200 matches
-
un larg asentiment în rândul populației și că el nu va rămâne fără ecou. Avem datoria să arătăm pe orice cale că nu ne este indiferentă situația din Republica Moldova. Nu e vorba de "casa vecinului", ci de o parte a românimii ajunsă în primejdie. Text redactat la 5 noiembrie 1990, pe baza unei ciorne compuse de câțiva membri ai Solidarității Universitare. A fost trimis apoi Parlamentului și Guvernului împreună cu această adresă: Luând act de situația gravă la care s-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și nistriene, grupul de inițiativă al Asociației Solidaritatea Universitară din Iași roagă Parlamentul și Guvernul Român să intervină, cu mijloacele de care dispun, pentru a contribui la aplanarea conflictului interetnic de peste Prut. Nu putem rămâne impasibili atunci când o parte a românimii se află într-o situație atât de gravă, situație ce pune în pericol reformele începute și subminează însăși suveranitatea statului. Cei interesați să samene vrajbă în Republica Moldova trebuie să știe că noi nu putem sta indiferenți la ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numai două momente semnificative. Recenta serbare organizată acolo, la 27 mai, sub semnul "culturii fără frontiere", un semn al timpului, denotă același spirit, situându-se în aceeași serie de inițiative. Ca și pe vremea când tânărul Ciprian cânta "întregii Dacii", românimea s-a strâns din nou în jurul amintirii ștefaniene spre a-și mărturisi crezul de viață și a transforma acea amintire în sursă de tărie morală. Câțiva organizatori inimoși s-au priceput să lege admirabil căutările de mai înainte cu gestul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
despre trecutul și prezentul Basarbiei. Și de astă dată el a făcut din comemorarea lui Ștefan cel Mare un mijloc de a impulsiona rezistența contra oricărei agresiuni și amputări, marele voievod fiind prezentat ca un simbol incoruptibil al unității neamului. Românimea se afla, evident, la un nou ceas de cumpănă, mai grav decât cel evocat de Eminescu în episodul ce prezenta sfâșierea Bucovinei și moartea lui Grigore Ghica. Se va fi stins iarăși la Putna candela ce trebuia să țină cugetul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru onorătoarea și mult prețuita conlucrare a D-sale, ne bucurăm a aduce aici frumosului geniu poetic și zelului național al D-sale un public omagiu”. Să reținem: celebra publicație cernăuțeană „Bucovina” era cea mai importantă și audiată de toată românimea de la Est de Carpați, de la Milcov la Ceremuș și nu numai. Iașul lui V. Alecsandri și Alexandru I. Cuza, Mînjina lui C. Negri, Cernăuțiul Fraților Hurmuzachi, Bucureștiul lui Ion Ghica erau locurile de întîlnire ale unioniștilor, făuritorii de drept și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vântul mărei moarte. ANUL 1848 (: apare din pământ într-o haină simbolică: Sunat-a moartea aspră... tu-n lume ce aștepți? Au vrei tu ca poporul român să îl deștepți? În van îți e chemarea și cântecul în van: Necată-i Românimea pe-a lumei ocean. Cu suflet rece, aspru, sublimul rege Nord Va amorți pe liră-ți românul tău acord Și fiii plini de viață ai Asiei pustii Vor stinge-a lirei tale sublime armonii. Nu vezi că moartea-ntinde umbroasele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De-acolo nu se-ntoarce nici om, nici națiune! Tu stai să-mi stingi suflarea, tu vrei a te opune La spiritul ce-n lume cu aripa-mi l-alung Să pustiască totul în lat, în larg, în lung? Cânți Românimea care pe calea morții trece Cum se arunc-o steauă în fundul mării rece? Piei om în a ta umbră! Te risipește-n vînt! (Solemn): - Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei generală este însăși floarea sufletului etnic al românimii. 98 {EminescuOpXV 99} [LIMBĂ ȘI PSIHOLOGIE] 2258 Asupra limbei în raportul ei cu psicologia Notițe ["ACCENTUL - SUFLETUL... 2255 Accentul - sufletul Limba cîntar: FILOLOGIE ROMÎNĂ GENERALITĂȚI [SUBSTRATUL LINGVISTIC TRACO-ILIRIC] 2257 Toate limbile câte se vorbesc păstrează o seamă de însușiri filologice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
forțele care l-au ajutat să urce treptele tot mai înalte ale civilizației și culturii, materialul de preț în care și-a durat unele dintre cele mai valoroase creații artistice. Așa cum spunea Eminescu, limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii. Ca limbă maternă, limba română se însușește spontan în primii ani de viață, în cadrul conviețuirii sociale, în relațiile dintre copii și adulți, practica reprezentând faza inițială a învățării limbii. Ca limbă națională este atât mijlocul principal de comunicare între toți
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
retragi elegant, fă-o, nu mai aștepta! Iar dacă mizantropia ta nu-i fundamentală, solidarizează-te doar cu aproapele. Așa am făcut noi: am Încetat să mai vorbim despre oameni În general, ne-am băgat picioarele În omenire și-n românime, i-am iubit doar pe cei de lângă noi. Și, după cum dovedește experiența lui Sorin, am făcut-o mai eficient. Deși, dacă e să mă gândesc bine, la câți bani aveam, nu știu cât de mult ne-am implicat emoțional. Poate că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
