1,377 matches
-
să bați jumătate de Europă ca să găsești aceste mici insule de românism. Numele de „Torna Frater” l-am ales pentru că această expresie, fiind practic începutul limbii române, mi se părea cea mai reprezentativă pentru un restaurant care să cuprindă tot românismul. De acolo a pornit limba română, de la „torna frater,” cum spunea cronicarul. O bază din meniu o aveam și după aceea am început să mai caut câteva preparate. Din zonele tradiționale românești, Moldova, Muntenia, Transilvania și Dobrogea cunoșteam deja preparatele
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC by http://uzp.org.ro/aventuri-culinare-istro-romane-un-interviu-de-bogdan-banu-washington-dc/ [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
neutralitate în timpul primului război mondial: România nu-și poate prelungi neutralitatea peste limitele trebuințelor sale și mai ales peste limitele demnității sale. [ ... ] Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta: Ardealul e inima României Geografice ![ ... ] Nu, nu va pieri românismul pe urma acestui război: vor pieri numai aceia care nu s-au arătat vrednici de dânsul ! . 2. În concepția lui Nicolae Titulescu privind desfășurarea relațiilor internaționale și rolul dreptului internațional în viața națiunilor, pacea reprezintă elementul central de referință, premisa
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_titulescu.html [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
scârbit, a ales calea „exilului” la Craiova. Și acestea au produs efecte devastatoare asupra sănătății sale. Apoi, a fost munca extenuantă de cercetare, iar după 1989 a fost și suferința permanentă pe care a avut-o datorită eroziunii dirijate a românismului, la care a ținut atât de mult și pe care îl va sluji și în continuare, nu numai dintre îngeri, dar și prin opera colosală pe care o lasă urmașilor, pe pământ. Personal, încerc multe și diverse sentimente. Am amintirile
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
unor documente din arhivele străine poate completa, eventual, opera sa, dar nu mai poate modifica nucleul vital al interpretărilor sale magistrale. În al doilea rând, după evenimentele din decembrie 1989, Gheorghe Buzatu a fost un intelectual militant activ pentru cauza românismului. Acestei activități i-a consacrat mult din prețiosul său timp. A crezut că poate să influențeze în bine decizia politică privitoare la românism. S-a raliat mișcării naționale românești, atâta cât a fost ea lăsată să se dezvolte, înscriindu-se
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
doilea rând, după evenimentele din decembrie 1989, Gheorghe Buzatu a fost un intelectual militant activ pentru cauza românismului. Acestei activități i-a consacrat mult din prețiosul său timp. A crezut că poate să influențeze în bine decizia politică privitoare la românism. S-a raliat mișcării naționale românești, atâta cât a fost ea lăsată să se dezvolte, înscriindu-se în Partidul România Mare. În anul 2000, președintele partidului, Corneliu Vadim Tudor, a renunțat la funcția de vicepreședinte al Senatului României, pentru a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mijloace banditești, impuse din afara țării, a ajuns să fie promovată tacit, procedeu introdus prin modificarea Constituției din 2003, act profund ilegal. A suferit mult din cauza politicii impuse României nedemocratic, din afara țării. A înțeles că prin politică nu poate sluji cauza românismului și s-a repliat, dedicându-se integral cercetării istoriei, sprijinirii tinerilor istorici, publicării operelor sale, dar și a operelor unor istorici valoroși care i-au cerut sprijinul. Faptul că a făcut politică, deținând și o funcție înaltă, l-a afectat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
este prea mare. Singura noastra consolare este că Profesorul a plecat acum la regăsirea cu marii săi colegi, N. Iorga, V. Pârvan, P.P. Panaitescu, C. Daicoviciu, Gh. I Brătianu, Florin Constantiniu... Dumnezeu să-l odihneasca în pace, alături de toți cavalerii românismului din opera sa! La Revedere, Dom’ Profesor! Apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român - Ion Petrescu Ultima oară l-am văzut pe profesorul Gheorghe Buzatu - apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român, așa cum a fost, în cel de-Al Doilea Război Mondial
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
teamă că nu! Neamul Românesc se desparte de un mare Român, un mare OM, un mare Istoric, un mare Patriot! Avem însă, Opera sa, care rămâne - cel puțin, pentru o lungă vreme - o inegalabilă lecție de istorie adevărată și de românism. Singura „recompensă” prin care îi putem cinsti eforturile este prețuirea armei defensive și drepte a adevărului istoric pe care ne-a lăsat-o moștenire, a muniției generoase pe care marele cercetător a adunat-o cu perseverență de-a lungul deceniilor
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > "FRĂMÂNTUL SUFLETULUI" POETULUI VALERIU RAȚĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trebuie să încep acest modest portret - modest nu prin lipsa de anvergură a protagonistului, ci prin instrumentele portretistului - cu o mărturisire care nu mă onorează
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
la toate acele demersuri publicistice. În contextul colaborării mele la revista “BiblioPolis” din Chișinău și al coparticipării la o serie de evenimente culturale din capital R. Moldova, majoritatea fiind la Biblioteca Municipală, am cunoscut persoane deosebite, frați adânc trăitori întru românism. Între acești basarabeni frumoși, cu puterea de a rezista la erodarea ființei originare, în condițiile de a se fi aflat sub o brutală influență străină, se află și domnul Valeriu Rață. În cazul lui Valeriu Rață, postura de bun român
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape cu precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât de bun român este basarabeanul Valeriu Rață. Convingerea mea asupra românismului celui pe care încerc să-l creionez aici, cu oarece sfială, ar putea fi întărită de un argument prioritar, acela că dânsul este, prin studii, profesor de limba și literatura română. Și că, ca o curgere firească în albia profesională
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
