142 matches
-
afectate în acea perioadă, iar China a găsit numeroase modalități și posibilități de a stabili și raporturi cu diverse state ale lumii, dezvoltând în special relațiile economico-financiare, inclusiv cu cele vestice. În ajunul evenimentelor din România din decembrie 1989, relațiile româno-chineze erau dezvoltate în multe domenii, așa cum am arătat mai sus, existând proiecte nenumărate în domeniul economic, în curs de desfășurare în China; se realizau credite pe perioade de ani în șir, acordate României, ceea ce crease o situație de colaborare multiplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
existând proiecte nenumărate în domeniul economic, în curs de desfășurare în China; se realizau credite pe perioade de ani în șir, acordate României, ceea ce crease o situație de colaborare multiplă; la sfârșitul anului 1989 și începutul anului 1990, relațiile comerciale româno-chineze atinseseră pragul de 900 de milioane de dolari. În cursul anilor care au urmat acestor evenimente, s-a constatat o scădere graduală a cifrelor de afaceri, inclusiv a numărului proiectelor în diverse domenii, elaborate, semnate și puse în aplicare, constatându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Reacția României a fost, în mod repetat, aceeași: "Proiectele nu prezintă interes". Se speră că odată cu schimbările care vor avea loc în România, în timp, în domeniile politic, economic, cultural, științific, se vor crea condiții pentru o reluare a raporturilor româno-chineze, ce vor reflecta posibilitățile existente ale celor două state și vor fi reluate legăturile tradiționale dintre cele două țări și popoare, folosindu-se posibilitățile și dorința de colaborare. * Revin, în aceste rânduri, la perioada anilor 1965-1968, când Declarația din aprilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
diplomat cu experiență în M.A.E..; la post se afla și Agop Bezerian, secretar I, prim colaborator al ambasadorului Dumitru Gheorghiu, fost lider sindical, și subsemnatul, secretar II. Relația cu liderul chinez Zhou Enlai a fost benefică pentru raporturile româno-chineze pe parcursul celor trei ani de activitate diplomatică în Republica Populară Chineză. Conducătorul chinez a reprezentat Partidul Comunist Chinez și la lucrările din vara anului 1968 ale Partidului Comunist Român. Vizita acestuia a fost un succes, în pofida unor deosebiri de păreri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
avute de cele două părți, uneori aprinse, au determinat în câteva rânduri modificarea orei de începere, s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, decizia luată în final constând în nepublicarea unui comunicat comun și ducând, desigur, la afectarea relațiilor româno-chineze pentru o vreme. Conducerea României demonstrase, încă o dată, dacă mai era nevoie, că opinase pentru neimplicarea în disputa sovieto-chineză, că dorea să mențină imparțialitatea țării și să desfășoare relații normale cu ambele mari puteri. Vizita marcase momentul desprinderii politicii interne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1971. Activitatea mea în Ambasada română de la Pekin, în perioada 1965-1968 și a "revoluției culturale", aproape încheiată la plecarea mea de la post, a constituit un prilej deosebit în cunoașterea realităților din China și o contribuție însemnată la dezvoltarea relațiilor politice româno-chineze și în alte domenii de activitate (cultural, economic, consular, informativ, etc.). * În Irak, m-am ocupat, printre altele, și de activitatea de informare politică, la sugestia și insistențele ambasadorului prof. Ion Georgescu, în perioada martie 1959-dec. 1961, primind informații din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
salutată în acele timpuri în marile capitale ale lumii și de care nu a fost străin. Pune în evidență respectul și aprecierea pe care le poartă față de valorile spirituale și calitățile morale întruchipate de poporul chinez, încrederea în viitorul relațiilor româno-chineze. Nutrește acele sentimente față de eforturile și lupta altor popoare din zonele respective nedreptățite de istorie. La autorul lucrării se poate observa de asemenea interes pentru preistoria acestor popoare, o sensibilitate și o receptivitate marcată față de psihologia lor. Fapt care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
14. Presa română din anul 1949. 15. Anuarul Statistic al R. S. România, București,1967-1970. 16. Anuarul Statistic al R. S. România, București, 1973. 17. Romulus Budura, "Pagini din politica externă a României", în Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975), vol. I, 2009. 18. Mihai Epure, Din Carpați până în Fuji, Editura Cartega în colaborare cu Editura Niponica, 2000. 19. Arhiva M.A.E., Convenții J.2, vol.I. 20. Arhiva M.A.E., Fond 71-9, XXR, Vol. 352, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
