163 matches
-
lui Stahanov, ci în blânda, ineficienta, somnoroasa și nu vă fie cu supărare cam leneșa noastră țărișoară. Aș fi înțeles o astfel de măsură într-o zonă de workaholic-i, în Germania de după război sau în China lui Mao, unde se robotea câte optsprezece pe zi, ori în lagărele de muncă silnică. Dar să impui măsuri de repaos forțat într-o lume unde productivitatea muncii tinde spre zero înseamnă sabotaj pe față. Sigur că românii sunt obosiți, sigur că au nevoie de
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
păduri de cruci și tone de piroane. Inclusiv aceia care, cu doar cîteva zile în urmă, îi pictaseră în atitudini hieratico-marțiale pe demiurgul din Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și dencontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
ai întors, nici nu te mai primeam. Mîine, te duci imediat la părintele Schultz și-l anunți că vrei, din nou, să primești taina botezului! adăugă ea, strîngînd pumnii. Vreau să avem copii, care să ne moștenească, înțelegi? Altfel, am robotit o viață degeaba. Surprins și șovăielnic, Hansi încercă să mîngîie fruntea Walburgăi. Petecul de hîrtie ateriză lin pe pieptul ca un munte al femeii. Walburga înhăță mîna lui Hansi și o presă, într-o mișcare circulară, lipsită de tandrețe, încărcată
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
un club al celor fără auz, unde întâlni niște oameni extrem de simpatici, foarte solidari unii cu alții și foarte eficienți. În primul rând, că pe acea cale a obținut o slujbă nouă, infinit mai interesantă decât cea în care a robotit o jumătate de viață, slujbă și pasionantă, și mult mai bine plătită, iar, curând după aceea, a întâlnit printre colegii de la club o femeie care s-a dovedit că-i poate oferi marea dragoste, pe care a căutat-o până
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
din import - și cu un număr impar de pachețele conținând strict hrana zilei în curs e un obicei generalizat ce nu miră, necum scandalizează pe nimeni. Progresele tehnicii le-au despovărat pe gospodine de ceea ce le făcea de neînlocuit. Ele robotesc mai departe, dar prin birouri, laboratoare, fabrici, agenții, la sol, în aer și pe apă. Câte unele se lasă în voia celui mai vechi dintre instincte și nasc copii. Tot mai puține și, desigur, o singură dată. A ști să
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
păduri de cruci și tone de piroane. Inclusiv aceia care, cu doar cîteva zile în urmă, îi pictaseră în atitudini hieratico-marțiale pe demiurgul din Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și de incontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
vai, am ajuns să prindem și zile în care ni s-au înecat toate corabiile. Cei care erau din vechiul continent și-au pierdut rând pe rând locurile de muncă. Tata ajunsese să nu mai câștige lețcaie. Lucra numai mama. Robotea într-o fabrică de textile, călca rochiile și costumele ce se făceau acolo și-apoi mergea pe la doamnele bogătașilor să facă curățenie, să spele dușumele. Îmi amintesc cum de multe ori venea acasă cu genunchii umflați ca turtele de floarea-soarelui
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
copii. Distinsă cu diverse premii și mențiuni literare. Recviem Toată dimineața un cal rodea cerul Printr-o bortă am zărit-o pe bunica, moartă Purta o rochie de casă, veche, năpădită de iarbă Și spăla niște cazane uriașe Și-acolo robotea biata bunică-mea Pe lângă ea plângea o Sfântă tinerică Lacrimile i se prefăceau în peștișori de aur Bunica pusese pe foc o tigaie Uleiul sfârâia Ea apuca peștișorii, îi da prin făină Și-i arunca în untdelemnul încins Aceia la
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
dacă noi omorîm mai puțini dintr-ai lui, poate și neamțul omoară mai puțin de-ai noștri..." Satul Bălăria era așezat între dealuri. Pe culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare. Locuitorii, cei mai mulți, plecaseră în refugiu. Cei rămași roboteau pentru armată. Dimineața, după ce-și încălzea mai întîi vatra lui, cîte un moșneag era văzut intrînd în gospodăria părăginită a vecinului, luînd vreascuri din grămadă și încingînd focul în casa pustie. Toate coșurile fumegau. Cînd se întorceau din linia
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
mâncare. Cânta cocoșul a doua oară. Sarmalele fierbeau în oalele de lut puse în jarul focului, de la cozonaci, care era adunat în vatra cuptorului. Pe plită, un cazan mare cu apă forfotea. O bătrână moțăia pe un pat, iar Antonica robotea încă la așezatul pomenilor împreună cu celelalte femei. Somnul îi fugise de mult, avea ale ei pe cap. Își șterse cu colțul basmalei gura și se uită printre ușa crăpată la patul fetei sale cele mici. Dormea liniștită. Zâmbea. Dar parcă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să mă înscriu în scenariul lui Stallone: să mă întorc, să mă ascund în pădurile din jurul Mioveniului și să atac orașul cu aruncătoare de flăcări. [...] Aveam aproape 55 de ani și mi se oferea să dorm exact așa cum îmi așternusem, robotind la niște romane. Nu-mi făceam prea mari probleme altminteri unde voi dormi, dar mă cam frământa împrejurarea că n-o să am unde scrie."
