913 matches
-
brațe-ntinse, Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc, Cu toții au probleme și vise neatinse, Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc. Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și fața ... Citește mai mult E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate,Abia dacă se-aud vecerniile în strană,Preocupați de sine, cu
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
brațe-ntinse,Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc,Cu toții au probleme și vise neatinse,Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc.Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți,Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți.Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând,Cu haine ponosite și fața ... XIV. GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015. Auzi și tu clipit de
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
buncăre, în Timișoara, relația a devenit bună. În așa măsură încât, în iulie ’44, soldații români ne spuneau: „Prefaceți-vă că munciți. Noi vă păzim și o să vă anunțăm când vine cineva să vă vadă; n-o să fiți multă vreme robi aici”. Și noi întrebam: „De unde știți?” „În armată se vorbește...” Am avut un comandant foarte rău în ’44, care bătea oamenii și îi condamna la pedepse. Acesta a plecat și a venit altul mai tolerant. Pe lângă comandantul militar, am avut
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
a sintetiza istoria neamului, în câteva fraze: “Noi dăm demult. Poporul ăsta a dat dintotdeauna. La toate neamurile pământului. Și când nu a mai avut nimic de dat - prin mare mila și bunătatea lui Dumnezeu - s-au dat pe ei robi. Și nici așa nu i-au vrut. Așa crește Crezul. Cu numărul și vocile celor care intră în urmă-ne în biserică și-l știu. Când îl aud, știu și eu cuvintele. Lucrăretele. Aici asculta Lucrăretele. De-aș fi știut
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
poftește Și pierde calea spre Dumnezeu. Un mincinos și tatăl minciunii Este stăpân acum pe pământ, Miere amară pe buzele lumii, Mied otrăvit în pahare turnând. El seamănă-n toate nelegiuirea, Rodul necinstii pe mese-l avem, Fii ai păcatului robiți de firea Pâinii minciunii, suntem sub blestem! Ales-am de tată pe tatăl minciunii Fii lui Mamona suntem neam de neam, Ales-am calea deșertăciunii, Si ce tata bun ne fusese Avram! Ochiul înșeală, ochiul orbește, Ochiul e poartă marelui
OCHIUL RĂU de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1476522525.html [Corola-blog/BlogPost/377020_a_378349]
-
de față se alcătuiește sub imboldul cunoscutelor peregrinări prin norii timpului, ale maestrului Benone Sinulescu, cel care din când în când trimite câte o lance sentimentală oamenilor de presă și-i provoacă să-și mai încredințeze rostul timpului atât de robit de gazetăria politică și oamenilor de valoare ai neamului românesc. Atunci când maestrul Benone Sinulescu vorbește despre cei care încep să moară a doua oară sub piatra de mormânt a conștiinței neamului românesc, are ochii în lacrimi! Stea stinsă spre culmea
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
aștepți oricât fără să-ți pierzi răbdarea,/ De rabzi să fii mințit, fără ca tu să minți,/ Sau când, hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea/ Să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminți;/ De poți visa, fără să te robești visării,/ De poți gândi, fără să faci din asta un țel,/ De poți să nu cazi pradă nicicând dezesperării,/ Succesul și dezastrul privindu-le la fel;/ De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,/ Răstălmăcit de oameni, ciuntit și
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
prestigiu din lume v-au venit recunoașteri a muncii dvs. în planul filosofiei și ce profesori de marcă v-au admirat activitatea didactico-filosofică Tudor Ghideanu: Timpul istoric a fost vitreg cu toată generația noastră care aproape în totalitate a eșuat robindu-se unei așa-zise democrații a libertății și dialogului social. În ce mă privește, datorită și multelor și gravelor probleme de familie, mi-am consacrat eforturile operei didactice de istoric al filosofiei contemporane care mi-au adus și satisfacții precum
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
