490 matches
-
URSS a bunurilor generale din România, dar de fapt exploatarea la sânge a bogățiilor naturale ale țării și, în general, a economiei românești. Într-un memoriu adresat prim-ministrului de atunci, Petru Groza, academicianul Onisifor Ghibu califica înființarea societăților mixte româno-sovietice drept "un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei 'româno-sovietice' ". Cât despre activitatea lor, același Onisifor Ghibu considera că "sub acest nume benign, se duc în Rusia cele mai de seamă bogății de tot felul ale țării
SovRom () [Corola-website/Science/303647_a_304976]
-
bogățiilor naturale ale țării și, în general, a economiei românești. Într-un memoriu adresat prim-ministrului de atunci, Petru Groza, academicianul Onisifor Ghibu califica înființarea societăților mixte româno-sovietice drept "un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei 'româno-sovietice' ". Cât despre activitatea lor, același Onisifor Ghibu considera că "sub acest nume benign, se duc în Rusia cele mai de seamă bogății de tot felul ale țării noastre, cu prețuri derizorii, în timp ce pe piețele noastre lipsesc cele mai necesare articole
SovRom () [Corola-website/Science/303647_a_304976]
-
a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat”), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați în mod constant din viața politică. În primii ani de dominație comunistă resursele României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice SovRom, înființate după încheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de război către URSS, stabilită prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabilă de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
trierea dură doar cinci. Doi dintre ei, până la urmă, au renunțat la ideea de a zbura în cosmos. La data de 1 ianuarie 1978, au fost selecționați trei candidați ca membri ai grupului de pregătire a cosmonauților din cadrul Misiunii Spațiale Româno-Sovietice Intercosmos. Cei trei candidați erau ing. Dumitru Prunariu, ing. Cristian Guran și căpitanul ing. Mitică Dediu. Dumitru Dediu a afirmat că: ""Nici nu-mi venea să cred, a fost ca o bombă"". Ei au plecat la Moscova pentru a fi
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
Dumitru, iar referitor la Dumitru-Dorin Prunariu s-a decis ca în presă să apară doar cu prenumele Dumitru. Cu câteva zile înainte de decolarea navetei spațiale, s-a anunțat că Dumitru Prunariu avea să fie reprezentantul României pentru programul de zbor româno-sovietic. Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: Nu a fost ușor - recunoaște el - dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura"". La
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
de naștere: Nu a fost ușor - recunoaște el - dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura"". La 13 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod formal ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic. Comandant de echipaj a fost desemnat cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă. Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu și Leonid Popov străpungeau spațiul
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
pe insulă, fiind respinși de către autoritățile militare sovietice, incidentele încheindu-se, de mai multe ori, cu victime. Posesia sovietică asupra insulei Șerpilor a fost confirmată prin Tratatul încheiat între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei româno-sovietice, de colaborare și asistență mutuală, semnat la București la 27 februarie 1961. După anul 1980, odată cu descoperirea de rezerve considerabile de țiței (10 milioane de tone) și de gaze naturale (1 miliard m³), interesul pentru împrejurimile insulei a crescut mult
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Șerpilor împreună cu baza militară și cu apele sale teritoriale, a trecut „de facto” în componența Ucrainei. Un tratat frontalier Româno-Ucrainean semnat la Constanța la data de 2 iunie 1997, intrat în vigoare la 22 octombrie 1997, a confirmat dispozițiile tratatului Româno-Sovietic de la București din 27 februarie 1961, și a fost confirmat la rândul lui (penru a treia oară în ceeace privește insula Șerpilor) de către Tratatul dintre România și Ucraina privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în problemele de
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
număr de 1.375 de bosănceni. După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.649 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor. Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
