605 matches
-
fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează ministrul C. Angelescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după "închegarea neamului românesc", astfel că efectul lor a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre; dar firea poporului nostru [...] moștenită dela Traco-Romani nu s-a schimbat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I și Ferdinand I vor fi plasați în continuarea dinastiei naționale românești, în prelungirea marilor figuri eroice ale neamului. Concluzii: consolidarea memoriei naționale. Perioada 1918-1947 stă sub semnul "consensului naționalist". Autoritățile statale investesc masiv în infrastructura educațională în efortul de românizarea ideologică a teritoriilor alipite trunchiului reprezentat de Vechiul Regat. În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conducerea lui Horea. "Răscoala țărănească" devenea "revoluție populară", caracterul social, de clasă, al răscoalei era metamorfozat la rându-i în caracter național. Punând întreaga mișcare ca desfășurându-se sub egida idealului național, Pascu procede la etnificarea revoluției, ceea ce echivalează cu românizarea mișcării. Solidaritatea de clasă este pulverizată în fața solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva nobililor maghiari. Revoluția populară a lui Horea avea și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final urmărit de țăranii români "nu a fost restaurarea vechii ordini, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nivelurile gimnazial și liceal (în ciclul primar în învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci metropola decadentă În care tocmai Își săvârșise ucenicia ideologică Adolf Hitler. Bunicul Traian, Însuflețit de convingerile sale de naționalist român ardelean, păstrate și transmise cu sfințenie În familie, a parcurs o zbuciumată carieră politică legionară. A fost comisar de românizare, șef de regiune și de județ (evident, tot În Aradul străbunicilor săi), și a făcut pușcărie sub toate regimurile pe care le-a cunoscut, sub Carol al II-lea, Antonescu și comuniști. La Viena a ajuns abia În iarna Însângerată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
peisaje urbane, Împestrițate astăzi de o populație atât de indiferentă și de străină În raport cu mediul pe care Îl traversează. Această colosală operă de distrugere nu a fost desăvârșită, desigur, nici de naționalismul secolului al XIX-lea, nici măcar de politica de „românizare” și de „regățenizare” a autorităților românești din perioada interbelică, ci, mult mai eficient și mai dramatic, de către regimul comunist. Au supraviețuit, fără Îndoială, numeroase fragmente dispersate În mijlocul mizeriei generale, monumente, biblioteci și arhive, persoane În vârstă care mai conservă amintirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au maghiarii În Muntenia, preotul clujean constatând că, dacă din punct de vedere material mulți dintre ei se pot considera mulțumiți, mai ales cei care au o meserie, În schimb, În plan spiritual, ei sunt supuși unui proces continuu de românizare, ceea ce, după Ürmösy, este regretabil și revoltător. Factorii care duc la deznaționalizare, analizați, de asemenea, În mod special, În capitolul IX, sunt numeroși și diverși. Unul constă În imposibilitatea practicării religiei lor, datorită numărului redus de preoți maghiari: Oamenii simpli
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
i e locul. Nici în Mitrea Cocor (1952) armata română nu este denigrată cu atâta insistență. În 1959, când apare Viața nu iartă, Stalin era mort, Hrușciov își prezentase raportul secret, trupele sovietice părăsiseră România, suntem în plin proces de „românizare” a comunismului, nu mai era deloc la modă să înfierezi soldatul român pentru că luptase împotriva Armatei Roșii sau pentru că nu trecuse de partea muncitorilor greviști. Și totuși, filmul lui Mihu și Marcus se bazează pe asemenea replici grotești până la comic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mixând ludic (dar fără pic de ironie) ceea ce este propriu/specific cu ceea ce este impropriu/străin acolo unde tradiția nu te ajută, ca în cazul cupolei de catedrală ortodoxă, reprodusă poate după Pantheonul parizian la Cluj. Prin urmare, campania de "românizare" a administrației își are un pandant vizibil în tentativa de a autohtoniza, rescriind-o în spiritul etniei majoritare, arhitectura orașelor intracarpatice ale României Mari. Un prim val (al anilor douăzeci și până la jumătatea anilor treizeci) este acela al catedralelor și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
În Chișinău am putut Întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt În rusește. Soluția propusă era rusificarea acestora: . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea Întîrzia prea mult. La Începutul veacului al XX-lea, publicația
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
putut Întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt În rusește. Soluția propusă era rusificarea acestora: . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea Întîrzia prea mult. La Începutul veacului al XX-lea, publicația Moldovanul, care apărea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
acestora: . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea Întîrzia prea mult. La Începutul veacului al XX-lea, publicația Moldovanul, care apărea săptămînal la Chișinău Între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: -Cine
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și accepta chiar introducerea alfabetului latin, ceea ce îi punea în derută pe moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului, chiar și pe ceilalți români. Curînd avea să se constate însă că procesul de „moldovenizare a basarabenilor“ se afla în urma celui de „românizare a transnistrenilor“, iar reacția s-a concretizat în punerea în aplicare și aici a proiectului stalinist de unificare lingvistică a tuturor popoarelor din imperiu. Preocupat să pună în aplicare acest plan, Comitetul Împlinitor Țentral constata în 1938 că „dușmanii norodului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceasta tinde astăzi întregul sistem al învățămîntului public în Basarabia, cu predarea obligatorie a limbii ruse“ <footnote Ibidem.. footnote> . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: „dorim ca populația rusă din acest ținut să nu mai fie românizată, ca Basarabia să fie considerată în realitate nu doar o gubernie rusească, ci să nu mai fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mai fie românizată, ca Basarabia să fie considerată în realitate nu doar o gubernie rusească, ci să nu mai fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ci să nu mai fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea săptămînal la Chișinău între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: „Cine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de limbă maghiară sau germană, proporția jurnaliștilor pentru restul partidelor nu era decât de 3%. Minoritățile maghiară și germană aveau o presă scrisă în limba maternă abundentă și bine difuzată. Această presă constituia pentru ea un liant al rezistenței contra "românizării". Pe de altă parte, ea rămânea concentrată în câteva județe transilvane, reprezentarea proporțională a fost transformată aici într-un scrutin cvasi-majoritar. Legea electorală preconiza distribuirea locurilor mai întâi în județele în care o singură listă obținuse majoritatea absolută a voturilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fost redactor-șef al săptămânalului Cultura/Literatura și arta, de câteva ori la plenarele și ședințele Biroului CC al PCM, I. Bodiul, primul-secretar al CC al PCM, și alți activiști de partid de rang înalt i-au adus învinuiri de "românizare" a ziarelor, l-au acuzat de naționalism" (p. 11-12), "La ședința Biroului CC al PCM din 3.08.1982, prezidată de S. Grosu, prim-secretar al CC al PCM, având pe ordinea de zi chestiunea "Cu privire la manifestările naționaliste din republică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în alegeri comuniștii vor mai da voturile Partidului „Totul pentru Țară”. 10. Să se culeagă și să se raporteze efectul produs în cercurile politice și opinia publică prin desființarea semnelor electorale. Schimbările propuse la nivel național pentru întărirea statalității și românizării nu au avut ecoul scontat, astfel că, în unele cazuri, situația s-a înrăutățit în loc să se îmbunătățească. Prefectul de Maramureș a raportat la Ministerul de Interne situația generală din zonă, însă problemele cele mai mari s-au dovedit la înlocuirea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rurală română. 2. Populația rurală minoritară și supușii străini. 3. Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17. Informații din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]