167 matches
-
de la București. Învățase meseria la Paris. Făcea schimb de desene cu bijutieri din alte trei capitale - Londra, Berlin și Viena, evrei care, ca și el, nu voiau să audă de Sionism. Tatăl lui Marcel, cetățean de vază în Medgidia, își românizase numele din Ben Iatan în Dobrogeanu. O vreme, ca să nu provoace confuzii, le purtase pe amîndouă. Marcel, sigurul lui băiat, al doilea copil între trei fete, fusese trimis pe front la l9 ani. Se întorsese surd de o ureche și
Mirosul de la plecare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7924_a_9249]
-
să devină sediul Institului orbilor și locul în care, după o sută de ani, încă funcționează Asociația Nevăzătorilor Timiș. Institutul trece sub administrația statului în 1922, un an mai târziu fiind numit și primul său director, dr. Ioan Artene. Acesta „românizează instituția din toate punctele de vedere și îi mărește simțitor patrimoniul“ - își amintește, după douăzeci de ani, Nicolae Ilieșu, în lucrarea sa „Timișoara - monografie istorică“. Numărul nevăzătorilor ocrotiți crește de la an la an: în 1925, institutul avea în grijă 33
Agenda2004-7-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282060_a_283389]
-
apărarea lui Emil Cioran: , Ne amintim că anumiți ziariști au trecut la românizarea lui Cioran a doua zi după moartea lui. Un asemenea demers nu este, desigur, inocent. În adolescența lui românească, Cioran a scris o carte fascistă: a-l româniza înseamnă, pentru această lume a urii, a bănuielii și a lozincilor, a-l lega pentru totdeauna de această carte barbară, pe care o contrazic toate cele care au urmat și pe care nici unul dintre judecătorii lui nu a citit-o
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
scris și pronunție (precum și preferința pentru accentul pe penultima silabă). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic din 2005 (DOOM2) a decis ca oscilația de pronunțare a vocalelor să fie admisă doar la cuvântul management, în vreme ce pentru manager se recomandă o pronunțare „românizată", cu două variante de accentuare (mânager și manâger); adjectivul managerial (care ar putea fi interpretat și ca un derivat în română, corespunzând cuvântului englezesc omograf) are doar pronunție adaptată, cu accent pe silaba finală. De la manager s-a format femininul
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
tălmăcitoarei (D. A. C.) nepă- sându-i că versiunea dânsei nu are nimic în comun cu ceea ce spune Țvetaeva. Deoarece tălmăcitoarea (noastră) nu știe lucruri elementare, nu cunoaște rudimentara sinonimie în virtutea căreia, în rusește, un cuvânt poate avea câteva sensuri, de unde ea „românizează”, oribil, în felul următor: „Atinsă, parcă, de-o pensulă roșie / Riabina (?) arde”, pe când la Țvetaeva e un cu totul alt sens al substantivului și anume: strugure, ciorchine! A, că înseamnă și pensulă?! Da, dar, poate, cu altă ocazie, în alt
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Pasternak. Osteneala e bună pentru altceva, pentru cititul poeziei adevărate, nu... mutilate. De traducători amatori. De nechemați. Care, de altfel, nu sunt privați de posibilitatea de a demonstra contrariul. Că pot ajunge... chemați, profesioniști, dotați cu harul necesar pentru a româniza texte celebre. Având mână liberă s-o facă, ei trebuie chiar să aibă și mână, cum se spune, adică adevărată meșterie. Pe când în cazul dnei C. nu poate fi vorba de mână ușoară, ci de absența elementarului har de traducător
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
de persoană Vera e confundat tot cu vera, care însă se traduce prin „credință”, numai că în poemul „Campaniile mele” L. C. zice bizar: „Dar numele de Vera cu Siberii (...) Din Vera dincolo, pribeag”, care, în adevăr, ar trebui să fie românizat, pe cinste, ca: „Dar numele credinței, de care-s pline Siberiile (...) Plescăitul neființei dincolo de marginile Credinței”. Și te întrebi: oare chiar se poate gafa în atare hal?!... Cu părere de rău, se poate... O demonstrează în continuare traducătoarea, în loc de varianta
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
periplul prin grădinile poeților contemporani, pentru a constata, însă, fără urmă de satisfacție că, din păcate, până și unii din traducătorii oarecum recunoscuți ca „buni” din literatura rusă în anumite cazuri dovedesc o elementară necunoaștere a subtilităților limbii din care românizează. În noiembrie 2012, la Târgul Internațional de Carte „Gaudeamus”, a fost propusă și o plachetă intitulată „Lecturi de poezie ale poeților ruși” - Maxim Amelin, Marina Borodițkaia și Anna Zolotariova, din a căror creație tradusese dna A. O. care, a fost
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