au primit permisiunea să acționeze timp de 24 de ore împotriva evreilor. Atacurile împotriva evreilor din Dorohoi au început la 1 iulie 1940, în timpul funeraliilor din cimitirul evreiesc pentru ostașul român de confesiune mozaică Iancu Solomon. De precizat că confruntările româno-sovietice cauzate de neînțelegerile asupra amplasării exacte a noii frontiere, sovieticii au împușcat doi ofițeri, pe căpitanul Ioan Boroș și sublocotenentul Alexandru Dragomir, și pe soldatul evreu Iancu Solomon, toți trei din Regimentul 16 Artilerie. După incident s-a luat decizia
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
-lea, desi nevoia de lemn era în creștere, pădurea a fost împinsă pe culmi greu accesebile, pe malurile râpoase ale văilor și pe clinurile cu puțin soare ale dealurilor. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950, de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forța de muncă redusă și sezoniera și cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Dincolo de aspectele gospodărești și ecologice ale activității, cu cosecințe nefavorabile asupra regimului termic și pluvial, stabilității terenurilor și calității fondului cinegetic, exploatarea
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
a nordului Bucovinei către URSS, pe motiv că ""slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului"". Confruntându-se cu amenințarea agresiunii militare și a ocupării sovietice, România a fost de acord să cedeze teritoriile cerute de URSS. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în iunie 1940 de către o comisie sovieto-română constituită ca urmare a cedării de către România a Basarabiei și nordului Bucovinei către URSS în urma ultimatumului sovietic. Această frontieră separa regiunile istorice ale Moldovei occidentale și Moldovei orientale (cunoscută ca
Frontiera între Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/319111_a_320440]
-
(sau Sovromquarțit, Sovromcuarț) a fost o societate minieră româno-sovietică de tip Sovrom care se ocupa de extragerea minereurilor de uraniu din Republica Populară România precum și de cercetarea gelogică pentru zăcăminte de uraniu din România. Denumirea aleasă pentru acest sovrom avea menirea de a camufla adevăratul scop de activitate, care
Sovromcuarțit () [Corola-website/Science/307008_a_308337]
-
sunt trei personaje desenate de Ion Popescu-Gopo pentru filmul muzical "Maria Mirabela", o coproducție româno-sovietică realizată în 1981. Este prima peliculă creată de un regizor român în care conviețuiesc desenul animat, jocul actorilor și trucajul. simbolizează cele trei elemente vitale din natură: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe Pământ. Fiecare dintre
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
sovietic dorește întrunirea la Moscova a unei comisii mixte. Delegația română condusă de generalul Constantin Sănătescu a avut instrucțiuni de a negocia linia de frontieră așa cum era trasată aceasta pe harta anexă ce însoțise ultimatumul din 26 iunie 1940. Discuțiile româno-sovietice s-au purtat în perioada 6 septembrie - 24 octombrie 1940 și s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietică contesta granița româno-rusă existentă între 1877 și 1918 la gurile Dunării, pe talvegul brațului Chilia. Conducătorul delegației sovietice, generalul
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
externe din cele două țări (Nikolai P. Șutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din București și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar) au semnat chiar la fața locului, la bordul unei șalupe sovietice, un proces-verbal prin care s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe canalul Musura, aflat la vest de Ostrovul Limba și de Brațul Chilia. Necunoascând aceste documente, păstrate mult timp secrete, căpitanul-comandor Constantin Copaciu (1910-1995), șeful Oficiului hidrografic și aerofotogrametric și membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a căutat să
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
stabilizându-se la un nivel ierarhic inferior față de Suceava. Estompată ușor în perioada 1918-1944, apartenența la aria culturală central-europeană - pe fondul ocupației sovietice și regimului comunist a fost pusă sub semnul întrebării în perioada 1944-1989. Pentru relațiile intraregionale, „opacitatea” frontierei româno-sovietice a fost un factor negativ, condițiile net restrictive de trecere ale acesteiea din epoca comunistă fiind un factor de descurajare a legăturilor cu populația din Bucovina de Nord. "Moldova Occidentală" nu are în România un statut oficial. Există opinia că
