909 matches
-
Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediția critică, de Mihail M. Robea. 7. Mihail. M. Robea, Folclorul din Valea Vâlsanului-Argeș. Volumul I-II, 1978. [Coordonator științific: prof.univ.dr.doc. Mihai Pop]. 8. Îi trimite titlurile a patru articole despre C. Rădulescu-Codin, pe care Dan Simonescu le menționează în bibliografia existentă în volumul Literatura populară
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediția critică, de Mihail M. Robea. 7. Mihail. M. Robea, Folclorul din Valea Vâlsanului-Argeș. Volumul I-II, 1978. [Coordonator științific: prof.univ.dr.doc. Mihai Pop]. 8. Îi trimite titlurile a patru articole despre C. Rădulescu-Codin, pe care Dan Simonescu le menționează în bibliografia existentă în volumul Literatura populară, I, București, Editura Minerva
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Volumul I-II, 1978. [Coordonator științific: prof.univ.dr.doc. Mihai Pop]. 8. Îi trimite titlurile a patru articole despre C. Rădulescu-Codin, pe care Dan Simonescu le menționează în bibliografia existentă în volumul Literatura populară, I, București, Editura Minerva, 1986. 9. Mihail M. Robea - O colecție reprezentativă - C. Rădulescu Codin - Literatura populară, I, în Argeș, 22, nr. 3(187), martie 1987, p. 8. col. 1-2.
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
sculpturi, Se învelește minunea în noi; Când numai pentru o respirație A rădăcinii suntem gata să țâșnim Zguduiți de fiorii Celestelor nemăsuri, Către tine cel fără pasiune nici dorință, În întregime încredere în harul ce ne vizitează Pentru a ne robi În alb de floare de păducel îmbrăcați. Ah, sfântă arhitravă, inimă, bați Pentru fiecare zi A acestei lacrimi pe care divinul o vestește Prin adunarea aparițiilor în om. Așa cuvântul devine gură, ochi, membre, Vărsarea duhului în trup, Luminoasă pustiire
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
Al. Vlahuță ("Convorbiri literare", 1 apr. 1881, p. 40): Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască, Când grijile'l apasă, nevoile'l muncesc, Când el se vede'n lume menit să pătimească, Când relele'l frământă, - și poftele'l robesc! (în ultimul vers cele două apostrofuri sunt medii, și este posibil să avem indicația că în vecinătatea lui l/r conjuncția nu se sudează). Iată câteva versuri populare publicate în "Convorbiri literare": Păsărica cântă 'n earbă, Trece badea nu mă
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
poate fi acuzată de pieire sau de abandon! însăși Creația, opera continuă, pretutindeni în Universul pe care abia-l zărim prin toate telescoapele și toți sateliții noștri încă primitivi, este dovada Iubirii dăruite nouă, ca făpturi create, vii, necum ca robi/roboți. Ni s-a dăruit și nu ne-a fost cenzurat acest creier misterios, acest ordinator autonom, tocmai pentru a intui, a ne ilumina și a avea, revelatoriu, acces spre condiția Inițială, spre Datul Divin. * Conflictele dintre viu (spirit-suflet) și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mereu, De ești bătrân sau tânăr, îl simți etern în tine, Oriunde mergi prin lume în urma ta el vine; Ce tainic te-nveșmântă, de vrei ori de nu vrei Te ia, precum o maică de mână pruncul ei Și-așa, robit de-a pururi, tu nu mai ai ce-i face Și curge-atunci în tine nelămurita pace... Mi-e dor să văd băieșii în zori ieșind din șut Cu lămpile aprinse pe Dealul tot mai mut, Să simt în nări mirosul
MI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373724_a_375053]
-
că nu te mai întrerup, încercam să-l calmez, că mi se părea că dă semne de supărare. Au fost unii oameni care au denumit-o ,,Drumul Robilor,, Chiar există povești în care se spune că, odinioară, oamenii care ajungeu robi dar, care reușeau să fugă de la stăpânii lor, ca să ajunga mai repede acasă se orientau noaptea după această sită de stele luminoase ca după un drum. Ce sunt ăia robi? Robi? Erau cei care, în istoria veche, sub diferite motive
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
tău? Lasă tu educția, că pricep și singur unde bați, zi-mi despre stăpâni, cine sunt stăpânii? Stăpânii? Stăpânii sunt cei care se uită la alții cum muncesc, care nu fac nimic, care profită de pe munca altora. Adică Mamy este robi, și eu cu tine suntem stăpâni? Dumnezeule, ce spui acolo? Poate ne aude, cine nu trebuie, știi tu, să vezi atunci câți robi și stăpâni primim amândoi, de nu-i putem duce. Da, măi Taty, nu spune Mamy mereu că