română, 4 oct. 1949. 30 Ziarul "Scânteia" din 21 octombrie 1949. 31 Anuarul statistic al R. S. România, București, 1967-1970. 32 Anuarul statistic al R. S. România,București,1973, p. 476. 33 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă a României, vol. I, 2009, p. 178. 34 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă a României, vol. I, 2009, p. 178. 35 Comunicat comun, octombrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al R. S. România,București,1973, p. 476. 33 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă a României, vol. I, 2009, p. 178. 34 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă a României, vol. I, 2009, p. 178. 35 Comunicat comun, octombrie 1969. 36 Mihai Epure, Din Carpați până la Fuji, Editura Cartega în colaborare cu Editura Nipponica, 2000, pp. 17-18. 37 Arhiva M.A.E.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
conducătorilor români, la numeroase întâlniri bilaterale la nivel înalt și reuniuni internaționale (1954 1974). S-a remarcat ca expert în problematica Extremului Orient, în evoluția Republicii Populare Chineze, a realităților interne și a politicii externe ale acesteia, precum și a relațiilor româno-chineze. În anii '50, a contribuit la promovarea schimburilor culturale româno-chineze, mai cu seamă la promovarea literaturii și dramaturgiei române în China. În anii '60, a contribuit substanțial la informarea conducerii României despre evoluțiile relațiilor Chinei cu Uniunea Sovietică și țările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reuniuni internaționale (1954 1974). S-a remarcat ca expert în problematica Extremului Orient, în evoluția Republicii Populare Chineze, a realităților interne și a politicii externe ale acesteia, precum și a relațiilor româno-chineze. În anii '50, a contribuit la promovarea schimburilor culturale româno-chineze, mai cu seamă la promovarea literaturii și dramaturgiei române în China. În anii '60, a contribuit substanțial la informarea conducerii României despre evoluțiile relațiilor Chinei cu Uniunea Sovietică și țările de democrație populară, oferind temeiuri pentru cristalizarea pozițiilor României. Ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dintre intermediarii dialogului care viza normalizarea relațiilor sino-americane. Acreditat la Beijing ca ambasador, s-a preocupat de evitarea unei fracturi în relațiile bilaterale, a militat pentru menținerea în vigoare a tuturor componentelor de perspectivă ale relațiilor de prietenie și colaborare româno-chineze, începând cu contactele la nivel înalt și implicând echilibrarea comerțului și cooperării economice. Activitate jurnalistică Transferat prin ,,rotire" la Redacția Publicațiilor pentru Străinătate din România, a funcționat ca șef de secție (1981 1989). În 1988, a reprezentat ziariștii români la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Civilizației Chineze, care a avut loc la Beijing în iulie 2005. A tradus în limba română, împreună cu Șerban Stati, cartea "Lumea Chineză" de Jacques Gernet, care a fost publicată de Editura Meridiane (1985). A coordonat editarea culegerii de documente "Relațiile Româno-Chineze 1880 1974. Documente", lucrare lansată la Academia Română, în prezența președintelui României (2005). A predat, ca profesor invitat, împreună cu doamna prof. dr. Anna Eva Budura, la Universitatea Ovidius din Constanța, un curs "Spiritualitate și diplomație în spațiul euro-asiatic", curs integrat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Direcția Asia, Oceania (ianuarie 1990 martie 1991); Ambasador al României în Republica Singapore (martie 1991 februarie 1993); Misiuni temporare la ambasada României din Indonezia, Vietnam, Myanmar, R.P.D. Coreeană Activitatea profesională a fost axată pe cunoașterea fenomenului chinez și promovarea relațiilor româno-chineze. A studiat istoria, geografia, economia și cultura țării în care și-a făcut studiile universitare (6 ani) și a lucrat (18 ani). A avut în atenție politica externă a Chinei, relațiile sale internaționale și activitatea conducerii chineze, menite să asigure
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la izbucnirea unui război, la apropierea treptată și stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. În planul politicii interne a Chinei, a avut în atenție momente, cum sunt "Marele Salt", "Comuna Populară", dar mai ales "Revoluția Culturală". In domeniul relațiilor româno-chineze, a contribuit la dezvoltarea acestora în sferele politică și economică, participând la negocierea și încheierea unor importante documente. În calitate de cunoscător al limbii chineze, a asigurat traducerea din și în limba chineză la numeroase întâlniri oficiale la nivel de ministru, șef
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Președintele Asociației de Prietenie pentru Schimburi Economice și Culturale cu R.P. Chineză; Președintele Asociației de Prietenie România Vietnam. Performanțe profesionale stabilirea unor relații consolidate de lungă durată cu lideri chinezi importanți, care au contribuit la derularea a numeroase acțiuni bilaterale româno-chineze; sinolog recunoscut, fiind menționat în principalele enciclopedii chineze drept: "unul dintre cei mai prolifici sinologi ai lumii"; a imprimat o abordare pragmatică a relațiilor cu R.S. Vietnam și a restabilit pe baze noi legăturile cu principalele instituții ale statului, contribuind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
