606 matches
-
da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui proces de înstrăinare, ar urma să se ia măsuri de indisponibilizarea acestor bunuri în mâinile evreilor din Transilvania, fiindcă altfel se operează pe căi de fapt o înstrăinare iar nu o românizare. Evreii din Basarabia care se bucurau de naționalitatea română la 28 Iunie 1940, sunt declarați români prin Decretul No. 2507 din 4 Septembrie 1941. Ori acești evrei, în masă s’au dovedit dușmani fățiși ai poporului românesc și trebuiesc scoși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sus, în cazul când ele se aprobă, se anexează în partea finală a prezentului studiu, proiectele de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg. CAPITOLUL II. SITUAȚIA EVREILOR FAȚĂ DE ROMÂNIZAREA ECONOMIEI NAȚIONALE. A/. Situația înainte de 6 Septembrie 1940. Sub regimul constituțional în vigoare după încheierea războiului mondial, atât românii cât și străinii se bucurau de toate drepturile patrimoniale garantate lor prin art. 7 și 11 din Constituția din 1923 și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
e. - materialele lemnoase de orice fel, aparținând proprietarului sau exploata torului pădurii sau industriei forestiere. Legea anulează de asemenea contractele de orice fel privitoare la dreptul neevreilor să răscumpere pe un preț ce se va fixa de Centrul Național de Românizare părțile de capital ale asociaților evrei. Măsurile de expropriere a proprietății imobiliare evreești au fost extinse și asupra proprietății urbane prin: 4. Decretul-Lege pentru trecerea proprietății urbane evreești în patrimoniul Statului și pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăți imobiliare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
convențiunile de concesionare a vaselor fluviale - din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare. Ei au funcționat până la 18 Ianuarie 1941, provocând în multe cazuri critici cu privire la activitatea lor și au fost desființați prin: 2. - Decretul-Lege pentru abrogarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 5 Octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comer ciale și industriale - din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16). În expunerea de motive Domnii Miniștri de Justiție și Economie Națională arată că „instituirea comisarilor de românizare avusese ca scop organizarea unui regim economic stăpânit de interesul național și de primatul nostru etnic, într’un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a întreprinderilor evreești sau străine de interesele noastre; de asemenea a urmărit o
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie...” Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le este interzis
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie...” Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le este interzis: - cumpărări sau vânzări de imobile și nici constituiri de drepturi reale; - continuarea sub alte nume sau desființarea întreprinderii; - contractarea de obligațiuni ce depășesc drepturile de administrație etc., fără autorizația prealabilă a Ministerului Economiei Naționale. Acest Decret-Lege care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
preemțiune în favoarea Statului - din 4 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 53). În realitate, acest Decret-Lege reorganizează regimul autorizației prealabile dată de Ministerul Economiei Naționale pentru toate actele de dispoziție ale întreprinderilor co merciale și industriale care au avut comisari de românizare - și mai dispune nominalizarea acțiunilor, atunci când aceste întreprinderi sunt societăți pe acțiuni. Transferul sau gajarea acțiunilor este supusă controlului și autorizării Statului. Când Ministerul Economiei Națio nale refuză cererea de transfer, el poate exercita dreptul de preemțiune în favoarea unei persoane
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
poate supra veghea dirijarea acțiunilor în mâini românești, cu prilejul fiecărei vânzări. Ceea ce este foarte important în acest Decret-Lege este art. 7 care dă dreptul Mi nisterului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi - chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare - sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, între prinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români - persoa ne fizice și juridice - după cum își rezervă dreptul de a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
important în acest Decret-Lege este art. 7 care dă dreptul Mi nisterului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi - chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare - sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, între prinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români - persoa ne fizice și juridice - după cum își rezervă dreptul de a reduce sau desființa acest control al activității întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rezervă dreptul de a reduce sau desființa acest control al activității întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării capitalului lor. Pe lângă aceste dispoziții cu caracter general și de cea mai largă aplicațiune s’au mai promulgat câteva Legi de românizare economică, pentru unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism - din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării capitalului lor. Pe lângă aceste dispoziții cu caracter general și de cea mai largă aplicațiune s’au mai promulgat câteva Legi de românizare economică, pentru unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism - din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism - din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești; această măsură este transformată mai târziu în naționalizare totală, prin: 2. Decretul-Lege pentru trecerea în proprietatea și posesia Statului a acțiunilor pe care evreii le au în societățile de voiaj și turism
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Statului provenite din exproprierea proprietăților rurale evreești. 2. Decretele-Legi din 10 Ianuarie 1941 și 4 August 1941 pentru scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s’a exercitat și în ceea ce privește națio nalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi - din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s’a exercitat și în ceea ce privește națio nalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi - din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege se ordonă concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie 1941 a salariaților evrei din toate întreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Legile în vigoare - din 8 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 57), modificat la 14 Septembrie 1941 (Monitorul Oficial No. 218). III. Măsuri referitoare la limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Pe lângă cele două mari acțiuni de românizare a vieții economice privind fie capitalul, fie munca, s’a mai legiferat în același scop și o serie de măsuri privind unele probleme limitate sau aspecte mixte, a căror însemnătate și cuprindere reiese din însăși titlul lor: - Decretul-Lege pentru interzicerea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei - din 28 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 281); - Decretul-Lege pentru reducerea impozitului proporțional de timbru și contribuția excepțională 2% la vânzările de fond de comerț, proprietatea evreilor - din 13 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 10); C/. Centrul Național de Românizare. Prin aplicarea tuturor Legilor de expropriere sau de naționalizare, Statul a de venit proprietarul sau deținătorul unui patrimoniu imens ca valoare și foarte variat în ceea ce privește natura și compunerea lui. Acest patrimoniu fiind ridicat din proprietatea și din posesiunea foștilor proprietari
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ridicat din proprietatea și din posesiunea foștilor proprietari evrei, care cu ajutorul acestui patrimoniu îndepliniseră funcțiuni și servicii economice în cadrul Statului român pe diferite sectoare și în raport cu mărirea și varietatea acestui patrimoniu, era nevoie, îndeosebi după experiențele făcute cu comisarii de românizare și cu primele serii de deținători de bunuri agricole, să se organizeze administrarea patrimoniului expropriat de către Stat. Era de asemenea nevoie să se fixeze, cel puțin în linii generale, categoriile de beneficiari sau de deținători ai acestor bunuri. În sfârșit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în linii generale, categoriile de beneficiari sau de deținători ai acestor bunuri. În sfârșit era nevoie să se prevadă măsuri financiare pentru determinarea și lichidarea despăgubirii cuvenite foștilor proprietari evrei, precum și mij loacele financiare destinate să ajute prin credit organizarea românizării întreprinderilor comerciale și industriale. Pentru realizarea acestor scopuri s’a alcătuit Decretul-Lege pentru înființarea Centrului Național de Românizare - din 3 Mai 1941 (Monitorul Oficial No. 102) completat cu Decretul-Lege privitor la administrarea provizorie a Centrului Național de Românizare - din 8
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prevadă măsuri financiare pentru determinarea și lichidarea despăgubirii cuvenite foștilor proprietari evrei, precum și mij loacele financiare destinate să ajute prin credit organizarea românizării întreprinderilor comerciale și industriale. Pentru realizarea acestor scopuri s’a alcătuit Decretul-Lege pentru înființarea Centrului Național de Românizare - din 3 Mai 1941 (Monitorul Oficial No. 102) completat cu Decretul-Lege privitor la administrarea provizorie a Centrului Național de Românizare - din 8 Mai 1941 (Monitorul Oficial No. 107). Centrul Național de Românizare este înființat pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri (Subsecretariatul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]