170 matches
-
pe calea virtuții. Pe autorul CÎntecelor de lume Îl Înspăimîntă mania (erotică): „Înfricoșatele săvîrșiri ale zuliii femeiești”. Intervine, apoi, muierea rea și orice idealitate se pierde. Dar, la Început, amorul este o dulceață. Ce devine mai tîrziu este altă poveste. Roada este, Încă o dată, dulce cînd dorul e tînăr și Înfierbințeala iute: „Căci, cu cît amorul La-nceput dă dorul Ș-aduce nevoi, Cu atît firește, În urmă-ndulcește Sufletul la doi. Și dacă nainte Vor fi fost cu cinste ’N
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pe lîngă toate acestea el trebuie să aibă un suflet larg deschis, să fie receptiv, comunicativ, flexibil. Profesorul poate fi asociat cu un grădinar ce sădește o livadă și de felul cum vă Îngriji de pomii sădiți, astfel va aduna roada de la ei. Responsabili de performanțele obținute sunt profesorul și elevul, de aceea ei trebuie să fie parteneri, ambii muncind la fel de mult pentru a obune rezultate bune În procesul instrictiv - educativ. Cum trebuie să fie acele cunoștințe ce nu-și vor
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri, Cordelia, Zeii-înșiși pun tămîie. Te-am găsit? Cin' despărți-ne-o, jar din cer s-aducă, Cu foc ne-alunge că pe vulpi. Dar șterge-ți ochii; Lepră să roada pielea lor și carnea, Pîn' să ne facă-a plînge;-i vom vedea murind De foame-ntîi. Să mergem. [Exeunt Lear and Cordelia, guarded.] EDMUND: Come hither, captain; hark. Take thou this note: go follow them to prison: One step I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
prompte ale Siguranței și armatei. Am reprodus acest tablou, cunoscut vag de generațiile actuale, pentru a arăta că atitudinea eminesciană de la 1877-1878 a putut da roade în altă conjunctură istorică, în care România s-a văzut "aliată" cu imperiul țarist. Roada ultimă, inestimabilă, a fost înfăptuirea României Mari, acea Dacie Mare la care visa Eminescu. Și totuși liderii politici de la 1916 nu au fost suficient de "eminescieni", de vreme ce s-au lăsat păcăliți că Marea Rusie ar putea să fie vreodată un
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ocupație; ogradă; opri; ostaș; Pantera; parc; pasiune; pază bună; părinții; păstrare; păzit; pedeapsă; persecutat; piață; picnic; pitbull; pizmaș; a sta la pîndă; pîndi; plimba; poliția; polițist; precaut; prețios; a prețui; preveni; prințesă; prizonier; proprietate; protejat; răspundere; de rău; rău; relația; roada; a rusifica; sabie; sănătate; sclav; secret; securiști; a securiza; servici; serviciu; sigur; spaimă; spate; spatele; sprijin; de stat; stăpînul; stătea; stinghereală; a străjui; strict; cu strictețe; suflet; supraveghează; supravegheze; școala; taina; teren; tine; tot; tristețe; uita; un muzeu; ura; vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un țipăt; undă; ură; ureche; urlat; urlete; vecinul; veselie; voce ridicată; vrea; zbier; zice; zvon (1); 809/194/65/139/0 strînge: adună (96); aduna (39); bani (32); mîna (30); culege (20); durere (18); tare (16); îmbrățișare (15); brațe (14); roada (13); cuprinde (12); a aduna (11); mînă (10); ține (10); pumn (9); în brațe (8); colecta (8); puternic (8); apucă (7); avere (6); curățenie (6); îmbrățișa (6); prinde (6); tot (6); economisi (5); împrăștie (5); pumnul (5); a sugruma (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
propuse pentru prima oră Modele de mistificare ideologică în literatură "Și femeia a văzut că pomul e bun de mâncat și că plăcut le este ochilor la vedere și că e de dorit spre câștigarea priceperii. Și a luat din roada lui și a mâncat; și i-a dat și bărbatului său, care era cu ea, și el a mâncat. Atunci amândurora li s-au deschis ochii și au cunoscut că erau goi; și au cusut frunze de smochin și și-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fruntea mea ca o cunună; 37. să-i dau socoteală de toți pașii mei, să mă apropii de el ca un domn. 38. Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, și dacă brazdele lui varsă lacrimi; 39. dacă i-am mîncat roada fără s-o fi plătit, și dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni: 40. atunci să crească spini din el în loc de grîu, și neghină în loc de orz!" Sfîrșitul cuvintelor lui Iov. $32 1. Acești trei oameni au încetat să mai răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica de Dumnezeu ne învață păzirea poruncilor. Căci frica Lui, zice, naște păzirea poruncilor. Din păzirea poruncilor se naște virtutea cu fapta, care e începutul virtuții contemplative. Iar roada acestora e nepătimirea. Din nepătimire apoi se naște în noi dragostea. Iar despre dragoste zice învățăcelul iubit: Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu în el (In. 4, 16)”. (Teodor al Edesei, Una sută
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) „Întotdeauna semănătura de pe ogorul Domnului a fost năpădită de spini și pălămidă și mereu a răsărit în ea firele de neghină înăbușitoare, ... buruieni care au crescut, făcând să piară roada bunei credințe”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea I, cap. II, 1, în PSB, vol. 57, p. 771) „Ce este erezia? Nimic n-o va defini mai bine ca și parabola noastră. Dușmanul a venit și a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne în Mine și Eu în El, acela aduce roadămultă, căci fără Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15,4-5); „V-amales și v-am rânduit să mergeți și roadă să aduceți, și roada voastrăsă rămână, ca Tatăl să vă dea orice veți cere” (Ioan 15, 16). „Cine nuadună cu Mine, risipește” (Matei 12, 30), căci lucrul cel mai de seamă este că: „Împărăția lui Dumnezeu nu vine în chip văzut”(Luca 17, 20
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
răsipi crieru-n vânturi, iară mâna mai cu folos ar fi de-ar pune-o doar la trebuinți singuratice. Ținându-i vicleșugul, cu cinstită plecăciune, jupânița scrie dulce ca o anemoană, de să sparie ochiu’. Că cu ceia voroavă a ei, roada tuturor bunătățurilor și Învățăturilor cuprinzându-o, au dășteptat viața oamenilor către giudecățile zilei a le tixi. Mai Întîiu le tixește ea, cetim: „Marin Preda a murit axfixiat de nule Îi intraseră pe gît cu scop precis de a-l sufoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu îngheață apa în cioburile ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți ale lumii, parcă slujesc gândurilor mele... Simți împotrivirea din el chircindu-se, dar tot răspunse cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slăbiciuni, pe care trebuie să le Întărim În vederea confruntării cu patimile. De altfel Sfântul Pavel semnalează acest lucru : „Orice mustrare, la Început, nu pare că e de bucurie, ci de Întristare, dar mai pe urmă dă celor Încercați cu ea roada pașnică a dreptății” (Evrei 12, 11). Iar această roadă pașnică a dreptății nu poate fi decât nădejdea pe care spun Sfinții Părinți că o câștigăm o dată cu răbda‑ rea Încercărilor și a necazurilor. A dori vindecarea nu este un lucru contrar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
peste toate, chiar dacă fulgi groși vin dungi în jos pe vînt, însemnările de piatră în priveliște clădirile stației Adjud și vîrtejul de la podul peste Trotuș peste Trotuș și peste închipuire, cădeți, pogorăminte cu har! rînduri trecute, moartea lucrului despărțit de roada sa, sămînța care l-a rodit, lunecarea cîtorva lumini pe șosea, jumătate de kilometru în pîclă albă, tot scenografie, neamul de oameni peste ce trece, peste sinea lui? Spre Tecuci, de la Mărășești, nu mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
logos, personaje secundare dar factori imprevizibili, ridică-ți bărbatul că alunecă, lumea ascultă, volubilă, țigancă și nu prea, mai sînt prin jur, către ei cînd pe țigănește, cînd pe românește, cu acordeonistul răspund ezitant, proverbul incorect formulat, pîinea neagră face roada bună, mă îndreaptă bătrînul agricultor, pămîntul negru face pîinea bună! admite, societate cu parimii! ai vreun copil, fa, cu el? doi! mie mi-e silă de viața cu bărbatu-meu, de la băutură! mișcă din burduf, interpretează, alt început de cîntec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un monstru local iar tu pleci, monstruozitatea generală! rezist pînă la 15,30 în loc, atunci am trenul meu, îi cer alte condiții, cînd să-l întorc. Ora 11,25, în acceleratul Galați Timișoara, în gara Ciceu, podobia Dezolat pămînt, după roada care l-a rodit, dezolantă întocmire, pe care sensul a dovedit-o, ce rămîne din gara Ciceului, de atîtea ori jertfită pe sens în ochii de trecător! estetica iepurelui mecanic, după care ogarul aleargă la concurs fix cît aleargă, iese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