lângă noi, aud cum mai cade o nucă pe acoperișul de ardezie, pune punct oare cărei fraze? Animale noi se învechesc prin tufișuri, dar mâine va fi mâine. În vara asta a mea, indiană, frunzele arțarilor roșii, canadieni, - s-au românizat și ei, se pare, căzând în sângele meu. EXCLAMAȚII O, marea oboseală dintre două linii paralele! O, drama bătrânelor linii care-au uitat ce-i iubirea din cauza distanței mereu legale a contemplării! CERC În vuietul confuz, în întunericul analfabet, am
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
până la articole de cultură propriu-zisă și poezii patriotice cu Basarabi și Mușatini, cu plăieși, logofeți și zimbri, la toate serbările naționale și omagiile aduse eroilor neamului, într-un stil propriu, arhaizant, cu cuvinte alese din cronicari și din cărțile bisericești, �românizând" totul: pe Dumnezeu, credința și guturaiul; totul împotmolit într-o frazeologie umflată, saturată de adjective goale, dar �neaoșe"; ziua de naștere a unui bărbat politic, sub pana lui, se înscria �în calendarul emoției și închinării obștei românești". Expresii ca: �dârzeniile
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
față de orice nuanță de schimbare. Acești moderați, cu care Negruzzi se Ťînvoiať, socoteau că elementele luate din alte limbi decât latina, mai demult sau mai încoace, nu trebuiau alungate ca fiind Ťstrăineť, ci păstrate în limbă și adaptate spritului nostru, românizate (Ťtrebui a le subția, a le înnobila și a le româniť). Ca în atâtea alte probleme care s-au pus generației lui, și în aceasta prudentul Negruzzi optează pentru ceea ce s-ar numi calea de mijloc, plasat cu grijă în afara
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
se învești” (Coresi); „înveaște-l cu arma milii tale” (Dosoftei), apud Dicționarul limbii române ( DA). Verbul a fost reîmprumutat târziu în forma a investi, care apare, cu sensurile moderne, în Dicționarul lui Laurian și Massim și în texte. Ulterior, o variantă „românizată”, cu sufix adaptat, a învesti, a fost specializată pentru sensul „a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție: (în evul mediu) a da cuiva învestitura” (DEX). E interesant că diferențierea între a investi și
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
eu de unele constrângeri. Pe atunci, se urmărea cultivarea unei limbi aproape de cea vorbită, interzicându-se folosirea unor forme literare sau a unor neologisme... Odată, am fost chemat la Comitetul Central al Partidului și am fost învinuit de faptul că românizez limba. M-am arătat nedumerit, am pretins că nu știu ce înseamnă a româniza limba și am cerut lămuriri. Șeful secției de propagandă a început să citească din denunțul unui turnător și mi-a imputat folosirea cuvântul ,,urbanizare". Drept răspuns, i-am
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
cea vorbită, interzicându-se folosirea unor forme literare sau a unor neologisme... Odată, am fost chemat la Comitetul Central al Partidului și am fost învinuit de faptul că românizez limba. M-am arătat nedumerit, am pretins că nu știu ce înseamnă a româniza limba și am cerut lămuriri. Șeful secției de propagandă a început să citească din denunțul unui turnător și mi-a imputat folosirea cuvântul ,,urbanizare". Drept răspuns, i-am atras atenția că atitudinea lui dovedește că nu citea gazeta Pravda, organul
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
Michael (uneori românizat Mihai) Redl (n. 23 aprilie 1936, Lugoj) este un fost handbalist român, dublu campion mondial, cara a jucat pe postul de portar. Cu echipa Dinamo București a câștigat 9 campionate naționale la handbal în 7, un campionat național la handbal
Michael Redl () [Corola-website/Science/326008_a_327337]
-
reface istoria medicinei în Banat - căci familia Diel a avut o bună practică medicală -, dar și ilustrează viața unei familii bănățene cu destinul tipic pentru germani. Iată, de pildă, din generația Piei Brânzeu, ea a rămas în Banat („m-am românizat” - spune ea, cu amuzament), în timp ce fratele, Dieter, a plecat în Germania încă în anii ’80. Este o familie care a trăit, a vorbit, s-a școlit în română, germană, maghiară, dar care a știut să aibă și cărți de vizită
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
ocupant fanariot" și i-a condamnat inaderența la "rasa și spiritul românesc". Deși, la început, Eminovici, poetul național n-a tras ponoasele de pe urma numelui său slav. I s-a trecut repede cu vederea. Ideea lui Iosif Vulcan de a-l româniza a fost una excelentă. În al doilea rînd, Eminescu este un idealist. în moralitatea lui înaltă și abstrasă, românului îi place să se contemple ca Narcis în apa izvorului. Caragiale este realist. Oglinda pe care el ne-o pune sub
