279 matches
-
eclesiale, sacramentale și comunitare a dobândirii mântuirii. Despre Taina Mirungerii - ca „Cincizecime“ personală a omului, creștinului sau credinciosului Sfinții Părinți ai Bisericii, inspirați și luminați de harul Sfântului Duh, acordă o importanță capitală Sfintelor Taine, ca mijloace de primire și rodire a harului dumnezeiesc în viața umană. Dintre acestea, Botezul, pe lângă ștergerea păcatului strămoșesc și a păcatelor personale, este socotit a fi Taina sălășluirii minunate a Mântuitorului Iisus Hristos în profunzimile, în „adâncul de taină“ al sufletului nostru, purificat prin apa
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
o lucrare permanentă de colaborare cu Iisus Hristos, Cel sălășluit tainic în adâncul sufletului nostru, din chiar clipa Botezului creștin, și cu darurile Duhului Sfânt revărsate plenar asupra lui, prin actul Sfintei Taine a Mirungerii. Măsura descoperirii, trăirii, simțirii și rodirii acestei legături spirituale devine însăși expresia și garanția mântuirii personale. Biserica - „Stâlp și temelie a adevărului“ (I Tim. 3, 15), loc al păstrării și împărtășirii harului Praznicul Rusaliilor, ca moment al întemeierii Bisericii, ne descoperă, totodată, valoarea eclesială și sacramentală
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
și inedită culegere de folclor oltenesc. Iată, așa se cântă și aceasta-i tinerețea, nicidecum bătrânețea cântului. Această culegere s-a făptuit în bună parte îndelungul unui timp de zămislire a cântecelor, de îngrijire, de înveșmântare poetică și muzicală, de rodire, de aducere înaintea sufletelor publicului și de absorbire a lor, de către public. Nu cântă orice, oricum, oriunde, Gheorghe Roșoga. Cântecul său e un cântec liric, oltean-mehedințean și e un cântec document de identitate a folclorului de la cumpăna a trei județe
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
130 biserici și 24 de mănăstiri și schituri în Maramureș, dar și prin susținerea culturii, înființarea unor biblioteci valoroase și scrieri propri, semnând astfel între 12 și 14 titluri. Cartea aceasta este un adevărat act de cultură care cuprinde toată rodirea care a adus-o un slujitor al bisericii cu smerenie, cinste, dragoste și conștiință de neam”, a specificat PS. Iustin Sigheteanul. Politicienii au luat și ei cuvântul, multumindu-i Î.P.S. Chira pentru rugăciunile înălțate spre Dumnezeu pentru pacea și
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
venim./ Liniștea cerească,/ Numai acolo/ Poate fi găsită,/ În orice anotimp/. Urmează rotația anotimpurilor, într-o veșnicie ritualică - muncă, sărbători, șezători, clăci, - o bucurie a vieții, amintind de exclamația din Pastelurile lui Alecsandri: „Sfântă muncă de la țară, izvor sacru de rodire/ Tu legi omul cu pământul într-o sfântă înfrățire/”. Și după această fastuoasă enumerație poetică, a muncilor și sărbătorilor și a bucuriei rurale, poeta are dreptate să ne întrebe concluziv, într-un inspirat joc de cuvinte :„Mă credeți/ Că liniștea
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Fie-ți țărâna caldă și ușoară copilăria mea, tărâm de vis, tu care-ntreaga viață mi-ai decis fiindcă am fost în tine primăvară. Te odihnește-n pace-adolescență, timp al rodirii mele, când intens am ars în împlinire și în sens a sufletului meu incandescență. Odihnă-n veci ai, splendidă comoară, maturitatea mea, ce ai deschis porți largi și-n cel mai sumbru nepermis și ai făcut din mine stea polară
BINECUVÂNTARE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342958_a_344287]
-
1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului E prea târziu ? Nu e târziu deloc atâta timp cât pot să cânt, să joc și să mă bucur că în a mea lume e forfotă de mii de împliniri pe ale căror splendide rodiri n-au mai căzut de mult ciudate brume. E prea târziu? De ce ar fi astfel când mă îndrept zâmbind către alt țel cu sufletul întinerit de visuri în care-au dat în clocot noi puteri când viscolele-s calde adieri
E PREA TÂRZIU ? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343433_a_344762]
-
În tine tot, ca pe-o divinitate!// Să caut pretutindeni bogăția/ Ce mi-o oferă sufletul și trupul,/ Să caut o mireasmă-n tot văzduhul,/ A ta să fie, ești supremația!”- inevitabilul se produce și mirabila sămânță de la care așteptam rodire, se transformă pe neașteptate în fum: „Surâd și plâng adânc în suferința-mi,/ Am un volum de versuri lângă mine,/ Uitând de viață și uitând de tine,/ Doresc să mor, strivită-n pocăința-mi.// De-ai trece-n drum pe lângă