sa de bun român. Și asta, nota bene, în condițiile în care autorul e cel puțin bilingv, iar una dintre limbile sale de expresie fiind, prin efectele impunerii ei, un factor perturbator pentru limba în care V. Rață excelează întru românism. Dar să nu lungesc vorba asupra generalității deduse din particularul poemelor lui Valeriu Rață. Prin urmare, voi insera câteva mostre chiar din caracterul particular al versurilor sale, “particularul” însemnând aici modul în care poetul se raportează la caracteristicile tehnicii poetice
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
de această natură, am și temerea că, lungindu-mă la vorbă fără a fi sigur că tușele condeiului meu conturează corect portretul subiectului, aș prejudicia buna mea relație cu basarabeanul pe care îl calific, cu drag, drept “confratele meu întru românism”. Desigur, păstrând proporția - care, firește, îl avantajează. Referință Bibliografică: FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAȚĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
meu conturează corect portretul subiectului, aș prejudicia buna mea relație cu basarabeanul pe care îl calific, cu drag, drept “confratele meu întru românism”. Desigur, păstrând proporția - care, firește, îl avantajează. Referință Bibliografică: FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAȚĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
expoziția românească au răsunat tradiționalele colinde de Crăciun interpretate de Fuego)... Cărți, semne de carte cu simbolul oinei, nelipsitele pâinici japoneze, pufarine, ciocolată, drapelul românesc au fost câteva dintre cadourile oferite micilor oaspeți în „mica Românie”. Evenimentul a desăvârșit exemplul românismului sincer și curat, a ipostaziat cele mai emblematice elemente de identitate românească, într-o sărbătoare cu timbralitatea solemnității. „Mi-aș dori să pot învăța, preda elevilor și juca oina. Aș dori să vizitez România, în anul viitor, să am ocazia
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului A șaptea ediție a Festivalului Minorităților a înscris Felii de Poveste sub deal de Covăsânț, legând legământ țări precum România Ungaria
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472356214.html [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
de la trei la optezi și trei de ani când torțele de felinar au astins dor înstrăinare de țara mumă în dangăt de clopot și răsunet de folclor prin Ovidiu Homorodean Tudor Furdui Iancu. O Poveste de un arămiu aparte de românism. Referință Bibliografică: FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472356214.html [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
trei de ani când torțele de felinar au astins dor înstrăinare de țara mumă în dangăt de clopot și răsunet de folclor prin Ovidiu Homorodean Tudor Furdui Iancu. O Poveste de un arămiu aparte de românism. Referință Bibliografică: FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472356214.html [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
îi pupau ciubotele moscălești. După procedura formală de investire în palat Dodon a insistat să vină împreună cu tot alaiul său să depună flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, fiind o blasfemie celui care cu spada în mână a apărat românismul și creștinismul de invaziile din afară. Aici totul era pregătit din timp. Cu vreo două ore înainte întreaga zonă din jurul monumentului cu raza de sute de metri a fost declarată „zonă de securitate” (cu aceste cuvinte îi opreau polițiștii pe
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483693362.html [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
pe acolo, apoi m-am întors acasă. Vremurile moderne permit să faci ce îți place de oriunde te-ai afla. N-am mai considerat util să stau în Capitală și mi-am creat la Mândra o oază de rezistență, de românism și creștinism, în care să pot trăi după bunul meu plac. Îți recomandăm Am vizitat Alba Iulia, un oraș cu o cetate în formă de stea. Interviu despre capitala spirituală a României 2. Ne poți spune despre modul în care
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
deși lipsurile eparhiei noastre sunt mari, totuși P.S. Episcop Nicolae a luat bărbătește hotărârea zidirii la Beiuș a unui internat în care fiicele dreptmăritorilor noștrii credincioși să-și găsească mediul prielnic unei sănătoase creșteri în spiritul credinței străbune și al românismului integral. Inițiativa P. S. Nicolae e pe cale de înfăptuire. Piatra de temelie a paraclisului și internatului diecezan a și fost sfințită duminică 18 septembrie în cadrul unor însuflețite și strălucite festivități. Duminică 18 septembrie la ora opt și jumătate, P.S.Episcop Nicolae
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată activitate în vremuri de loc ușoare pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine toata
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
exprimă entuziasmul necenzurat în fața capodoperei lirice Doina, ce transpune sublimul sentimentului național și al destinului românesc în istorie, poem (cu o lungă și impresionantă istorie) pe care Octavian Goga avea să îl definească ca ,,cea mai categorică evanghelie politică a românismului”. ,, Există oare în lirica românească o poezie care să se compare cu Doina lui Eminescu? .. - se întreabă retoric doctorandul Elie Cristea - Pot spune cu tărie că nu!(...) Care român nu cunoaște acest poem, cine nu l-a admirat și nu
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
într-adevăr, așa după cum se știe din Istorie, după marea lui jertfă a poetului. România începe să se dezvolte în toate domeniile, să se modernizeze, urmând ca peste numai trei decenii, în anul 1918 să se împlinească marele vis al românismului, realizarea marii unități naționale, moment în care fenomenul daco-românesc multimilenar atinge în existența, în istoria sa punctul cel mai înalt de dezvoltare și evoluție! Așa după cum se știe, în cazul marilor personalități creatoare ale istoriei umanității, aceștia nu încetează de
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
la Palatul Elisabeta din București și la Aubonne în Elveția. Majestatea Sa Regele Mihai I al României este ultimul conducător de stat în viață, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru România și pentru români este însuși sufletul românismului, al onoarei și al dragostei de patrie și neam! Este model de demnitate și dârzenie, unul dintre marii oameni ai gliei acesteia, la efigia căreia, mai devreme sau mai târziu, poporul român le așează numele și gloria! Majestatea Sa Regele
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regele_mihai_i_un_rege_abdica_aurel_v_zgheran_1382465445.html [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]