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
scoală la unu noaptea să-și facă rugăciunea și îl scoală și pe Carandino, întrebân-du-l sfios... dacă, în rugăciunea lui,... rugându-se pentru nevastă-sa,... poate să-i spună... "Pizdulicea mea", - și dacă Dumnezeu s-ar supăra, cumva?... * Fotograful Scupievschi, românizând numele: Scupiescu, vede o parte rațională în el, vezi... Young... și o parte a noneului său, o zonă obscură, numită "zona", ori Celălalt Alterego, - care sunt sutele de milioane de celule ale sistemului nervos ale creierului său ce par nefolosite
Folclor, deținut politic și altele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8356_a_9681]
-
două neamuri crescute-n trânta vânturilor / La neamul DOINEI fără moarte și al Cântării Cânturilor!” În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, A. Toma, grav bolnav, șomer, ca urmare a legilor rasiale (până și modesta lui casă a fost „românizată”), strânge în versurile lui durerile celor mulți, din țară și de pe front. Ororile acestor ani au trezit în bătrânul poet noi energii creatoare. Așa s-a născut un nou ciclu de poezii - strânse apoi în volumul Flăcări pe culmi (publicat
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
a fost... inimiciția Grecilor: Aromânii, în special, altădată beneficiari ai culturii grecești, se orientau, acum, spre latinitate! Rezultatul: cei care rămâneau în Peninsula Balcanică erau constrânși să se grecizeze, iar alții, nu puțini, își căutau refugiu în nordul Dunării, (daco)românizându-se. începea astfel - în sec. XIX - exodul (mai ales) al Aromânilor în țările românești din nord. Pe bună dreptate, Max Demeter Peyfuss formula, în 1970, întrebarea: Rom oder Byzanz, vorbind despre �deșteptarea" (termenul este creat în Imperiul austro-ungar) conștiinței �naționale
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
origine și polisemantică (a investi); s-a manifestat și o tendință academică de adaptare, bazată probabil și pe existența arhaismului moștenit a învește. În a doua jumătate a secolului, a fost impusă oficial o diferențiere semantică, o specializare a formei „românizate” pentru sensul cel mai transparent-metaforic (a învesti pe cineva înseamnă, de fapt, a-l „îmbrăca” pe acesta cu veșmintele simbolice ale unei funcții sociale). Deși nu corespundea uzului, această diferențiere raționalistă (ghidată de un ideal al dezambiguizării și al specializării
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
beneficiat de salutara "opțiune a convertirii",n-am putea constata realitatea unei asemenea "opțiuni" și pentru victimele xenofobiei? Apartenența etnică ră-mîne chiar etanșeizată? Cîți alogeni, și nu în ultimul rînd evrei, nu și-au schimbat numele? Cîți nu s-au "românizat", unii, e drept, într-o măsură mai mare sau mai mică, a contre coeur, sub presiunea preconcepțiilor contextului social, alții printr-o integrare deplină, cu importante roade creatoare în obștea majoritară, precum ,spre a aminti numai două cazuri culminante, Tudor
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
Manei: foste suflete, slugi, aduse din Rusia, foști rătăcitori prinși, siliți să se fixeze. Ce o intriga pe mama: deși, În majoritate de origine rusă, Mănenii nu știau rusește, bestecăiau câteva cuvinte, expresii, prinse la armată, la târg - Însă... bine românizate; și nu mai multe decât Românii. Și, cu patru-cinci excepții (printre acestea: Moș Iacob și Severin), analfabeți. Mama zicea: «Profund analfabeți». Între Unirea din 1918 și momentul În care părinții mei ajunseseră Învățători În Mana, multe lucruri se schimbaseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și pe mine În altă parte - atunci că tot falsificai hârtii, ai fi putut să ne schimbi și numele... - Aș fi... Unde mergea mia, ar fi mers și... numele. Numai că nu cunosc un singur basarabean care să-și fi românizat, atunci, numele... - Cum, nu? Dar... - Dacă nu mă lași să termin fraza... Spuneam că Basarabenii noștri nu-și românizaseră numele, ci și-l re-românizaseră - fiindcă le fusese rusificat pe timpul țarilor... Dacă aș fi Încercat să-l schimb și pe al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Aș fi... Unde mergea mia, ar fi mers și... numele. Numai că nu cunosc un singur basarabean care să-și fi românizat, atunci, numele... - Cum, nu? Dar... - Dacă nu mă lași să termin fraza... Spuneam că Basarabenii noștri nu-și românizaseră numele, ci și-l re-românizaseră - fiindcă le fusese rusificat pe timpul țarilor... Dacă aș fi Încercat să-l schimb și pe al nostru, aș fi reușit, doar eu mânuiam condeiul... Dar n-am vrut. Ba nu. Drept să-ți spun: nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]