentru vitamina A: morcovul, roșiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adică legumele galben-portocalii și verde închis. -Alimentele bogate în vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline. -Vitamina C au: citricele, ardeiul gras, hreanul și măceșul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
părul, deoarece conține siliciu. Este indicat și în colici intestinale, crampe și balonări. De asemenea, ajută la curățarea petelor închise de pe piele. Se bea în înghițituri mici, cu 30 de minute înainte de masă. Cel mai cunoscut fruct în lume este roșia. Francezii au numit-o „fructul iubirii”, nemții „fructul paradisului”. Bananele sunt următorul fruct în topul popularității. Merele al treilea, apoi portocalele și pepenii. Uleiul de cătină îmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului. Roșiile conțin o substanță care are proprietăți antioxidante
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
Cel mai cunoscut fruct în lume este roșia. Francezii au numit-o „fructul iubirii”, nemții „fructul paradisului”. Bananele sunt următorul fruct în topul popularității. Merele al treilea, apoi portocalele și pepenii. Uleiul de cătină îmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului. Roșiile conțin o substanță care are proprietăți antioxidante. Cu ajutorul ei sunt protejate celulele, se împiedică distrugerea și degenerarea lor, care ar putea cauza apariția cancerelor. Alte legume cu proprietăți asemănătoare sunt salata verde, varza, broccoli, anghinarea și ardeiul iute. Pâinea rămâne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
spate: Cotlet de porc, salată verde, vin de Cotnari... - Garnitură...? - Cartofi prăjiți. Nimic în plus. - Am înțeles, domnule. În cinci minute totul este gata... - Nu! Mai întâi adu-mi 100 grame brânză de vaci, câteva grame salam de vară, două roșii și un ardei gras. Și încă o votcă! - Da, domnule, imediat! Nu avusese de gând să cineze aici dar, pentru că știa bine obiceiul Ancuței, a hotărât să rămână la restaurant. Putea să se gândească în voie. Nevasta îl plictisea cu
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
„ȚIN LA ACEASTĂ ȚARĂ ȘI ȘTIU CĂ DUMNEZEU MĂ VREA AICI. AICI MĂ CUNOAȘTE DUMNEZEU DUPĂ NUME” Eginald Schlattner - Preot și scriitor sas din Roșia, Sibiu „ Când în pădurile și mlaștinile unde astăzi se află Berlinul creștea pir, aici, in Transilvania, se cântă nemțește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta inseamna vechimea săseasca! Iar dacă astăzi vă pot salută în limba noastră comună, germană, acest
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
s-a dus la scoala lui germană, unde se predau două ore de limbă română ca limbă străină, incepand cu clasa a III-a”. Cu aceste cuvinte și-a întâmpinat preotul și scriitorul Eginald Norbert Schlattner, în biserică din comuna Roșia (Rothberg), de lângă Sibiu, un oaspete de seamă sosit din Germania: ministrul federal de Interne, Otto Schily. Publicat mai mult în străinătate decât acasă, adulat de milioane de cititori din Austria, Germania și Elveția, dar și din Spania și Polonia, Schlattner
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
este considerat de critici drept cel mai cunoscut romancier din România. După marea plecare a sașilor din anii 1990-1991, el a continuat să-și îndeplinească îndatoririle de preot, trăind cu stoicism tristețea de a sluji zilnic în Biserică evanghelica din Roșia (Rothberg) „doar pentru Dumnezeu și pentru mine, de unul singur, și mulți îngeri”. Din cei cinci sași care mai viețuiesc în comuna, doar preotul și câteodată preoteasa mai trec pragul sfanțului lăcaș. Biserica-cetate din secolul al XIII-lea are în jurul
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
încă mirosind a lemn lăcuit și am suflat. De rușinea sunetului scos de mine, n-am să încerc comparații. În acel moment, Nicoleta a început să râdă în hohote. Părea că râde pădurea însăși! Codițele împletite și legate cu elastice roșii, tremurau pe umerii firavi, iar ochii, mai adânci ca apele Arieșului, înotau în lacrimile stârnite de nepriceperea mea. După ce reuși să se liniștească, se aplecă să-mi șoptească, așa încât să nu mai audă nimeni în afară de noi: - Nu te prea pricepi
