271 matches
-
mâine-poimâine îți face nepoți... Nu ești matale de teapa noastră, vădane, care lăsate de bărbat, care văduve, și nici ca proasta aia de Mirela, care io una nu mi-am permis să te fac obraznică și nesimțită... Deja se răstea Roșioara; Elena, ca gazdă, socotea de datoria ei să aplaneze. — Mai încet, Roșioaro. Trezim vecinii. Ne bate-n calorifer. Și-n contu’ meu, la mine-n casă, io mă fac de râs... — Te faci, dacă lu’ madam Belciu, zor-nevoie, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lăsate de bărbat, care văduve, și nici ca proasta aia de Mirela, care io una nu mi-am permis să te fac obraznică și nesimțită... Deja se răstea Roșioara; Elena, ca gazdă, socotea de datoria ei să aplaneze. — Mai încet, Roșioaro. Trezim vecinii. Ne bate-n calorifer. Și-n contu’ meu, la mine-n casă, io mă fac de râs... — Te faci, dacă lu’ madam Belciu, zor-nevoie, i-a intrat c-o vorbește lumea pe la spate. Și zor-nevoie să fie mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
meu, la mine-n casă, io mă fac de râs... — Te faci, dacă lu’ madam Belciu, zor-nevoie, i-a intrat c-o vorbește lumea pe la spate. Și zor-nevoie să fie mereu de față să-și bage nasu-n fundu’ nostru... — Vai, Roșioaro... — Și ce ți-o fi cășunat ție, fă, pe madam Belciu? face Vasilica. — Mie? Doamne ferește. Scuză-mă, mămico, dacă ți-am greșit. Hai sictir! — Ați văzut? Femeie bătrână... — Las-o, face Vasilica, doar n-o fi îmbătrânit la ușa ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Hai sictir! — Ați văzut? Femeie bătrână... — Las-o, face Vasilica, doar n-o fi îmbătrânit la ușa ta. Zi-i mai bine de Mirela. — Mare lucru, face Geta. Nu v-a spus? O curvă fraieră. Cască gura la bărbați însurați. Roșioara se înduplecă, în sfârșit, la amănunte. — A zis și ea că-l corupe p-ăla cu care trăia ca s-o facă pă treabă. Și lu’ aia i-am spus în față: făăă, proasto, ce-o fi fost în capu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
el? Să vă spui drept, io una n-aș fi crezut-o-n stare de așa ceva. Părea fată scuturată. Ce înseamnă să fii curvă proastă, să crezi că prostești lumea cu pizda ta, să mă scuze madam Belciu... Tocmai că Roșioara știa că madam Belciu se dă în vânt după porcării. Ar înghiți uscătura asta purie la fum de țigară în credință, numai ca să audă măscări și se-și bage nasu-n fundu’ lor. Curioasă să știe tot ce mișcă-n cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Nu e vorbă, c-a făcut ce-a făcut și, până la urmă, l-a rezolvat ea. L-a dat de suflet. I l-a înfiat o familie de francezi, printr-o avocată, care mai apoi a fost arestată... Știa și Roșioara, dar Geta știe mai bine, că i-a botezat copilul și a stat mai mult pe lângă ea și a ajutat-o cum a putut... Păi, avocata aia, deh, cică ar fi scos bani grei din adopții... Geta a mai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-l scoate din sărite. E lucru mare ce încerca el să le spună, cum că prietena aia a lor a fost încercată, așa cum toți suntem încercați și adesea cădem, și poate că ne vom ridica dacă dă Dumnezeu, la care Roșioara îi ia vorba din gură cum că vezi de treabă, căzută a rămas, cum stă ea singură-nchisă-n casă ca șobolanu-n gaură să-și roadă dolarii luați pe copil și că mâine-poimâine auzi că mai fată unul și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
casă ca șobolanu-n gaură să-și roadă dolarii luați pe copil și că mâine-poimâine auzi că mai fată unul și-l vinde la străini, e mult până se-nvață, iar Rafael că multă stricăciune mai trebuie să ai în tine, Roșioaro, ca să spui asta. Am înțeles c-ați fost prietene, la care Roșioara păi, și ce mare lucru c-am fost prietene? Și porni să-și facă numărul, că ea singură-singurică și-a crescut copiii și s-a sacrificat și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
