277 matches
-
o atenție deosebită și un spațiu mai amplu acordându-i-se poeziei. Textele sunt, în mare parte, scrise în română și traduse ulterior în limba franceză de către autorii acestora sau de traducători autorizați. Creațiile ce pot fi citite în oglindă româno-franceză, alocate fiind câte patru pagini fiecărui autor, scot în ... Citește mai mult Ligya DiaconescuAntologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume - Starpress 2012L'Antologie des ecrivains roumains de tout le monde- Starpress 2012Editura Fortuna 2012207 pag., format A4La inițiativa doamnei Ligya
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
mult Ligya DiaconescuAntologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume - Starpress 2012L'Antologie des ecrivains roumains de tout le monde- Starpress 2012Editura Fortuna 2012207 pag., format A4La inițiativa doamnei Ligya Diaconescu, Antologia Starpress 2012 a apărut de această dată în varianta româno-franceză, pentru a reuni, parcă, suflul latin într-un singur mănunchi și acela să fie încununat de trăirile și ofranda literară adusă de către cei 35 de autori. Cartea este structurată în două capitole: proza și poezie, o atenție deosebită și un
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
o atenție deosebită și un spațiu mai amplu acordându-i-se poeziei. Textele sunt, în mare parte, scrise în română și traduse ulterior în limba franceză de către autorii acestora sau de traducători autorizați. Creațiile ce pot fi citite în oglindă româno-franceză, alocate fiind câte patru pagini fiecărui autor, scot în ... XXV. GLADIATORII AU STRĂLUCIT LA VIENA, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012. La invitația și cu ajutorul dlui Corciova Ionel, un cunoscut prieten al hocheiului
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
Colecția dr.C.I.Istrati -Valorificarea ei în cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier: Ceramică transilvăneana.(‘’Revista Muzeelor‘’,XXX,1993,nr.1.,p.49-50); O institutie culturalănaționalădin trecutul Severinului: Muzeul ‘’Dr.C.I.Istrati’’.(‘’Porțile deFier’’an.I.,nr.1.1996.p.6-7.) ; Interferente culturale româno-franceze în Colecția ‘’Dr.C.I.Istrati ‘’(‘’Porțile de Fier‘’,an.II,nr.2.1996.p.10-11); Colecția istorico-etnografică‘’Maria Istrati-Capșa’’la Tr-Severin ‘’.Catalogul cositoarelor , (Porțilede Fier ‘’,an.I.,nr.4.,p.11-13.); Gaea sau Venus -o statuetădin colecția ‘’Maria Istrati Capșa‘’-regăsita
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
poezie, Galați Ed.Porto - Franco, 1991 Șantaj - roman, Galați Ed. Porto-Franco,1995 Pușcărie pentru porumbei - teatru, Galați Ed. Geneze, 1998 Mitologii negre - poezie, Brăila Ed.ExLibris, 2001 Sinele și deșertul - poezie, Brăila Ed.centrul de Creație, 2004 și ediție bilingvă,româno-franceză, 2007 Poezia pierdută și poeme în proză, Brăila Ed.ExLibris, 2008 euGENIA Cosmosului meu - poezie, Brăila Ed.ExLibris, 2009 Fănuș Neagu și eroii lumii lui - proză, Brăila Ed.ExLibris, 2009 Heraldica - volum apărut în limba macedoneană, la Ed. Matrița, 2010
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
români contemporani din întreaga lume - Starpress 2012 L'Antologie des ecrivains roumains de tout le monde- Starpress 2012 Editura Fortuna 2012 207 pag., format A4 La inițiativa doamnei Ligya Diaconescu, Antologia Starpress 2012 a apărut de această dată în variantă româno-franceză, pentru a reuni, parcă, suflul latin într-un singur mănunchi și acela să fie încununat de trăirile și ofranda literară adusă de către cei 35 de autori. Cartea este structurată în două capitole: proză și poezie, o atenție deosebită și un
ANTOLOGIA STARPRESS 2012 de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345061_a_346390]
-
o atenție deosebită și un spațiu mai amplu acordându-i-se poeziei. Textele sunt, în mare parte, scrise în română și traduse ulterior în limbă franceză de către autorii acestora sau de traducători autorizați. Creațiile ce pot fi citite în oglinda româno-franceză, alocate fiind câte patru pagini fiecărui autor, scot în evidență sensibilitatea, talentul, credința și inima deschisă de care scriitorii dau dovadă. Poeta, scriitoarea, jurnalista și publicista Ligya Diaconescu reunește cu pricepere nume sonore sau mai puțin cunoscute ale scrisului românesc
ANTOLOGIA STARPRESS 2012 de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345061_a_346390]
-
important din filmului „Biblioteque Pascal”, regia lui Szabolcs Hajdu. Plurivalentă în ceea ce privește tipul personajului și categoria de rol, actrița Oana Pellea joacă în mai multe limbi europene, cum ar fi română, franceză, engleză, italiană, participând la numeroase producții internaționale, inclusiv producția româno-franceză „Ioana d’Arc - Extrase dintr-un dosar” și producția teatrală francezo-canadiană, în regia lui Marc Doré „Mă tot duc”, alături de Sandu Gruia. A reprezentat România la mai multe festivaluri internaționale de teatru, inclusiv la festivalul anual al Uniunii Teatrelor Europene
OANA PELLEA. SPIRITUL GENUIN DE A DESCOPERI HARUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376046_a_377375]
-
