304 matches
-
în limba română acest mijloc de transport. Se folosește foarte des „am fost la shoppingăleală”, în loc de „am fost la cumpăraturi”, „mergem în trip”, în loc de „mergem în călătorie”... Să nu mai vorbim de trivialul „fac” pe care îl scot din gură românașii noștri ori de câte ori se lovesc cu ciocanul peste degete! Ei, parcă „lingviștii” occidentali sunt mai breji!? Mai circulă prin publicații prestigioase denumirea de Burma, Birmania, pentru Myanmar, Peking, Bey-jing pentru Beijing, Kampuchia, Cambodia sau Cambodja, apoi „Budapest”, pentru a desemna capitala
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
la sapă de lemn sau muștruluite cu indexul de către conducătorii mai-marilor puteri și de Fondul Monetar Internațional. Cortina de Fier” s-a mutat pe partea vestului ... Înainte nu primeam pașapoarte de la comuniști, acum nu primim vize de la capitaliști, așa că bieții românași de rând nu au nici o șansă să vină „acilea” la Olimpiada de la Sydney, în 2000. Ca să nu mai batem apa în piuă cu exemple despre confuziile și controversele cotidiene, să încercăm împreună să analizăm cea mai zăpăcită încurcătură creată odată cu
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
Acasă > Literatura > Comentarii > VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAȘ LA SÂN FRANCISCO Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Viorel VINTILĂ Românaș la Sân Franciso Cartea de eseuri, comentarii și interviuri, intitulată sugestiv”Românaș la Sân Francisco “, apărută la editură ANAMAROL, București, 2011, semnată de Viorel Vintilă, proaspăt membru al Ligii Scriitorilor, ne revelează un scriitor dotat cu simțul observației al ironiei
VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340625_a_341954]
-
Acasă > Literatura > Comentarii > VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAȘ LA SÂN FRANCISCO Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Viorel VINTILĂ Românaș la Sân Franciso Cartea de eseuri, comentarii și interviuri, intitulată sugestiv”Românaș la Sân Francisco “, apărută la editură ANAMAROL, București, 2011, semnată de Viorel Vintilă, proaspăt membru al Ligii Scriitorilor, ne revelează un scriitor dotat cu simțul observației al ironiei , autoironiei fine și dornic de cunoaștere. Încă din “Cuvânt înainte “ autorul ne
VIOREL VINTIĂ-ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340625_a_341954]
-
anume... are de prezentat tot felul de situații contabile, acte constitutive ale societății... etc. și pe deasupra să demonstreze că nu au găsit pe nimeni mai bun de lucru în toată Londra și că au fost nevoiți să îl aducă pe „românaș” special de pe „Plaiul Mioritic”! Sic! Iar pe lângă toate aceste acte se spune că trebuie să și garanteze pentru tine cu o anumită sumă de bani... cel puțin așa îmi relata prietena cu care locuiesc și cei de la salonul unde mi-
JURNAL LONDONEZ (7) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340645_a_341974]
-
țigăneasca au apelat la ceilalți țigani, care nu au auzit de numele de Rom în viața lor, nici ei, nici strămoșii lor. Nici nu aveau cum, că strămoșii lor puteau fi ori africani, ori sirieni, ori gavaoni sau rudari. Și românașii cu doctorate în țigăneasca i-au făcut profesori de țigăneasca pe țiganii care nu au vorbit niciodată limba români. Și au putut să-i spele pe creiere să accepte surogatul de limbă inventată, tocmai pentru că țiganii aceștia nu știau decît
ROMÂNITATE” de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343920_a_345249]
-
care, ajunși pe meleaguri străine, îți duc dorul și când au ocazia, te vorbesc cu drag și mândrie, că ești atât de „dulce și frumoasă”, „ca un fagure de miere”, cum au spus poeții, îngerii tăi. Bucură-te, sfânto, că românașii tăi te iubesc și te prețuiesc mai mult, atunci când trăiesc prin străinătățuri și te vorbesc atât de rar! Tu ești balsamul dorului de Țară și lacrima sufletului nemângâiat. Tu ești ombilicul care-i ține legați de meleagurile natale. Și când
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
ce spun și ce gândesc. Merge-ți voi fără mine. - Cum să mergem doar noi doi? Lasă că vei sta cuminte pe canapea sau pe scaun și vom fi pe barcă împreuna "și la bine și la rău" cum spune românașul la necaz, se revoltă Dalia. - Nu mă luați în calcul. Știu bine cum mă simt. Mă voi odihni ca să-mi revin cât voi veți fi plecați. - Nici vorbă! Nu merg fără tine, nicăieri. Stau aici să te doftoricesc cu tot
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