că mâine-poimâine auzi că mai fată unul și-l vinde la străini, e mult până se-nvață, iar Rafael că multă stricăciune mai trebuie să ai în tine, Roșioaro, ca să spui asta. Am înțeles c-ați fost prietene, la care Roșioara păi, și ce mare lucru c-am fost prietene? Și porni să-și facă numărul, că ea singură-singurică și-a crescut copiii și s-a sacrificat și și-a rupt de la gură pentru ei, degeaba că lumea o mănâncă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ei da’ nici că i-a trecut vreodată prin cap ca să-i dea pă dolari la străini, ca idioata și nemernica aia pentru care, ce să zic, fraieru’ ăsta de Rafael pune curu’, și Rafael burzuluindu-se că fii atentă, Roșioaro, că mă confunzi cu șoferii cu care te-ntinzi, și ea că te-ai sonat băiete de cât stai cu orfanii ăia handicapați pe care i-oi fi luat de suflet pe degeaba, fără nici un dolar, hă-hă-hă... Ba bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu care te-ntinzi, și ea că te-ai sonat băiete de cât stai cu orfanii ăia handicapați pe care i-oi fi luat de suflet pe degeaba, fără nici un dolar, hă-hă-hă... Ba bine că nu, Elenuța o anunță pe Roșioara că frate-său a dat cu sare-n urmă la orfani de mai bine de un an. Lucrează la ziar acum Rafael, mă rog, domnu’ ziarist, așa că vezi cum vorbești, Roșioaro, iar Rafael că n-are a face, oricum văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
hă-hă-hă... Ba bine că nu, Elenuța o anunță pe Roșioara că frate-său a dat cu sare-n urmă la orfani de mai bine de un an. Lucrează la ziar acum Rafael, mă rog, domnu’ ziarist, așa că vezi cum vorbești, Roșioaro, iar Rafael că n-are a face, oricum văd că mă confunzi cu vreunul dintre ăia care ți-au făcut copiii, prea îți permiți și prea ești obraznică, și Roșioara rânjea cu ochii fugindu-i într-o parte, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
acum Rafael, mă rog, domnu’ ziarist, așa că vezi cum vorbești, Roșioaro, iar Rafael că n-are a face, oricum văd că mă confunzi cu vreunul dintre ăia care ți-au făcut copiii, prea îți permiți și prea ești obraznică, și Roșioara rânjea cu ochii fugindu-i într-o parte, ca și cum ar fi dat să se ascundă, și uite-l, Getuțo și Vasilico și Elenuțo, că domnu’ ziarist nu știe de glumă, păi, vorbim și noi, glumim, ce aia mă-sii, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să se încurce cu vreuna dintre ele, iar în situația asta poate le-ar fi înțeles și le-ar fi suportat precum un soț sau un amant care își poate permite să insinueze amenințări. Amenințase sau doar i se păruse Roșioarei, fiindcă altminteri Rafael e băiat bun, e de-al nostru, păi, dacă noi ne strângem aici la soră-sa, uite că-i place și lui să dea cu nasul... Ce să ne facem dragă, deh, mai curios ca o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uite că-i place și lui să dea cu nasul... Ce să ne facem dragă, deh, mai curios ca o femeie, mai rău decât madam Belciu care una-două îi pute c-o vorbești pă la spate, și uite-o pe Roșioara c-a prins din nou curaj, e din nou călare pe situație și îndreptățită să-l ia din scurt, adică dacă tot râdem și glumim, ce glume ar putea avea el cu boarfa de Mirela? De ce face pe avocatu’ ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
târziu, să-l caute pe Velicu, să-i spună... Prin decembrie a fost asta, pe un ger uscat, cu zăpadă puțină și lunecuș pe jos. S-a dus la fabrică la el, păi, să-i facă hatârul proastei ăleia de Roșioara. Pășea ca pe ouă, Doamne ferește s-alunece și să cadă ca să se-ntâmple ceva cu copilul. Abia aștepta, bucuria aia care creștea în ea odată cu copilul n-o mai încercase la prima naștere, deh, și tocmai că acum n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cerșeală, oftau, se uitau strâmb sau i-o luau repede înainte cu văitatul, că n-au de nici unele, până să apuce ea să se plângă și să ceară. 