în sejurul oferit de câte o altă persoană din familie sau prieteni). În continuare Ion Nălbitoru a vorbit despre activitatea doamnei Ligya Diaconescu pe plan intern și extern în cadrul revistei româno-canado-americană, STARPRESS, dar și despre antologiile bilingve al domniei sale (româno-engleză, româno-franceză, româno-italiană, româno-spaniolă) Scriitorul ION NĂLBITORU- redactorul șef al Revistei “Memoria Slovelor” a Ligii Scriitorilor Vâlceni a menționat colaborarea permanentă dintre domnia sa și revista STARPRESS internațional . Doamna Ligya Diaconescu a amintit că are în proiect, în anii care urmează, încă două
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
cu deal Acei ce vin și care înțeleg Că-n urma ta frumosul îl culeg Și că le-ai înlesnit urcușul spre frumuseți mai noi Lăsând o urmă-n treacăt spre mâine și apoi. Fiind vorba de un volum bilingv româno-francez, autoarea beneficiază și de onoarea de avea cuvântul doamna prof. de Limba Franceză, Geană Mariana. O voce plăcută, care conferă muzicalitate versului prin dulceața „limbii” lui Baudelaire, în versurile alese din poezia „O poveste”, dar și din „Bucuriile vieții”. Cu
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
orientale. În numeroase lucrări se află răspândite informații și argumente menite să demonstreze caracterul relațiilor româno-ruse, efectele lor pozitive, dar și țelurile acaparatoare ale țarismului. Mai presus de toate, însă, N. Iorga s-a oprit cu vădită plăcere asupra relațiilor româno-franceze în epoca luptei pentru Unire. Această preferință poate fi explicată și prin profunda admirație pe care o avea Iorga pentru Franța. Dar, limitându-ne numai la această explicație, am săvârși o mare greșeală, căci atenția pe care Iorga a acordat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luptei pentru Unire. Această preferință poate fi explicată și prin profunda admirație pe care o avea Iorga pentru Franța. Dar, limitându-ne numai la această explicație, am săvârși o mare greșeală, căci atenția pe care Iorga a acordat-o relațiilor româno-franceze corespunde cu rolul jucat de Franța în istoria patriei noastre în acea epocă. Nu vom zăbovi asupra multor lucruri cunoscute, ținem doar să subliniem că marea sa admirație pentru Franța nu l-a împiedicat întotdeauna și cu totul să trateze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi decât contraproductiv, din mai multe puncte de vedere: În primul rând, proiectul românesc de creare a Centrului Economic și Cultural nu avea la bază un acord bilateral, ci o simplă dorință nestudiată, care nu ținea cont de cadrul juridic româno-francez în vigoare în acel moment. Fiind pus în temă asupra situației reale și existenței unui cadru juridic bilateral diferit, șeful misiunii a acceptat să comunicăm conducerii Ministerului Afacerilor Externe elementele de mai sus, împreună cu propunerea ca, în etapa dată, să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în saloanele superbe, de epocă, ale Palatului Béhague. Pentru simpozion, erau programați să sosească de la București un eminent istoric, reprezentanții unor instituții culturale, economice, turistice ș.a., fiecare având misiunea să prezinte un referat de 10-15 pagini pe teme ale relațiilor româno-franceze în domeniile concrete care țineau de specialitatea lor. O nouă surpriză plăcută de la București. Conducerea Ministerului Afacerilor Externe a comunicat acordul cu propunerea trimisă de la ambasadă de a organiza inaugurarea la 24 ianuarie. Era astfel deschisă calea concretizării tuturor acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în acest context, am lecturat comunicările pregătite de autori pentru simpozion. Dat fiind scopul inițial aniversarea "celui mai iubit" și data simpozionului 26 ianuarie, textele comunicărilor cuprindeau întinse introduceri, adevărate elogii la adresa "geniului", care nu aveau nici o legătură cu raporturile româno-franceze. Aceste elogii nu își aveau locul într-un simpozion de inaugurare în Franța a unei instituții române de cultură. A fost nevoie însă de niște convorbiri tête-à-tête cu fiecare autor de comunicare, pentru reducerea volumului, scop în care am invocat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fiecare autor de comunicare, pentru reducerea volumului, scop în care am invocat aparent timpul redus în care trebuiau să se desfășoare lucrările. Cu eforturi atente, s-a reușit eliminarea elementelor politice de elogiu, comunicările fiind reduse la substanța problematicii relațiilor româno-franceze și evaluarea stadiului, la momentul respectiv, în diferite domenii. Este meritul acelor specialiști care au înțeles, fără foarte multe explicații și cuvinte, că trebuie să se limiteze la esența problemelor, evitând aspecte politice fără legătură cu dorința extinderii relațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
evaluarea stadiului, la momentul respectiv, în diferite domenii. Este meritul acelor specialiști care au înțeles, fără foarte multe explicații și cuvinte, că trebuie să se limiteze la esența problemelor, evitând aspecte politice fără legătură cu dorința extinderii relațiilor și prieteniei româno-franceze. Un sprijin deosebit am primit din partea unui eminent istoric participant la simpozion. Este vorba de prof. dr. Florin Constantiniu. Toți acești specialiști au acceptat sugestia ca să reducă textele, iar eventuale referiri politice să fie făcute doar în cuvântul de deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