adevăr nu este limba scrisă și vorbită de clasele culte, ci tocmai dialectele. Deși noi nu avem dialecte în înțelesul strict al cuvântului, totuși plantele reale ale graiului viu sânt tocmai acele moduri de a vorbi din deosebitele părți ale românimii întregi. Aceste dialecte stau în același raport cu limba scrisă ca și mulțimea concretă de ființe organice de acelaș fel, însă totuși deosebite între ele, cu chipul zugrăvit într-un atlante în care caută a se rezuma toate semnele caracteristice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adevăr nu este limba scrisă și vorbită de clasele culte, ci tocmai dialectele. Deși noi nu avem dialecte în înțelesul strict al cuvântului, totuși plantele reale ale graiului viu sânt tocmai acele moduri de a vorbi din deosebitele părți ale românimii întregi. Aceste dialecte stau în același raport cu limba scrisă ca și mulțimea concretă de ființe organice de acelaș fel, însă totuși deosebite între ele, cu chipul zugrăvit într-un atlante în care caută a se rezuma toate semnele caracteristice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sucevei, care, în înțelegere cu Domnii de atunci și cu-n sinod general al bisericei noastre, au întemeiat acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră să fie aceeași, una și nedespărțită în palat, în colibă și-n toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și păstrul limbei, n-o mai înțelege. Dar Varlaam era un prost. În zilele noastre nici membru la Academie n-ar putea să fie. Dar să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu cari apoi au zugrăvit acea icoană măreață din care figura voievodului românesc iese în prosceniu, vitejească și mândră și vrednică de a se coborî din strălucita viță a Basarabilor. Limba lui Bălcescu este totodată culmea la care au ajuns românimea îndeobște de la 1560 începînd și până astăzi, o limbă precum au scris-o Alecsandri, Const. Negruzzi, Donici, și care astăzi e aproape uitată și înlocuită prin "păsăreasca" gazetarilor. Deși Bălcescu se întemeiază pretutindenea pe izvoare și scrierea lui e rezultatul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice, aceasta din urmă confundându-se în totalitate cu nobilimea. Drept care iobagii unguri din Transilvania nu făceau parte din națiunea politică maghiară. În temeiurile aceleași logici politice, plecând de la premisa că românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală în logica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a Transilvaniei secolului al XVIII-lea, ar putea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era portretizat în termenii unui domn ambițios, odată cu Florian Aaron, Mihai Viteazul devine Unificatorul mesianic al românimii, fiindu-i atribuită conștiința clară a naționalismului din spatele faptelor sale. Din lungul spațiu textual dedicat lui Mihai în Tomul al II-lea din Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete o lovitură electrică duhului rumânesc, și se puse temeiu la renașterea țării rumânești" (Aaron, 1835, p. xviii). Diferențele față de paradigma fixată de Școala Ardeleană, care era străină de ideea unificării politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale ideilor cărturarilor ardeleni referitoare la romanitatea pură, originea nobilă, exterminarea dacilor și continuitatea romană la Nord de Dunăre. De asemenea, Aaron preia de la dascălii săi ardeleni ideea istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român, pe care îl fixează în anul 105, cu ocazia "descălecării coloniilor romane în Dacia" (Aaron, 1835, p. 1). Continuând pe coordonatele stabilite de cărturarii Școlii Ardelene, de la care se revendica, și adăugând principiul naționalismului alături de aspirația unificării politice a românimii, "Aaron Florian realizează în istoriografia românească trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste care revendicau refacerea unității politice pierdute a românimii, Aaron a inițiat primele tentative de ieșire din paradigma provincialismului regional. Eforturile sale s-au înnodat, pe de o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fraților din Transilvania" (pp. 647-648). Noțiunea de "patrie", anterior având o definiție etatistă, fiind echivalată cu statalitatea (fie cu Principatul Transilvaniei, fie cu cel al Țării Românești, fie cu cel al Moldovei), este astfel expandată pentru a cuprinde întreaga românime. O altă notă distinctivă a istoriografiei romantice promovate de Kogălniceanu este subiectivizarea istoriei. Această urmare este, în fapt, corolarul care derivă cu necesitate din injectarea naționalismului ca vector al istoriei românilor. Comparând importanța istoriei universale cu cea a istoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spațiului românești, al cărei simbol suprem este Mihai Viteazul, este proiectat adânc în trecut, ajungând până în secolul al XIV-lea! Aspirația unificării naționale este prezentă inclusiv la Mircea cel Bătrân, despre care Bălcescu afirmă că "el voește a întrupa toată românimea într-un singur stat. Acum întâiași dată vedem ideea de unitate arătându-se, idee care va fi ținta secolilor viitori și a tutulor voevozilor cei mari" (Bălcescu, 1894, p. 28). Desigur, Bălcescu este victima a ceea ce L. Febvre (1982, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Școlii Ardelene (puritatea originii latine, continuitatea romană după retragerea aureliană, unitatea etnică a tuturor românilor), care sunt completate cu adiții extrem de importante elaborate în climatul romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă supus unei operațiuni de unificare, ci continua să existe în variante regionale, fiecare principat construindu-și propriul ansamblu de figuri eroice. Așadar, putem desprinde concluzia generală că, în ciuda postulării unei origini etnice comune și a conștiinței unității etnice a românimii, avem încă de a face cu gestiuni separate ale trecutului. Manualele de istorie din această primă generație de cărți școlare specializate în abordarea trecutului așază bazele unor memorii colective specifice provincial, care deși împărtășesc o serie de comunalități (originea comună
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
separate ale trecutului. Manualele de istorie din această primă generație de cărți școlare specializate în abordarea trecutului așază bazele unor memorii colective specifice provincial, care deși împărtășesc o serie de comunalități (originea comună, latinitatea pură, teza continuității, unitatea etnică a românimii), sunt, cu toate acestea, disjuncte. Liniile de fractură de-a lungul cărora sunt separate aceste memorii colective coincid cu granițele politice care separă principatele. Fiecare perspectivă a trecutului este circumscrisă statal, memoria colectivă fiind organizată în interiorul cadrelor statului. Independența. Ferm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]