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Duhul Tău Sfânt ca să mustre, Când cel rău îndeamnă să treacă hotarul, Să nu-l lași păcatul să guste! Căci mulți nu cunosc care-i rostul sub soare, Trăind după pofte și patimi Și nu se întreabă de ce omul moare, Robit de-obiceiuri și datini! Își spune creștin, dar conceptul nu-l știe! Așa m-am născut!", spune tare, Când vorbești de Cristos, de păcat, veșnicie, Răspunde mereu c-o-ntrebare: "De ce ziceți voi că iubirea primează? În jur văd războaie
DUMNEZEU TE IUBEȘTE NESPUS! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385253_a_386582]
-
treceau prin cap zilele și nopțile în care stăteam cu ochii-n foi și-n calculator, în care aveam discuții interminabile cu Sitaru și cu actorii, în care ne făceam griji că n-o să apucăm să edităm filmul, în care Robi Urs, actorul principal, își pierde mama pentru totdeauna cu doar 7 zile înainte de filmare și decidem să amânăm până se simte el pregătit, în care apar evenimente neașteptate din care am învățat despre răbdare și despre cum revelația vine când
„5 euro, bitte”. Cum m-am vândut ca actriță () [Corola-blog/BlogPost/338192_a_339521]
-
vila sa din Florența, că Petru Groza s-ar fi comportat cu familia regală „mai bine ca un părinte”, iar la 30 decembrie 1947, ziua abdicării, că „poporul a făcut un divorț - și decent și elegant - de monarhie”. Vizionar sau robit de iluzii? Credea într-o Românie fără comuniști, deși ocupată de trupe sovietice? Iluziile sale nu difereau de cele ale vremelnicei opoziții. Detractorii săi, Luca și Pauker, care căutau de mult să-l înlăture pe „burghezul cu pălărie și baston
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
pot solicita la telefoanele 435 524 și 208 644. ( L. R.) Modificări la TVR1 După închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul TVR1 ne-a comunicat că a introdus în programul său o nouă emisiune, „Învinge apele! “, realizată de Dana Robea și Tiberiu Ștefănescu și difuzată în zilele de luni, marți și miercuri de la ora 18. 30 și joia de la ora 18. 20. Școală postliceală Școala postliceală „Hyperion“ din Timișoara, din cadrul fundației universitare cu același nume, face înscrieri pentru anul de
Agenda2005-30-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283996_a_285325]
-
la Cireșoaia și Slănic Moldova; DN15 Piatra Neamț- Bacău/Poiana Largului-Bicaz, la Racova și Bicaz; DN2 Buzău- Focșani, la Rm. Sărat; DN2D Focșani-Gresu, la Vidra, Valea Sării, Bârsești și Tulnici; DN65C Craiova-Horezu, la Măldărăști și Găgeni; DN7 Sibiu-Rm. Vâlcea-Pitești, la Robești, Câinenii Mici, Călimănești, Dedulești și Blidari; DN7A Petroșani-Obârșia Lotrului-Brezoi, la Voineasa; DN68A Lugoj-Ilia, la Coșevița. l Depășiri ale cotelor În noaptea de 17/18 august, și în județele Caraș-Severin și Timiș au căzut ploi pe arii extinse. Directorul Direcței Apelor
Agenda2005-34-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284093_a_285422]
-
se derulează pe rute ocolitoare. De asemenea, se circulă cu dificultate (pe o singură cale și/sau pe alte trasee) pe alte 22 de drumuri naționale, traficul fiind îngreunat îndeosebi pe DN7 Sibiu-Rm. Vâlcea-Pitești, în perimetrul localităților: Călimănești, Câinenii Mici, Robești, Blidari și Dedulești; pe DN2D Focșani-Gresu, la Vidra, Valea Sării, Bârsești și Tulnici; DN17A Sadova-Rateș, la Sadova, Cimara și Sucevița; DN73C Domnești-Mușetești, la Berevoiești și Godeni. Reamintim, în context, că pe DN66 Petroșani-Tg. Jiu, marțea și joia între orele 10
Agenda2005-35-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284122_a_285451]
-
circulația era îngreunată, între care: pe DN57 Dubova-Svinița (km 39+000-42+000); DN67D Valea Cernei-Băile Herculane (km 83+000-97+000); DN68A Lugoj-Ilia (Km 52+750-52+765, Coșava); DN67 Horezu-Rm. Vâlcea (Km 177+811, Bunești); DN7 Rm. Vâlcea-Sibiu (km 224+500, Robești și km 196+850-196+060, Călimănești); DN7 Rm. Vâlcea-Pitești (km 153+400, Dedulești); DN10 Buzău-Brașov (km 78+000-94+000, Siriu); DN11 Tg. Secuiesc-Onești (km 93+000-93+200, Oituz); DN12A Comănești-Miercurea Ciuc (km 47+050-47+150, Palanca); DN12C Gheorghieni-Bicaz (km 54
Agenda2005-29-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283956_a_285285]
-