în orice moment. În același timp, e poarta conectării la alte universuri posibile. E uimitor și îngrijorător, în aceste condiții, cu câtă ușurință suntem dispuși cei mai mulți dintre noi să ne trădăm sinele profund și să întoarcem spatele experiențelor noastre aurorale. Robiți, ne aruncăm și mai abitir în grijile noastre contabile, suntem atenți să ne fărâmițăm viața în varii forme de iluzie a controlului, umblăm țepeni în hainele noastre de firmă, alergăm mahmuri după oportunități, ne pierdem viața pe facebook. Și, ceea ce
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
și ura În fapt, cu el rodise Adevărul. Izvorul către mâine se pornise Când fructul dat a fost primit de lutul Care-l mușca privindu-și începutul, Ce Dumnezeu din el îl zămislise. Nici n-a zâmbit, doar s-a robit pe cale, Spre viitor, Adamul inocent, Iar lângă el, prezentă permanent Mergea și Eva, soața dumisale. Le luase Raiul, poate, demiurgul, Dar le-a dat lumea cu pământ și ape Să-și ducă traiul viețuind aproape Și zori de zi să
MĂRUL FĂRĂ ADEVĂR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421911265.html [Corola-blog/BlogPost/350144_a_351473]
-
nu-mi pot ține trupul treaz O știu, Tehomir e socotit viteaz. A lui voi fi, așa a sortit înaltul zeu, Nu însă și de gândul meu. Ooo! Ce fiară năpraznică omul ar devenii Dacă ar reuși gândul a-l robii. (După o pauză.). E un vis, o nebunie a spune că iubești Pe altcineva , de pe alte locuri vrășmășești. Nici nu ași îndrăzni s-o spun. E totul în van. El ... un sclav. Un ... roman! Iar eu fiica regelui dacilor liberi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
fie confruntat cu destine curmate sau vieți franțe, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare. Acum cativa ani, cu vocea sugrumata de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, ... Citește mai mult Un sit memorial informativ și emoționantPeste două milioane de oameni au fost persecutați din motive politice în Republică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/getta_neumann/canal [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
fie confruntat cu destine curmate sau vieți franțe, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare.Acum câțiva ani, cu vocea sugrumata de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, ... XIII. GETTA NEUMANN - OPORTUNITĂȚILE CULTURII EVREIEȘTI LA TIMIȘOARA - CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/getta_neumann/canal [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
Bahna se apleacă asupra slovelor, semnate de Mariana Viky Vârtosu, Nina Elena Plopeanu și Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1479734300.html [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
în corul deznădejdii durerea apoi se topesc în cristale sărate iar ruga se poticnește în valuri amăgitoare din care se fac căi înodate de gânduri înstrăinate și adâncesc stranii găuri negre prin care trec simțiri înghețate împietrite de timp și robite de agonia fără sfârșit Referință Bibliografică: STELE DE GHEAȚĂ / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
STELE DE GHEAŢĂ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stele_de_gheata_daniela_tiger_1389332043.html [Corola-blog/BlogPost/359822_a_361151]
-
de mintea omului, la care locuitorii păgâni de pe fața pământului se închinau. Și parcă nu fusese de ajuns că toate averile israeliților fuseseră prădate, iar oamenii fuseseră alungați de pe pământurile lor, dar mai era și necazul că oștirea asiriană luase robi pe cei mai buni locuitori ai țării, fie ei bogați, fie săraci, din cetăți sau de la sate. Pe toți îi luaseră, îi legaseră, îi puseseră în lanțuri, în convoaie mari, și-i duseseră departe de țara lor, tocmai în câmpiile
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
stăpân îl slujise cu mare drag, încât acesta, după doar trei ani de slujire, îi redase libertatea. Ce zi minunată, când realizase că era om liber, că nu mai era slujitor al nimănui! La fel ca și viața multor evrei robi în țara Asiriei, cu timpul, viața lui se îmbunătățise. Se însurase cu o fată din neamul evreilor, Hannah, eliberată și ea de curând din robie, apoi își zidise un adăpost, adică o casă, chiar în incinta uriașului oraș. În acel
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