impulsionat relațiile politice și economice și cu acele state. Activitatea din ambasada de la Beijing în perioada "revoluției culturale", 1965-1968, a constituit un prilej deosebit pentru diplomatul român de cunoaștere a realităților din China și o contribuție la dezvoltarea relațiilor politice româno-chineze și în alte domenii (cultural, economic) etc. Întâlnirile cu liderii chinezi Ciu En Lai, prim miniștrii, Cen I, ministru de externe și cu alții, cu prilejul unor vizite în China și în tranzit spre Coreea de Nord și Vietnam ale unor delegații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
română, au contribuit, treptat, la modificarea în bine a poziției Suediei față de România. Alte activități Autor al unor studii, articole, comunicări științifice pe teme politice și de istorie, în publicații românești și în străinătate, printre care cele privind Istoria relațiilor româno-chineze, Istoria relațiilor româno-coreene, Istoria relațiilor româno-vietnameze, Relațiile româno-coreene. Istoria relațiilor româno-japoneze, Relațiile româno-indiene. Poziția României în problema nealinierii (India 1983); Concepția lui Nicolae Titulescu în problemele dezarmării (1982). Rezumatul tezei de doctorat "Istoria Vietnamului" (Revista de studii internaționale, 1972), în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Nairobi), Pentru încheierea Convențiilor între România și o serie de state afro-asiatice în problema pescuitului (Tripoli, Cairo, Leopoldville, Casablanca, Tanger, Cape Town, New Delhi, Jakarta etc.), Expert juridic în delegația română condusă de vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș, la negocierile româno-chineze (Beijing, martie 1978). Anul 1979 (martie): este îndepărtat din M.A.E. și se încadrează ca jurisconsult la Comitetul Național al Apelor. 1979 1984: participă anual la Comitetul C.E.E./O.N.U. pentru problemele apei de la Geneva. 1982 1984: negociază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
președintele R.P.Chineze Liu Șao Ți, premierul Ciu En Lai, Pâng Cen, primarul general al orașului Beijing, iar din partea P. C. Chinez, Deng Xiao Ping, cel care avea să îi succeadă lui Mao Tze Dun. Momente aparte în relațiile politice româno-chineze au constituit cele două vizite ale delegațiilor de partid conduse de Ion Gheorghe Maurer. Din prima delegație făceau parte Chivu Stoica, Emil Bodnăraș și Nicolae Ceaușescu, acesta din urmă fiind ulterior înlocuit de către Paul Niculescu-Mizil. Cele două acțiuni ale părții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
referitoare la istoria, geografia, civilizația și limba indoneziană Editura "Meteor Press", 2003; "Istoria Tibetului. Dalai Lama și Panchen Lama mit și realitate", Editura "Capitel", București, 2007; "Yi-Guo Liang-Zhi: Istoria Hong Kong-ului, Macao și Taiwan-ului", Editura "Capitel", București, 2007; ,,Dicționar româno-chinez, chinez-român'' în curs de apariție la Editura ,,Niculescu'', București. "Secretele Chinei antice și contemporane" în curs de apariție, Editura "Capitel", București. Participări la sesiuni și reuniuni internaționale: sesiunea pe tema dezvoltării relațiilor culturale româno-americane București, 1980; reuniunea Țărilor nealiniate de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lucruri greșit înțelese. Din câte știu, în raportul prezentat după vizită la plenara C.C. al P.M.R., nu s-a dorit prezentarea episodului cu trecerea frontierelor indo-chineză și chino-sovietică care urma să fie clarificat și soluționat în timp, prin contacte bilaterale româno-chineze. Am fost numit diplomat și am ajuns la Ambasada română de la Moscova, la nouă luni după vizita din octombrie 1962 și, timp de cinci ani, niciodată și nimeni, nici măcar ambasadorul Nicolae Guină, cu care am avut convorbiri apropiate, nu s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lansarea «tezelor din iulie», când a început așa-numita «minirevoluție culturală», adică îndreptarea României spre modelul chinez (în China era în plină desfășurare «revoluție culturală» lansată de președintele Mao) și spre cel nord-coreean. Se știe din alte surse că apropierii româno-chineze, ilustrată de vizita lui Ceaușescu în China, Moscova i-a răspuns prin concentrări de trupe și manevre în sudul URSS și prin critici la adresa României apărute în presa țărilor-satelit. [...] Vizita în China a coincis cu ascensiunea politică a lui Jiang
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unei lumi pregătite să abordeze viitorul cu încredere și speranță. Radio China Internațional și Editura Junimea merită grațioasa noastră reverență pentru gestul cultural întreprins cu atâta știință și generozitate. Nu pot încheia rândurile mele fără a evoca, fugar, raporturile bilaterale româno-chineze așa cum s-au constituit ele și au trecut proba timpului. România și românii au dezvoltat, în timp, o relație de tip special cu lumea chineză. De la faimosul Nicolae Milescu Spătarul, născut în ținutul Vasluiului, care vizitează timp de trei ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]