medic. Dar n-a fost să fie. A dat la Politehnică și și-a încurcat mustățile în tot soiul de formule chimice. Apoi azvârli cât colo tabelul lui Mendeleev, doar pentru că nu uitase de prima dragoste: lemnul. Tot un chimist, robit de vraja artei, cunoscutul pictor Ciprian Radovan, i-a fost îndrumător la început de drum, apoi l-a călăuzit prestigiosul critic de artă, profesorul universitar Deliu Petroiu, ale cărui cursuri de istoria artelor le frecventa, sorbindu-i erudiția. De la celebrul
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
pe care o păstrează doar pentru sine: teribila energie poetică, reverberând un clocot insurgent... , o impresionantă forță lirică, descoperind o poezie eruptivă,... dar cu un mesaj scutit de orice echivoc”, avea să spună prestigiosul critic literar Adrian Dinu Rachieru. E robit de-a dreptul de spectrul trilogiei, nu doar în scriitură, ci și în munca sa de cercetare. Phytolaca americana însăși i-a prilejuit ceva asemănător: a creat într-un ciclu de studii, Rumeynul, Hipericina și coloranții pentru industria alimentară. E
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
sticlă. Firește, nu din bună cuviință, aș! , doar așa ca să nu se înșele unii pe alții la băut. „Sunt alcoolici împătimiți”, îmi explică polițistul cu ani buni de experiență cu „fauna” din gară și care cunoaște „specia”. De fapt, cei robiți de patima băuturii constituie ponderea cea mai mare în zonă. Conflictele spontane se iscă din te miri ce, dar regula este: se bea „cinstit”, că altfel o iei pe „coajă”. Incidentele, adesea soldate cu momente dintre cele mai dramatice, pornesc
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
care s-a mândrit o renumită școală de specialiști, oameni de talia academicianului profesor Dordea, sau Ion Boldea, astăzi la vârsta altor înalte împliniri, în lumea unei generații în blugi și adidași, într-o fărâmă de veac, cu intelectuali strecurați, robiți de negoț și zornăitul paralelor. A mai rămas și ilustrata din 1910, ca un zâmbet ironic, îndărăt spre un secol pe care speram să-l fi depășit cu bine... Undeva, cine știe unde, mai zac și astăzi, doar fragmente poate, prăfuite, din
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
și eliberat numai în templul creștin, acolo, în ritual, când se comunică tainele care îi învăluiesc deopotrivă și pe sacerdot, și pe credincioși. Ca să fii cu adevărat liber, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii cu credința în Dumnezeul creștin: ''Robește-mă Doamne, ca să fiu liber!'' (Imitatio Christi) 56. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric. Bipolaritatea
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
21 mai 2016 Toate Articolele Autorului În calendarul creștin, Cu credință sunt prăznuiți Elena și Constantin, C-au fost Împărați și Sfinți. Fiu și mamă au domnit În credința creștinească, Prin care au biruit Dușmani ce-au vrut să-i robească. Împăratul a văzut Noaptea pe cer, semn de cruce. Și îndată a crezut Că la biruință-l duce. Punându-și speranțele În credința de-a învinge, A-nsemnat steagurile La soldați, cu semn de cruce. Învingător, a zidit O cetate
SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385157_a_386486]
-
Isus! Și ce aș face când zdrobit de ura Ce-mprăștie unii, m-aș lăsa răpus? Aș riposta? Ce vorbe-ar scoate gura? Îți mulțumesc că mă păzești, Isus! De n-ai fi Tu când trupul tainic plânge, Când sunt robit de greu și suferinți, M-aș îndoi ca trestia ce se frânge, Dar tu mă-nalți mai sus de terebinți. Asemeni lor, mă faci plin de vigoare, În verde crud speranțele-mi îmbraci, Privind spre cer, ascult a Ta chemare
DOAR VOIA TA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382486_a_383815]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Imaginatie > EMIL SAUCIUC - PĂMÂNT DINTR-O EXPOZIȚIE - POEME (1) Autor: Emil Sauciuc Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ATELIERUL CUVINTELOR Asud în spatele gândurilor mele, acolo este atelierul secret al cuvintelor, robesc în hainele limitelor iele panaceu dăruit jurămintelor. Cuvintele-s vitrine de gânduri misterioase, pure, murdare, transparente, de vrei poți citi printre rânduri ele sunt magnetice uneori „prepotente”. Altele-s lunecoase, disimulante, slabe, n-au vertebrală coloană, n-au oase, sunt
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]