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014. Eu nu sunt decât întruparea unui cuvânt. Vremelnic om. Cum aș putea să nu rămân eu însămi când sămânță mea a fost de Mântuitor aleasă și pusă în traista timpului spre semănare și rodire. Eu nu sunt decât întruparea unui gând Ales nu știu Doamne dacă vreodată voi fi vrednica de alegerea ta pe drum pășesc când drept când strâmb uneori ridic ochii alteori îi plec uneori mă simt împovărata alteori alerg dar în
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
ține-mă de mână, de Tine Tatăl meu, fă-mă vrednica! Citește mai mult Eu nu suntdecâtîntruparea unui cuvânt.Vremelnic om.Cum aș putea să nu rămâneu însămicând sămânță meaa fost de Mântuitor aleasăși pusă în traista timpuluispre semănare și rodire.Eu nu suntdecât întruparea unui gând Alesnu știu Doamne dacă vreodatăvoi fi vrednica de alegerea tape drum pășesc când drept când strâmbuneori ridic ochiialteori îi plecuneori mă simt împovărata alteori alergdar în clipele mele de luminăîți mulțumesc Doamnepentru toate bunele
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
SIMT CA O SĂMÂNȚĂ..., de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016. Mă simt că o sămânță pe aripă de vânt Ce-și caută haotic o brazdă de pământ, Un loc numai al ei pentru-o rodire nouă Unde cu nemurire doi îngeri să îi plouă. Prin rugăciune zbor spre nori olimpieni Eu, biată semincioară crescută-n buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire, Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
dragoste-ntreită spre ceruri aș striga - Să fie-n toate, Doamne, numai voința Ta! Citește mai mult Mă simt că o sămânță pe aripă de vântCe-și caută haotic o brazdă de pământ,Un loc numai al ei pentru-o rodire nouăUnde cu nemurire doi îngeri să îi plouă.Prin rugăciune zbor spre nori olimpieniEu, biată semincioară crescută-n buruieni,Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire,Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
vor cădea în capcana asemănării cu cei pe care-i contestă, adică în târâmul fălcilor încleștate, a dinților scrâșnitori, a mușchilor puși în slujba amenințării. Imi place să vorbesc cu cei aleși, în care sălășuiesc: smerenia, înțelepciunea, în care transpare rodirea harului și să privesc strălucirea izbăvitoare așternută pe fețele celor chemați să salveze demnitatea verticalității! (din viitorul volum: Gânduri de vecernie) Referință Bibliografică: Radiografia clipei / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SĂ-ȚI FIU RODIRE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cum oare aș putea să-ți mulțumesc vreodată pentru marea ta iubire care-a intrat în viața mea firesc și mi-a adus atâta fericire
SĂ-ŢI FIU RODIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379895_a_381224]
-
Articolele Autorului Cum oare aș putea să-ți mulțumesc vreodată pentru marea ta iubire care-a intrat în viața mea firesc și mi-a adus atâta fericire? E oare îndeajuns că te iubesc și că încerc să-ți fiu mereu rodire în tot ce de la tine-n dar primesc și care e ca o bunăvestire? Cu tine viitoru-mi altoiesc, căci tu ești marea vieții împlinire... Cum oare aș putea să-ți mulțumesc vreodată pentru marea ta iubire, Prin care viața mi-
SĂ-ŢI FIU RODIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379895_a_381224]
-
putea să-ți mulțumesc vreodată pentru marea ta iubire, Prin care viața mi-o împodobesc uimit de pătimașa-ți dăruire din care noi lăstari întruna cresc dând rod în minunata ta privire ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Să-ți fiu rodire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SĂ-ŢI FIU RODIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379895_a_381224]
-
înspre azururi zboară, Îngerii se urcă - Domnul se pogoară ! (Gh.C.N.-Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină) Colindul tradițional la noi dovedește osmoza dintre om-natură și calea lui spre mântuire. Colindul vine ca un mesaj al plinătății vieții și al rodirii, nelipsind grâul, vinul, busuiocul, mărul, mirul, florile, sub apoteoza hierofanică între nostalgia Paradisului și Grădina Raiului. Mărul este un simbol al iertării depline. Tradiția spune că în zilele marilor noștrii sfinți Andrei și Nicolae se pune grâu la încolțit, tot