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
când trăgea în gazdă la el pe strada Tritonilor, un obiect de observații. Medicina, care ar fi trebuit să fie preocuparea de căpetenie a lui Hergot, cădea pe planul al doilea, astfel cum unii negustori de la sate țin prăvălia închisă, robotind la câmp, încît trebuie să fie aduși de la brazdă de întîmplătorul client. Hergot se scula vara foarte matinal, își punea un șorț mare de grădinar cu buzunar înainte și ieșea în curte, unde tăia trandafirii, îi stropea cu o stropitoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
până la sfârșitul războiului aveau să primească vestea morții băiatului lor, de pe front, 187 de mame în Tîntava), fluierau după ele și le strigau necuviințe. Dar nu, Anica fusese la București cu doar vreo zece zile-n urmă și le găsise robotind în atelier, la mașinile de cusut. Rușinîndu-se de acel gând, Tătica le strânse mai tare pe fete la piept. Își luă papornița și toți trei se întoarseră pe stradă, silindu-se să nu mai privească nenorocirea din jur. Bătrânul scăpase
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
jumătate despachetată și câțiva hamali mâncând brânză cu roșii pe o masă de bucătărie nou-nouță, așezată la umbră pe asfalt, mă duceam la bucătărie, mă așezam pe scaunul înnegrit de jeg și de fum și vorbeam cu mama, pe când ea robotea la veșnicele ei mâncăruri, făcea rântașuri sau prăjea cartofi în tigăi atât de tuciurii și de arse, că furculița cu care amesteca strălucea prin ele ca platina. Uneori ne luam cu vorba și uita uleiul pe foc până când se-ncingea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
retezată a balaurului. Își găsise repede prieteni, deși iarna care urmase nu prea ieșise din casă. Nici n-avea unde. Singurul loc posibil de joacă, spatele blocului, era un șantier în toată regula: săpături adânci, țevi uriașe, excavatoare și compresoare robotind în zăpadă. Noaptea cădea repede, la patru și jumătate aprindeau lumina. Ieșind pe seară cu părinții, uneori greșeau la-ntoarcere scara, căci gangurile erau identice, și se pomeneau la etajul cinci în fața unei uși străine. Se aventurau uneori toți trei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care n-au sens decât pentru mintea tumefiată de poftă, strada Cocăi arăta dimineața tristețea și golul sexului fără dragoste. Cum se-ndrepta, încercănată, cu pași mici, către strada principală, Coca părea acum o tânără muncitoare mergând spre slujbă, ca să robotească opt ore, zilniczilniczilnic, la mașina ei de cusut, războiul ei cu cartele perforate, pompa ei de zugrăvit, vînzîndu-și tinerețea în același mod ordinar și grotesc, curvă a epocii industriale. Avusese un singur client întreaga noapte, de care nu-și aducea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dinți. Când a venit, iarăși, în dormitor, a dezbrăcat pijamaua și și-a scos din șifonier cea mai frumoasă rochiță a ei. După ce a îmbrăcat-o, s-a privit, un timp, în oglindă, apoi s-a îndreptat către bucătărie, unde robotea bunica. Ce spui, îți place? Ce să-mi placă? Așa, cum arăt. Bunica, preocupată mai mult de ceea ce sfârâia pe aragaz decât de felul cum se îmbrăcase Sorina, n-o privi la început. Dar fetița nu se lăsă. Ei? Da
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Costăchel, aflat lângă moș Carpen, i-a șoptit: Să știi, moș Dumitre, că aiștia te-o ochit și dacă mai spui ceva te iau pe sus... La comuniști numai ei au dreptate. Trebuie doar să ții capul plecat și să robotești. Nimic mai mult... Lasă, Costăchele, că moș Dumitru o spus adevărul - i-a luat apărarea Petrache. Am spus eu că nu-i așa? Am zis doar că aiștia o pus ochii pe el. În sală a pornit un murmur general