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
XIX-lea, deși nevoia de lemn era în creștere. Pădurea a fost împinsă pe culmi greu accesibile, pe malurile râpoase ale văilor și pe clinurile dealurilor cu puțin soare. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950 de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forță de muncă redusă și sezonieră, cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir (fructul fagului) fiind suficiente, creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
din 1952, atâl el cât și soția și socrul său au fost urmăriți și anchetați de organele de securitate, propunându-se chiar arestarea lor. Cu ajutorul colegilor, în anul 1954 a reușit să se angajeze ca magazioner la „Institul de Studii Româno-Sovietic”. Aici a progresat ajungând redactor și în final redactor principal. În anul 1965 a fost reprimit în învățământul superior, la Institutul Pedagogic Constanța, actuala Universitate „Tomis”. A susținut Teza de doctorat, la Universitatea din București. În anul 1973 a ieșit
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
prin care se condamna ceea ce a fost numit caracterul expansionist al României. Statului român i se reproșa că în 1918, profitând de slăbiciunea Rusiei, a anexat „mari părți ale altor popoare”. În martie 1924, au început la Viena negocieri diplomatice româno-sovietice pentru detensionarea relațiilor bilaterale. Statul român nu recunoștea URSS și nu avea relații diplomatice cu acest stat. Încă de la început, delegația sovietică a pus în discuție problema Basarabiei, teritoriu care fusese anexat de Imperiul Țarist în 1812, transformat în gubernie
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
2010 cele două țări nu au reușit să ajungă la o înțelegere pentru un tratat bilateral. Între Rusia și România există problema nerezolvată a Tezaurului. Vezi și: Pierderi teritoriale ale României Neînțelegerile României cu Ucraina sunt o "moștenire" a relațiilor româno-sovietice și provin din extinderile teritoriale ale Uniunii sovietice posterioare tratatului de pace de la Paris din 1947, de-a lungul Brațului Chilia, la gurile Dunării și în Marea Neagră, miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zona insulei Șerpilor
Relațiile externe ale României () [Corola-website/Science/304386_a_305715]
-
germane și sovietice, iar Franța fiind învinsă (cele două țări apusene garantaseră frontierele României prin acordul din 13 aprilie 1939) România, confruntată cu amenințarea agresiunii militare și a ocupării sovietice, a fost silită să cedeze teritoriile râvnite de URSS. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în iunie 1940 de către o comisie sovieto-română constituită ca urmare a cedării. Frontiera dintre RSS Moldovenească și RSS Ucraineană, pe atunci administrativă în interiorul URSS, a fost delimitată în august 1940 de o comisie societică, în jurul zonelor unde
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]
-
Cartea rusă și Editura politică au fost dominante în primele două decenii după război. Primele volume din cele două seturi "tradiționale" de la editura politică intitulate "Materialismul dialectic și științele moderne", respectiv " Teorie și metodă în științele sociale", precum și revista "Analele româno-sovietice, seria Filosofie" au dominat încă un sfert de secol mai târziu. În multe din acele volume din anii '70 încoace au fost publicate texte ale filosofilor străini, cu orizonturile și limitele lor. Corelând cu informațiile mass mediei, mulți cititori renunțau
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu o frontieră, ci o veritabilă barieră“65. Considerăm întemeiată această afirmație conform căreia nu exista nici o garanție cu privire la obligativitatea retragerii trupelor sovietice la est de Nistru la cererea guvernului regal al României. Considerăm că semnarea Tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România sovieticii puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de forța lor economică sau militară ori de regimul social 78. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu toate popoarele fără deosebire, se poate asigura viața și dezvoltarea țării conform destinelor ei“79. Legăturile diplomatice româno-sovietice au fost întrerupte la 13/28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice 80, iar Tratatul de la Paris de 77 George G. Potra, Pro memoria, în „Adevărul literar și artistic”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002, p.
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]