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
pe ape de dor,/ Ea este Regina,/ Ea este Assunta,/ Ea este Împărăteasa ce din înălțimi ne îmbrățișează,/ Ea este Mireasa,/ Ea este Cununia.../ Ea este Assunta.../ Este focul dragostei,/ Este para iubirii care aduce floarea de cireș,/ În primăvara rodirii, în primăvara bucuriei.../ Este lacrimă-rugă-tăcere/ Atunci când Pruncul-rege s-arată în iesle./ Este Inimă rănită de iubire,/ Atunci când Fiul-Rege-Preot,/ Unica lumină/ Deschide spre pământ Cuvânt-liturghie...” (Dan Bodea, Assunta. Galaxia Gutemberg, 2009, p. 12, 15) FEMEIA, în arealul primordial Carpato-Danubiano-Pontic este Vocație
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
eu sunt! își au rădăcina în Dragoș= cel drag sau Dragomir= dragul minunat, dragul păcii. În această Zi, oameni și păsări, cu binecuvântarea și ocrotirea Prințesei-zeițe geto-dace a fecundității Dochia, își caută perechea conviețuirii, punând anul deja început sub semnul rodirii. Ion Creangă, humuleșteanul nostru de aur spune că din această zi păsările încep să cânte. Unele tradiții susțin că Dragobetele are 4 zile de sărbătoare: 24 și 28 Februarie, 1 și 25 Martie. (Antoaneta Olteanu-Calendarele Poporului Român. Ed. Paideia, București
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
de gânduri, s-a pornit să scrie neîntrerupt. De altfel, nu de puține ori își mărturisește felul în care poezia îi confiscă ființa: „Răsare-n mine poezia/ Cum crește iarba din pământ/ Vântul îi seamănă sămânța/ Pe brazda ultimului gând” (Rodire). Riscurile sunt, desigur, mari în planul poeziei contemporane lucide, lucrate cu nesaț într-un limbaj care, demult, nu se mai lasă pradă inspirației; poeta le conștientizează pe deplin. Dar un îndrăgostit e incurabil, și chiar dacă întrevede pericolele, fericirea îndrăgostirii e
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
nimic desprinse, S-au rostuit în vreme cer, aer și pământ, Oglindă forței care, la fel, prin necuvânt A'ndestulat nimicul cu mii de stele'aprinse. S-a săvârșit normalul, natura îmblânzită. Trăirii, zeii înșiși, i-au dat un sens rodirii Perpetuînd prin moarte secretul nemuririi, Nescrisa lege'a firii, viața împlinită. Viețuitoare, iarbă, copaci și zburătoare, Iar în risipa asta de sunete și'arome Se-amestecau feeric accente policrome, Dar mai lipsea el, omul, ființa gânditoare. L-a zămislit din
NERODITORUL HAOS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374398_a_375727]
-
timp ce am fost am să-i întorc spatele cu inima prinsă pe margine de vaiet să mă hrănesc din tot ce mai am apusul neastâmpăr să-mi fie până la ultimul respir într-un “sunt”. până când mă vor sădi lutului rodire să răsar dincolo de violet. Referință Bibliografică: Dincolo de violet / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DINCOLO DE VIOLET de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371812_a_373141]
-
ofilească. Să-mi țină de cald când plouă, până vin vremuri mai bune. Într-o primăvară nouă, glas de gând să pun pe strune. RENAȘTEREA SPERANȚEI Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
un îndelungat efort de purificare (asceza) și încununarea acestuia prin atingerea asemănării cu Dumnezeu (mistica): < > 1. Deși este aproape unanim recunoscut că delimitarea dintre ascetică și mistică este dată de natura specifică a fiecăreia (în asceză luptă împotriva păcatului și rodirea de fapte bune până la atingerea virtuților, în faptul mistic vederea luminii dumnezeiești), nu se poate impune o limită precisă ca și graniță care să nu poată fi depășita de puterile spirituale câștigate în primele etape ale urcușului ori de energiile
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
de întregirea sorții, sub riscul de cădere în tăceri, să-ngrop sub frunze vara sângelui din gând. Nu pot să pun lumina sub obroc, să calc pe nuferi fără milă și sfială, să biciuiesc cu necinstit avânt pământul gata de rodire fie ploaie, fie vânt. Nu pot să tai din carnea sufletului de la poalele nevoii, neobosita, rotitoarea dăruire, să fiu călăul ce ucide bucuria, când toate florile se pleacă voii. Nu pot să-nfig cuțitul crud în inima ce bate după
RĂSPUNS de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372492_a_373821]