19. O făcuse pă treabă. Copil îi trebuise, aha, și una ca Roșioara i-ar fi plâns de milă acum. Ce să mai zici de Getuța, care-o pusese c-un italian. O lălăia cu el de vreo jumătate de an, da’ de bună seamă că omu’ avea intenții serioase, nici n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Te-ai tras, ai slăbit, arăți rău... — Las’ că nici tu nu ești prea grasă. — Da’ nu mi-am pus mintea să postesc, că dădeam în primire... Las’ că mai bine slabă, mă mențin, Roberto mă place așa... Nu ca Roșioara. Ai văzut-o c-au început s-atârne cărnurile pă ea? Oricum, ea e destul de mare față de noi. Are aproape patruzeci, mi se pare. Ce pretenții să mai ai? — Ce ziceai că vrei să-mi spui? Cu fetița ta, dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bine, finuțo, că nesimțirea-i mare... Și-acuma încă ți-e ușor c-ai douășcinci de ani, arăți bine încă, da’ nu te gândi, că timpu’ zboară, se duce dracului, și noi cu el odată... Ca mâine te văd ca Roșioara, falită și borșită și chiaunită de puradeii ăia, de nu s-ar mai uita nici dracu’ la ea. Crezi că ei îi e bine dac-o vezi rânjind și umblând de chiaună încolo și-ncoace să bată la toate ușile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
peste o lume străină, ostilă, de la o zi la alta, tot mai străină și ostilă... Ea ieșea probabil la alte ore decât el sau stătea mai mult în casă, tot așteptându-l pe Velicu, iar după ce a rupt-o cu Roșioara și cu celelalte, a început probabil să iasă tot mai rar. N-ar fi fost de mirare că se întâlniseră doar de trei-patru ori într-un răstimp de patru ani. Dăduseră nas în nas prin zonă, întâmplător, de trei sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
De bună seamă că nu-i priau statul în casă, singurătatea, izolarea, supărarea pe lume. Era alt gen, și bucuroasă nevoie mare să dea peste Rafael s-o asculte, aparent dezinteresat. Până ar fi ajuns la băgatul la urnă, vorba Roșioarei, uite că-i pica bine preludiul schimbului de impresii despre cunoștințe comune, prietene ori foste prietene de-ale Mirelei, pe care se întâmpla să le știe și el - tovarășe de bârfă de-ale soră-sii, care bineînțeles că trebuiau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pica bine preludiul schimbului de impresii despre cunoștințe comune, prietene ori foste prietene de-ale Mirelei, pe care se întâmpla să le știe și el - tovarășe de bârfă de-ale soră-sii, care bineînțeles că trebuiau și ele bârfite. Păi, Roșioara cu copiii ei crescuți vai de capul lor, care o șantajează de nu-ți vine să crezi. Păi, să-l vezi p-ăla mare cum o amenință cu bolovanul că-l aruncă-n televizor dacă nu-i dă bani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mă iei cu dumneavoastră și domnu’ Rafael, că mă faci să mă simt nu știu cum, bătrân, ca un moș d-ăla care umblă cu bale la gură după fetișcane ca tine, și ea, râzând, că n-a ajuns chiar așa, ca Roșioara, să se uite la bătrâni pă interes... Amintindu-și și retrăind pas cu pas prima lor întâlnire, Rafael a amuțit. N-a mai scos o vorbă de mai bine de un ceas, dinainte să plece de sub duzii ăia de pe baltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ziua aș fi stat numai în apă, ca rața, da’ acuma gata, s-a dus... Era delicată, mă rog, îl complimenta subtil cum că n-ar fi chiar așa bătrân față de ea, friptă cum era să se lege de viața Roșioarei, care mereu pă interes și care n-ar mai avea mult până să-i dea fiu-său cu bolovanul în cap ca să scoată bani de la ea, și c-o știe ea pe Roșioara ce-i poate pielea încă de pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cum era să se lege de viața Roșioarei, care mereu pă interes și care n-ar mai avea mult până să-i dea fiu-său cu bolovanul în cap ca să scoată bani de la ea, și c-o știe ea pe Roșioara ce-i poate pielea încă de pe vremea când lucra la cantină și-i ținea copiii pe mâncare, și drept răsplată, s-a apucat să umple cartierul cu minciunile și mizeriile alea. El o întrebă care mizerii și ea dădu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]