aminte de Dumnezeu, fă binefaceri semenilor tăi. La o berică... Toată viața, ziua și seara, Fie chiar și la umilul meu job Unde stau rob pentru o amărâtă leafă, Gându-mi fuge aiurea tot Și nu mai tace, ca fiecare românaș: „Ah, ce bine-ar fi la o berică!”... Cel mai mult îmi plac anii electorali, Candidații se bat de zor, Mai că-și scot ochii pe cine să convingă, Pe cine să pună ștampila câștigătoare... După tsunamiuri cu mititei și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
lemnăria, câtă le va trebui, pentru clădirea templului și a celorlalte edificii din noua lor colonie.” ( cf. Sextil Pușcariu, Disertațiunea despre împărțirea Ardealului, p. 20) Vorba filosofului Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757), (cred că se referea numai la celebrul românaș n.a.): Este bun acel om care nu știe a înșela decât numai pe sine însuși. „Pe la 1529, în epoca ilustrului domn moldovenesc Petru Rareș, susținuți prin îndemnul și prin ajutoarele acestui mare principe, dinaintea căruia tremureau deopotrivă ungurii, sașii, polonii
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
a profitului, posibil obținut din milioane de tranzacții financiare pe zi a băncilor americane. Dacă încep iar cu perorații și “țârâielii” de imaginație aș duce către cetitori o întrebare care-mi stă în “gât”-scuze: Ce-ar face unii din românașii noștri deprinși cu “anonimatul” totuși selectiv printre cartofori, mici-mici dar știm și noi ceva și nu ne lăsăm mai prejos decât alții și cu “subteranele” destinațiilor în care-și oblojesc rănile “dependenței” unor pasiuni “vicioase”, sau cu incoerența sau chiar
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
numeroasă după 1989, nu are nici un Institut Cultural Român, nu avem un club, o casă românească... nimic! Suntem uitați de țară mamă! Mulți oficiali de-acasă vin, văd, se manifestă turistic, adică se plimbă... dar nu fac nimic pentru bieții românași de la Antipozi! Nimic-nimic-nimic! Așa că ducem lipsă de evenimente naționale și culturale. De curând am organizat pe forțe proprii, împreună cu alți trei scriitori români stabiliți la Sydeny, un eveniment cultural, un spectacol de poezie și muzică. Consider că a fost încununat
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
v-ați afla nu uitați minunatele versuri ale poetului George Sion: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim.// Saltă inima-n plăcere/ Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam.// Românașul o iubește/ Ca sufletul său,/ Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!//. ---------------------------------------------------------------------- ROCA George, născut la 14 iulie 1946, la Huedin-Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii: Facultatea de filologie - secția Limba și Literatura Română. Scriitor, poet, promotor cultural, editor de
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
la fel cu numele patroanei ce-l deținea”. Au intrat toți trei în acel restaurant și s-au așezat la o masă. La masa alăturată, stând de unul singur, un personaj inedit rostea ca pe o poezie, câteva cuvinte cărora românașii noștri nu le înțelegeau rostul: Popă n-ai vrut să te faci! Popă n-ai vrut să te faci! NichitaTomescu, celmaiîndrăzneț șitupeistdinfire, că doarerabăiatdeBucurești, îlîntreabă zâmbind: Păidecen-aivrut, domnule, să tefacipopă? Parcă trezit dintr-un vis, supăratul singuratic îi invită la
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]
-
se dezlipea de pește. Nu știu cu ce naiba, ditamai molusca, ne-a retezat firul cu tot ce era pe el! A șters-o și cu peștele și cu cârligul și cu plumbul și cu... Mama ei de octopedă! De ciudă, românașu' meu era cât pe ce să plângă! Acasă, la reședința noastră maoră, am curățat peștele, l-am dat prin făină și sare și l-am prăjit în tigaie... Mămăliga și mujdeiul încă nu se inventaseră pe insulă, așa că am mâncat
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
-ului, ucrainenii ne-au blagoslovit cu unele cuvinte, precum: bezmetic (bezmatok=stup fără matcă), (a)boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil când niște ucraineni s-au oprit la o cârciumă, i-au văzut pe românași că tot șușoteau. Un ucrainean nervos le-a strigat: șto bascaraditi? S-au amuzat românașii, iar de atunci, tot...boscorodesc. Apoi, ucrainenii ar fi văzut un bețiv cum dădea cu capu-n gard și au exclamat stupefiați: ăto, bezmatoc! Cei
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
