184 matches
-
avem țară de vânzare! Așteaptă numai! E începutul... Le dai un deget și ei îți vor lua mâna! Dar, nu înțelegeți?! se aprinde Ștefan. Aici nu e vorba numai de bani!... Suntem un popor liber! De ce să ne lăsăm jefuiți, robiți?! Cu ce drept?! Cu ce drept?! Pe ce temei să rupem de la gura oamenilor ca să le plătim lor birul? De frica iataganului?! Nu suntem robii nimănui! Aista-i jaf! Hoție! Samavolnicie! Nu mai suferim pe grumazul nostru papucul au cizma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai apucăm turcimea bălăcindu-se în vad! Acu, lipsiți dinaintea ochilor mei! Ați plecat?!... În două săptămâni, să aud buciumele buciumând "adunarea" pentru "Oastea cea mare"... Și nu uitați! Ați jurat! Cei ce nu se vor întoarce blestemul acestui pământ robit asupra lor cadă!! Ați plecat?! Țăranii se îmbulzesc de plecare, uită să se mai ploconească. Se grăbesc, nu care cumva Măria sa să se răzgândească. Ștefan a rămas singur, cu boierii... E istovit, pustiit, simte că i se taie picioarele, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mi-era drag bătrânul. Avea soare în inima aceea. Dumnezeu să-l ierte! Și... și soața? Mălina, pare-mi-se... Bârsan întoarce capul să nu i se vadă ochiul, dar vocea tremurată, înăbușită, se aude: Mălina... Mălina era printre fetele robite, legate cu cozile două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor, pe înfundate. Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu soarta, bătrâna Abibé: aproape numai zdrențe (de fapt, o singură zdreanță era - cămașa? rochia? sură de vicisitudinile unei amărâte existențe), pământie și sfrijită, simpatică, buna tătăroaică, prietena găinii legate cu sfoară lungă de un par înfipt în mijlocul ogrăzii, la fel de robită ca și stăpâna ei, dar mai agitată, stârnind praful; avea și cum, căci atâta praf ca la Medgidia, reziduuri picate parcă direct din fierbințeala solară, n-am mai văzut. Sărmana Abibé! Nimic în figura ei nu interzicea presupunerea că, demult-demult
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
periodice, situate între povestire și reportaj, păstrează aceeași atitudine de compasiune resemnată față de cei sărmani. În lucrarea Ioan Creangă (1933; Premiul Academiei Române) Ț. încearcă să reabiliteze, poate și din sentimente familiale, imaginea omului Creangă, descris de mulți ca incult, grosolan, robit pântecului, deformat de boli. Portretul lui G. Călinescu îl va revolta și mai mult, făcându-l să adauge în 1941, la ediția a doua, un capitol nou (Figura lui Creangă), în care se străduiește să infirme pas cu pas, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
punctul unic unde este posibilă creația cosmogonică ori literară (...). Asistăm la un proces treptat de depersonalizare: eroii nu sunt capabili de inițiative individuale, gesturile lor fiind comandate, inspirate“23. Conform clasificării lui Sorin Alexandrescu, există trei planuri temporale: al vilegiaturiștilor, „robiți clipei“, al Dorinei, trăind o „eternă reîntoarcere“ a evenimentelor, și al lui Andronic, atemporal, veșnic. Primul timp ar fi profan, celelalte două, forme ale sacrului. b) deschiderea într-un spațiu transcendent paradiziac) în: La umbra unui crin, care inițial fusese
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost prădate și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au fost dărâmate și populația robită. Însuși Brașovul a avut de suferit, pierzând toate privilegiile care au trebuit reînnoite de către Ludovic mai apoi. Istoricul saxon pune data acestei incursiuni în anul 1345, când s-a făcut prima campanie contra lor. Dar, după amploarea distrugerilor și faptul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
detașament comandat de pașa Iakub, pradă cetatea și încă două orașe, luând în robie mulți locuitori. Într-o scrisoare din 25 octombrie 1469, Mengli-Ghirai, exprimându-și adâncul respect față de sultan, ruga în același timp să fie puși în libertate locuitorii robiți, deoarece „paguba pricinuită Caffei este, totodată, o pagubă pricinuită nouă”. Când și cum a putut fi prădată Caffa numai de un detașament turc, din moment ce era sub protecția Hoardei Mari, nu este greu de aflat, dacă ne gândim că Mamak și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fost pururea țintită asupra malului stâng al Dunării. Tot ce e onest și notabil, tot ce avea vro