această dată, ca să citim comunicatul de presă în ziarele timpului, din 26 ianuarie 1988, transpus în limbajul omagial de circumstanță al zilei. Era o adevărată mistificare pentru toți cei care contribuiseră cu dăruire, competență și loialitate față de țară și prietenia româno-franceză la pregătirea inaugurării Bibliotecii române de la Paris. Din păcate, această mistificare nu a fost singura urmare neplăcută. Au fost și alte consecințe, inclusiv personale, dar nu este cazul să fie dezvoltate în prezenta lucrare. În loc de concluzii: cele de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Bibliotecii române din Capitala Franței. Pe aceasta bază juridică sănătoasă, s-a transformat Biblioteca, inaugurată la 24 ianuarie 1988, în Centrul Cultural al României la Paris. Se marca, astfel, începutul unei noi etape în raporturile îndelungate culturale și de prietenie româno-franceze. Scurtă incursiune în relațiile româno-olandeze ION PĂTRAȘCU* Summary The author brings to light few relevant moments from the period of the most fruitful Romanian-Dutch relations, in all fields of activity. Firstly, he is pointing out those productive political contacts between
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unei politici independente față de Moscova, de deschidere către lumea occidentală, China și alte state, fără a se îndepărta de țările socialiste. Convorbirile de la Paris și Washington ale premierului Maurer au deschis și au făcut accesibilă calea contactelor la nivel înalt româno-franceze și româno-americane, prin schimbul de vizite la București și în țările respective ale șefilor de stat francez, american și român. România a fost prima țară socialistă din Europa, după URSS, care a stabilit, în 1967, relații diplomatice cu Republica Federală
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
marcarea corespunzătoare a centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu. Anul 1988 își intrase bine în drepturi. Viața își desfășura cursul normal în Ambasada României la Paris, unde mă aflam în misiune. Tocmai redactam un raport asupra unor activități bilaterale româno-franceze, care comporta o anumita urgență și la prima oră a unei zile de lucru, după ce primise comunicările din țară, ambasadorul Petre Gigea a intrat în biroul meu. Uitați ce am primit, spuse el și îmi înmână o filă cu textul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
numeroase recenzii în reviste de specialitate atât românești, cât și străine. Pe langă activitatea didactica de o viață, C. a avut o arie largă de preocupări, de la istoria limbii franceze până la literatura comparată, cercetată mai ales sub unghiul relațiilor culturale româno-franceze, în toate perioadele de dezvoltare ale literaturii franceze, cu ale cărei coordonate C. era deosebit de familiarizat. În afara tezei de doctorat, apreciată drept „o capodoperă a metodei comparatismului” (Marin Bucur), pe aceeași linie se cuvine menționat studiul despre „Istoria lui Alțidalis
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
alătura Franței pentru a oferi garanții statelor din Europa de Est (în primul rând Cehoslovaciei, României, Iugoslaviei și Austriei) a dus la eșuarea repetată a unei soluții de coagulare a unui front antigerman în această parte a continentului. Vezi I. Ciupercă, Relații româno-franceze între 1936 și 1940 (I), în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iași, Facultatea de Istorie, Istorie și conștiință. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, 2001, p. 373. • În ceea ce privește relațiile cu Marea Britanie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ș.a. Dacă preocupările didactice ale lui L. se concretizează într-un interesant și fluent Cours de littérature française (1967), revizuit și adăugit pentru reeditarea din 1976, intitulată Le Dix-huitième siècle français, în care atenția este reținută de capitolul consacrat relațiilor româno-franceze în secolul Luminilor, ori în elaborarea câtorva manuale de limba franceză, contribuțiile critice și istorico-literare vor fi adunate în două volume intitulate Valori franceze (1959-1968). Întemeiate pe o ideologie de stânga, mărturisită cu onestitate și curaj chiar și după 1989
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
91; Iorgu Iordan, O lămurire în „cazul N. Șerban”, „Tribuna poporului”, 1944, 92; Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași, II, București, 1960, 298-299; Bucur, Istoriografia, 264-265; Iorgu Iordan, Articole politice, București, 1979, 107-111; Constantin Pavel, „Gallia” în relațiile culturale româno-franceze, CRC, 1979, 10; Histoire de la littérature française, II, coordonator Angela Ion, București, 1981, 183-184; Rodica Anghel, Cercul de studii franco-române, „Lutetia” (Iași), 1997, 5. Il. M.
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]