17,18 33. Un hâtru Zi de sfârșit de Gustar. Doar a gusta adică, căci via abia pârguiește, coace o boabă-două, vreau să spun un soi-două acolo... și acelea fără șanse de a da un vin bun; nicidecum o roadă. Roada toamnei abia se ghicește; tot un fel de a gusta, amânând mâncatul pe mai târziu, dacă totul va merge bine. Românul a numit frumos luna În care prea puține fructe și recolte sunt, cât să gustăm, chiar dacă grâul se mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
funcționarea ca pro-frază constituie un argument solid pentru considerarea lui nu drept generând un grup sintactic independent (i.e. ADVP), ocupând deci poziția de specificator al NEGP. (28) a. Și ceriul nu-și va da rooa, pământul / nu-și va <da> roada(ÎPI.1673-705: 158r-v) b. Aceasta zise, nu că se grijiia de mișei, ce ca un furu era, și punga avea, și cealea ce le da, elu purta. (CC2.1581: 102) c. care va îndrăzni a întra <într-a>pă, acela
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atributele lui Dumnezeu 4. Revelația lui Dumnezeu. Revelația generală și revelația specială 5. Lucrările lui Dumnezeu. Creația 6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate și umanitate 7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea, învierea și ispășirea 8. Personalitatea Duhului Sfânt 9. Lucrarea Duhului Sfânt. Roada, darurile și plinătatea Duhului Sfânt 10. Originea omului. Căderea și păcatul originar 11. Păcatul. Natură păcatului. Consecințe 12. Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul și Noul Testament 13. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cină Domnului 14. Funcțiile Bisericii: închinare
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
lui Dumnezeu. 4. Revelația lui Dumnezeu. Revelația generală și revelația specială. 5. Lucrările lui Dumnezeu. Creația. 6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate și umanitate. 7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea și învierea Să. Ispășirea. 8. Personalitatea Duhului Sfânt. 9. Lucrarea Duhului Sfânt. Roada, darurile și plinătatea Duhului Sfânt. 10. Originea omului. Căderea și păcatul originar. 11. Păcatul. Natură păcatului. Consecințe. 12. Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul și Noul Testament. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și Cină Domnului. 14. Funcțiile Bisericii: închinare
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
teologie. 2. Duhul Sfânt este o persoană. 3. Învățătură despre Sfântă Treime. 4. Dumnezeirea Duhului Sfânt. 5. Simbolurile Duhului Sfânt. 6. Denumirile Duhului Sfânt. 7. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii. 8. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt. 9. Roada Duhului Sfânt. 10. Plinătatea Duhului Sfânt. 11. Cele nouă daruri. 12. Slujbele din biserică. 13. Călăuzirea Duhului Sfânt. 14. Locul și rolul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei. Notă: Manual după care se lucrează: Pneumatologie, de Prof. Univ. dr. Trandafir Șandru
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
lui Ștefan Vodă. Ca să iasă lucru bu n, trebu iau tainice condiții de armonizare. După dezamăgiri și pagube, localnicii singuri au ajuns să găsească o soluție înțeleaptă, altoind grasă de Cotnari pe viță nouă și astfel Dumnezeu a binecuvântat iarăși roada podgoriei lor. Și la Iași Domnul-Dumnezeu a binevoit a pune în sufletele oamenilor o esență spirituală, vin al vieți i fără moarte; nu s-a făcut: asta nici întâmplător, nici arbitrar; ci a fost o po trivire ordonată de împrejurările
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]