inițiativă și fu coprins de ideea d-a salva patria sa nenorocită, tot ce n-a putut trăi și respira în Bulgaria robită lucra și trăia în sfânta Românie. Mi-aduc aminte precum și-aduc aminte toți amicii mei că cuvintele: România, București, Giurgiu, Ploiești, Brăila, Galați și așa mai departe au fost pentru noi cuvinte sfinte și egale cu cuvintele din Sfânta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Din toată inima“, în vol. omagial Nobil însemn al dăruirii: omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1987, p. 7) TOMOZEI Gheorghe „Militez, așadar, la o întoarcere a presei literar culturale la profilul ei clasic, reabilitând tipul făcătorului de gazetă, personaj robit «foii» pe care o slujește acum, cândva se robea unei munci la fel de anevoioase domnul redactor Mihai Eminescu, cel care nu abandona truda la gazetă în vederea unor lungi «concedii de creație» ori în vederea unei posibile «căftăniri». La toate acestea m-am
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
chiar fără a fi ajuns la Dunăre, în 1686, eliberând doar propriile oști din capcana turcilor și tătarilor din zona Huși. Oastea îi fusese istovită, micșorată și înfrântă, iar gloria de eliberator se risipise. Misiunea lui, de a elibera creștinii robiți Semilunei, va fi înlocuită la întoarcere de jafuri, dureri și suferințe aduse creștinilor. Jurnalul lui Iacob Sobieski, primul izvor memorialistic ce menționează și orașul nostru, oferă informații prețioase cu privire la dezastruoasa campanie polonă din Moldova. Constatăm relațiile bune între domnul Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
P. Mihail Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de păr și de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se datora faptului că preoții erau „robiți desfrâului, beției și gâlcevilelor [...] au dat prilej întru aceasta poporenilor neciopliți”. Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților noștri nu pot avea putere legală, fiind stoarse de usurpatori de la o populație robită și dezbrăcată de dreptul ei firesc de a se rosti liber asupra soartei sale politice. Astăzi, când una din Puterile Contractante, Austria, s-a prăbușit sub greutatea păcatelor și crimelor ei seculare, noi, urmașii băștinașilor acestei țări, ajunși stăpâni deplini
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
razna pe calea reveriei romantice, Poate acum ți se par false acele cuvinte, încerc eu marea cu degetul, dar atunci, Nu te-a șocat, mă întrerupe el, o oarecare expresie din întrebarea retorică a drăcușorului? mirat, eu, Nu! ce anume? Robit formelor cvasiperfecte ale naturii umane, sau cam așa ceva, Revăd fraza asta ultimă din caietul lui, Da! așa ai spus! Ei bine, habar n-am acum în ce împrejurare am scris aceste cuvinte și ca urmare a căror evenimente, data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să cânte departe; aveau obiceiul de a se duce pe la toate popoarele de limbă română și chiar și în Serbia; erau ținuți toată vara și nu erau lăsați să plece decât după ce erau copleșiți de daruri. Ei reprezentau pentru românii robiți amintirea patriei absente. Astăzi, deși mai puțini nomazi, mai fac încă excursii îndepărtate. Tribul stabilit la București nu numără mai puțin de cinci sute de indivizi; din primele zile cu timp frumos își desprinde roiurile ce vor trece Dunărea, vor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încrezut în cuvintele pașii și mai mult într-ale Radului vodă și aștepta să-i aducă steag de domnie, după făgăduința lor. Dar au fost făgăduială vicleană, că în locul steagului o au lovit fără veaste și au risipit tabăra: târat-au, robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna cu alți doi voinici feciori ai ei și pe Corețchi gineri-său și i-au dus la țarigrad. Ci pe dânsa și pe coconii, anume Alixandru și Bogdan, i-au turcit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de natură să genereze dificultățile. Numai că în fața celor doi sleahtici s-a aflat o moldoveancă dârză (cu o forță sufletească asemănătoare cu aceea a Cristinei, prima ei soacră, femeia care a avut tăria să-și vadă soțul ucis, copilul robit și apoi omorât, fiica, pe Elisabeta, răpită de turci, ginerele decapitat, nepoții suprimați; s-a prăpădit, se pare, în anul 1619; ar fi interesante niște pagini consacrate văduvelor Movileștilor...), care a