e indispensabilă libertății politice, căci nu poți avea o țară a libertății populată de oameni cu spirit de sclavi. Dacă Hristos e Calea, Adevărul și Viața, iar Adevărul ne va face liberi, dacă Hristos a venit ca să fim „fii, nu robi” (ap. Pavel), Biserica perpetuează aceeași religie a robiei veterotestamentare. Din punctul de vedere al Bisericii, omul este „robul lui Dumnezeu”. Dacă Biserica e Dumnezeu, nu e omul robul Bisericii? Sociologia definește Biserica drept instituție de control social. Rolul Bisericii în
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
de AL.FLORIN ȚENE Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în căruța vieții mele, Nu m-a întrebat nimeni dacă doresc să mă nasc mi-aduc aminte doar că părinții erau înjugați la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_poezie_al_florin_tene_1386392595.html [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
sens: "căutați sa participați la o singură euharistie; pentru că unul este trupul Domnului nostru Iisus Hristos și unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este episcopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pentru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lupta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos, iar băutura devine
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Dimitrie August Laurian, care venise între timp și de studentul botoșenean, Calmuschi. Profund mișcat, Calmuschi se adresa direct poetului cu un discurs lung cu o voce care se tânguia, amintind de toate suferințele poetului. După frumoasa lui cuvântare, care-i robiră pe toți câteva minute, se stârni un murmur de admirație în toată mulțimea. Calmuschi vorbise întradevăr ca un mare orator! De a Universitate, carul mortuar, a luat-o spre Bulevard, trecând în Calea Victoriei, a coborât apoi Calea Rahovei, a urcat Câmpia
CEREMONIA DE ÎNMORMÂNTARE A LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1434259600.html [Corola-blog/BlogPost/360494_a_361823]
-
oare? Nu ar fi frumos și elegant pentru noi care trăim în mileniul trei să dăm dovadă de înțelepciune? Ce să mai facă poporul? A plătit cu sânge pentru a avea o țară unită și liberă. Dar acum suntem mai robiți de meschinării, de poziții sociale, de ambiții, parvenire decât să facem țara să prospere. Și nici măcar nu avem timp să fim serioși și statorinici în opțiunile noastre. Avem nevoie ca toți politicienii să se autoanalizeze! Să vorbească public în mod
DESPRE VEGHEREA SAU NEVEGHEREA NOASTRĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1415779931.html [Corola-blog/BlogPost/379810_a_381139]
-
toamnă ce are să vină Nu va putea răpune tinerețea mea. Oricâte lungi jelanii aduce toamna Cu oameni răi - alai stânjenitor, Eu mai cu bucurie-n așteptare Voi împărți iubire tuturor. Și nicio vină n-are toamna asta Că oamenii-s robiți de spațiu și timp Că sunt legați de lucruri prea deșarte Că nu pot să mai spere mai departe. Te chem, iubite, ca pe-o primăvară, Să mă desparți de toamna ce-a venit. Să îmi aduci iar zâmbetul puterii
POEZIILE TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_angela_glodici_1410538441.html [Corola-blog/BlogPost/376371_a_377700]
-
mputinam , ocupați peste poate: Nu avem timp să ne plângem ucișii, Tragem că robii,din zori pana'n noapte: N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine, Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine, Suntem proscriși,nu rebeli ! Citește mai mult Noi înțelesuri,pentru ziua de ieri: Și gânduri multe avem pentru mâine ! Bietul popor,alergat de hingheri,Pentru că-și cere bucată de pâine ! Moartea-i, mai des, o
MARIUS ADRIAN POROJNICU by http://confluente.ro/articole/marius_adrian_porojnicu/canal [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
mputinam , ocupați peste poate:Nu avem timp să ne plângem ucișii,Tragem că robii,din zori pana'n noapte:N-am înțeles că noi suntem proscrișii ! Ducem în cârcă ziua de mâine,Uităm -prea usor-ce a fost ieri ! Tragem că robii pe -o coaje de pâine,Suntem proscriși,nu rebeli !... ÎI. NINGE ÎN CARTIER !, de Marius Adrian Porojnicu , publicat în Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011. Ca'ntr-o filă de poveste : Pare că acusi-acusi, Dup'un dâmb, Mosul sosește ! Un
MARIUS ADRIAN POROJNICU by http://confluente.ro/articole/marius_adrian_porojnicu/canal [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]