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
bine. Ceea ce nu știți e CUM să cereți să vă servească. Întrebați-mă pe mine care am cumpărat ce era mai bun de la ei, cerându-le pe limba lor: “ Banane f.f.f. dulci și fără sâmburi”, sau “ Lămâi de seamă”, sau “ Roșii românești de seară”, și așa mai departe. Mai departe, eu vin și precizez: - Stimați cumpărători! Nu fiți numai consumatori! Fiți și spirituali! Nu veți regreta! Doar puțină imaginație vă trebuie căci subiecte câte vrei într-o piață. Mai ales dacă
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cat_de_piata_i_piata_mare_lica_barbu_1328290714.html [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
fericite, libere și gălăgioase la film. Trei ore aveam învoirea. Nu știu ce film am văzut, admiram sala, lumea îmbrăcată elegant. În primăvară ne urcam în autobuze și ne duceam, în afara orașului la o distanță de o oră, la sere. Acolo copileam roșii. Nu știam cum se face, dar am învățat ușor. Ne plăcea la sere pentru că nu țipa nimeni la noi. În autobuz cântam tot drumul, orice ne aduceam aminte. Voiam să învăț înjurături. Am înjurat pentru prima dată când pedagoga Bălășoiu
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale. Orașul Câmpeni este un oraș cu mare încărcătură istorică, datorită luptelor sociale ale moților din secolele XVII - XIX; este o localitate cu o mare rezonanță emoțională în
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
loc minunat, cu multă liniște și aer curat. Oamenii de aici erau cinstiți, aveau o demnitate cu care se puteau mândri. Moții nu puteau fi călcați în picioare. Părinții găsiseră aici oameni cu principii și valori autentice. Dovadă că la Roșia Montană în vremurile de curând trăite, ca de altfel și în alte părți ale țării, au existat luptătorii anti-comuniști din munți și eroii din decembrie 1989 care au luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ale țării, au existat luptătorii anti-comuniști din munți și eroii din decembrie 1989 care au luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete un puternic sentiment patriotic. Tatăl meu administra extracția sării, inspecta extracția aurului de la Roșia montană - o localitate minieră situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia bogat în minerale, în special fier care îi dădea o nuanță roșiatică. Localitatea avea o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de istoricul grec Herodot
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și eroii din decembrie 1989 care au luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete un puternic sentiment patriotic. Tatăl meu administra extracția sării, inspecta extracția aurului de la Roșia montană - o localitate minieră situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia bogat în minerale, în special fier care îi dădea o nuanță roșiatică. Localitatea avea o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de istoricul grec Herodot, de eruditul imperiului roman Plinius cel Bătrân, de
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
În galeriile minelor au fost descoperite între anii 1786 și 1855 Tăblițele Cerate prin care se confirmă existența acestei mine de aur din anul 131 d. Cr., atestând documentar și una dintre cele mai vechi localități europene numită Alburnus Maior - Roșia Montană de azi, Abrudul fiind numit Alburnus Minor. Dar, la Roșia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Se spune că înfrângerea Daciei în 106 d. Cr. a adus imperiului Roman tone de
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Tăblițele Cerate prin care se confirmă existența acestei mine de aur din anul 131 d. Cr., atestând documentar și una dintre cele mai vechi localități europene numită Alburnus Maior - Roșia Montană de azi, Abrudul fiind numit Alburnus Minor. Dar, la Roșia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Se spune că înfrângerea Daciei în 106 d. Cr. a adus imperiului Roman tone de aur și argint, considerată cea mai mare pradă de război din
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]