asediat castelul în fruntea unei armate de mercenari, l-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lui Mihai Cantacuzino, scrisori și documente cunoscute de eclesiarh. Mai importantă este latura memorialistică a operei sale, aerul de autenticitate fiind dat de amintirile personale și de informațiile orale. Spirit naiv, balcanic, când înclinat spre fabulație și miraculos, când robit amănuntelor anecdotice sau chiar prozaice (liste de prețuri sau „catastișele” cioclilor), narează savuros, într-un stil mai limpede decât Zilot Românul. El descoperă dialectica fatalistă, vag orientală, bazată pe ciclicitatea faptelor istorice - idee iluministă, îmbinată cu moralismul din Eclesiarh. Spațiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
stenograme și onomatopee din ultimele culegeri). Depresivul ce-și exibă marca ratării, utopicul, abulicul era de fapt un anarhist dornic să schimbe viața lumii precum Rimbaud: străin de toate, a fost poetul cel mai interesat de social, deși "atât de robit percepției unor esențe pur ontice, pur existențiale și pur metafizice". Ignorând premeditat poemele de inspirație simbolistă, "în curs de evidentă deteriorare", Lucian Raicu pledează pentru de-construcțiile lui Bacovia; plecând de la absența de sens originară, învingătorul obține o "subită pozitivitate
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din 1956, în trei volume și douăzeci și patru capitole, amplificată mecanic, redundant și cu un scop politic din ce în ce mai clar în ultimele părți. Romanul-fluviu, romanul-frescă sau romanul unei familii nu mai sunt pe gustul modernității, iar al postmodernității cu atât mai puțin. Robit conjuncturilor, romanul Cronică de familie e interesant astăzi pentru perfidia realismului critic ca mod de interpretare dogmatică a trecutului și de recuperare otrăvită a istoriei naționale. Pentru a ne da seama de acest lucru, de această pervertire realizată de realismul
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
fără petenți, drumurile fără obligații. O replică dintr-un roman, Inimi cicatrizate, din 1937. O carte despre care aproape că nu se poate scrie, atît de covîrșitoare este insistența - una rece și posesivă, luînd totul, dar neoprind nimic, liberă și robită drumurilor ca marea, mar adentro - lui Blecher de a spune lucrurile despre care trebuie să se tacă. O carte din care n-ai ce să povestești, fiindcă orice frîntură de subiect are inconsistența fantastică a amintirilor celor întorși din moarte
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
Destinul tău e-un petec de hârtie", afirmându-și, nu fără mândrie îndeletnicirea nobilă și trudnică: În lungul șir de nopți și poticniri/ Voi mai compune, poate, un opuscul,/ Și-aștept să mă apropii de crepuscul/ Același rob, aceleiași meniri." Robit poeziei, " În toat-această grea ucenicie" poetul avertizează pe cei grăbiți: "Sonetul nu-i o pară, sus ce cade/ Ca din senin, să-ți umple ție gura -/ E-o muncă foarte grea literatura...". Fulgerat de gânduri sumbre", dezamăgiri, tristeți, poetul nu
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
în tot ce întreprindea. Cultivată, înzestrată cu precepte morale niciodată încălcate și iubindu-și copiii mai presus de orice, era însă total desprinsă de asprimile vieții. Deși, nu era în stare să rezolve nici cele mai banale probleme ale existenței, robită unei imaginații debordante și incapabilă de un efort cât de cât sistematic, avea despre sine o părere de-a dreptul contrară. Se considera o "femeie muncitoare și cu principii", "care își îndeplinea îndatoririle", "sistematică, exactă, cu reale capacități de organizare
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
engleză, este yes, iar în germană, este ja) comportă numeroase versiuni vernaculare, — dovadă, dincolo de tomurile docte, acest catren ocazional al lui Ion Barbu (în care este elogiată o așa-zisă "Jos-Saxonă", o Nieder-Sächsine adică, — o veche Freudenmädchen, anume Else Erhardt): "Robită ora, ca o turmă/ Ascultă-acestei dulci Cloé/ Cînd ea o cheamă ori o curmă/ În hanovreza ei: O, ye!" Cît despre limbile neolatine, acestea, după "da"-ul lor, sunt trei (în, desigur, scrierea lui Dante): limba de oc, adică occitana
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă? Pentru noi Dumnezeu a venit între oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]