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ții cu adevărat? N-ar fi fain să te scoli plin de energie la revărsatul zorilor și să te culci frânt de oboseală la căderea întunericului? N-ar fi fain să ai pe cap o sumedenie de treburi și să robotești toată ziua fără să-ți dai seama măcar că de fapt ai muncit? N-ar fi fain să uiți de tine zile-n șir, săptămâni în șir, luni în șir? Să porți țoale vechi, să umbli nefardată și să nu faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
n-avea încotro, trebuia să se rezume, să se strângă și să se înghesuie în ea însăși... Deznădejdea și resemnarea, deh, la o adică e bun și bănuțul lui Velicu, scos din mici învârteli de azi pe mâine. Alerga și robotea ca o furnică, zi și noapte: făcea pe taximetristul, făcea pe cărăușul de marfă pentru vechii lui prieteni, pe care-i dusese capul să-și deschidă buticuri... Ce mai, făcea pe dracu-n patru ca să se mențină și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
meschin dintr-un fost atelier de croitorie din împrejurimile Podului Izvor, în care-și pornise afacerea imediat după Revoluție. Tot e bine că ne dă și nouă de o fasolică, Milică-tată, pe lângă cei cinci sute de salariați ai trustului, care robotesc pe brânci la cincisprezece publicații, îți dai seama cât de productiv îmbină politica cu divertismentul, și pornografia, sportul cu moda și afacerile imobiliare, cultura cu arta culinară, grădinăritul și creșterea animalelor, îți dai seama ce uzină, la care Milică, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
peste lăptoc. Știma apei l-a tras în bulboană. Aprigă și iubeață de bărbat, îndată după el s-a stins și Aglaia. Așa au intrat orfanii în gospodăria noastră încât noi, copiii, ne-am trezit cu Neculai, Costache și Ion robotind prin ogradă, mâncând la bucătărie și dormind de-a valma pe-un mal de cuptor. între gârle, casa lor ședea pustie sub vișinii sălbatici și nucii uriași. Lutul din pereți se prăbușea iar prin tavan se vedea cerul. Din orbitele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din pricina ultimei ploi, mi-am zis că mai am răgaz o zi, două să stau cu părinții. Tata concepuse o ascunzătoare sofisticată În podul școlii, În care să intru la nevoie. În ziua de 9 iulie, pe la prânz, tata, care robotea prin curte, a intrat În casă alarmat: Vin doi civili spre școală. De notat că oamenii din partea locului umblau În port național. Ei sunt și nu mai am timp să intru În ascunzătoare. Atunci, hai la pădure! Când am ieșit
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și consoane, și din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri stufoase cu fecioare treze și erudite printre ciuperci și elfi cu vârful urechii ciulit. Te năpădește o iederă regală, mulgi raze în șiștare de Murano, melci romantici robotesc în folosul obștei, cumpene fine urcă și coboară singure, nemuștruluite de nimeni, înciuturate delicat. Cuprins într-un glob uriaș de parfum, plutind aparent în voia sorții, răsfățat de curenții albaștri de aer, tolonit în nacela unui balon uscat de păpădie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
timp, la aproximativ doisprezece metri deasupra solului, în apartamentul celor doi arhitecți, doamna Elena Popescu, născută Deleanu, plânsese cu lacrimi mari, care năclăiseră perna brodată din dormitor. Nu mai putea suporta cheltuielile nesăbuite ale soțului. Se săturase să alerge, să robotească, se săturase de viață și se gândea disperată că, fără îndoială, soțul ei înnebunea văzând cu ochii. Abia la ora trei dimineața, frânt de foame și oboseală, intră pe ușa apartamentului și arhitectul Popescu. Înfulecă la bucătărie, în picioare, ce
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]