boscorodi (bascaraditi), bubă (buba), cotigă (kotiha), ș.a. Cum s-a întâmplat? Probabil când niște ucraineni s-au oprit la o cârciumă, i-au văzut pe românași că tot șușoteau. Un ucrainean nervos le-a strigat: șto bascaraditi? S-au amuzat românașii, iar de atunci, tot...boscorodesc. Apoi, ucrainenii ar fi văzut un bețiv cum dădea cu capu-n gard și au exclamat stupefiați: ăto, bezmatoc! Cei din jur au înțeles că-i zic „bezmetic” și...gata îmbogățirea lexicului! Mai greu de
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
pe ce spun și ce gândesc. Mergeți voi fără mine. - Cum să mergem doar noi doi? Lasă că vei sta cuminte pe canapea sau pe scaun și vom fi pe barcă împreuna "și la bine și la rău" cum spune românașul la necaz, se revoltă Dalia. - Nu mă luați în calcul. Știu bine cum mă simt. Mă voi odihni ca să-mi revin cât voi veți fi plecați. - Nici vorbă! Nu merg fără tine, nicăieri. Stau aici să te doftoricesc cu tot
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
în 1973 și s-a sfârșit în anul 1985, perioadă în care au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie. Cenaclul Flacăra a fost un fenomen cultural și social de proporții epice la care au participat milioane de românași care dădeau buzna pe stadioane sau se adunau în săli de spectacol precum sardelele, pentru a savură și respiră un moment de libertate - care la acea vreme era muzică folk- dar și să se defuleze emoțional de frustrările și interdicțiile
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
și din picioare sau aprinzând lumânări...dansai pe ritmurile melodiilor care te pătrundeau până-n măduva oaselor și care te făceau să uiți de mizeriile acelor vremuri. În acele timpuri aceste evenimente erau o rară avis și reprezentau ceva unic pentru românașul ținut în întuneric de regimul dictatorial de atunci. Aceste manifestări erau organizate la inițiativa UTC-ului de atunci sub oblăduirea poetului Adrian Păunescu, care a compus multe din piesele de succes de atunci și a lansat vedete de renume că
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
în stingă, cu litere de o șchioapa, lozinca HÂRE KRISNA, HÂRE, HÂRE. A fost suficient să-mi cadă fișa și entuziasmul. Era evident un show al unei cunoscute secte răspândită prin toată lumea. Într-adevăr, la ora fixată a apărut un românaș mărunțel, râs în cap, îmbrăcat într-o cămașă și un pantalon incolor. Timp de o oră, mărunțelul ne-a vorbit, pe un ton monoton, despre Reincarnare, Nirvana, iubire spirituală, meditație și alte scopuri nobile. Efectul asupra asistenței, în jur de
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
reuși să îi citească codul de pe cartela cumpărată în timp record. Magazinul nu era departe. Vânzătoarea îl cunoștea pe Romeo și se bucură împreună cu Tușa că băiatul se întorcea în sat. - Tușă, nu te supăra, uite au mai auzit câțiva românași de cartele, te rog mai cumpără patru, că mâine îți și dau banii înapoi, cu dobândă chiar. Tușa tocmai luase pensia. Ce noroc! O catelă costa 55 de lei. Dacă tot era la magazin, luă niște drojdie, zahăr, ulei, ca să
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. În anul 1808, biserica a fost împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Ungurași, în prezent Românași, județul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. Meșterul zugravul Ioan Pop din Românași a fost un cunoscut pictor de icoane și biserici, care și-a desfășurat activitatea în
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Ungurași, în prezent Românași, județul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. Meșterul zugravul Ioan Pop din Românași a fost un cunoscut pictor de icoane și biserici, care și-a desfășurat activitatea în satele din partea de apus a fostului comitat Dăbâca, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Opera sa poate fi încă
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
poate fi încă documentată atât prin semnături, cât și comparativ într-un șir de biserici de lemn păstrate în această zonă. Atanasie Popa este cel care l-a identificat pe Ioan Pop, la biserica de lemn din Apahida. Pictorul din Românași a fost contemporan cu un alt cunoscut zugrav de biserici, Dumitru Ispas din Gilău, care și-a lăsat amprenta artistică în satele din partea de apus a comitatului Cluj Părintele Sabin Diț, preot în Apahida Referitor le vechimea bisericii, preotul paroh
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]