1,472 matches
-
cântat cu mare succes la festivalul «Te-aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran» de la Zlatna. Probabil mulți vor fi fost sceptici în fața proiectului primarului Silviu Ponoran, cu Stela Enache președinte de juriu și recital la un festival de romanțe, dar ideea s-a dovedit genială. După care am «testat-o» din nou pe Stela Enache la marele spectacol «Ziua muzicii ușoare românești de altădată», organizat de Casa municipală de cultură din Sibiu: și aici triumf absolut, alături de alți opt
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
pe umeri Deschide poarta și-alungă-ți straja Vino, te-aștept tăcerile să-mi numeri. Vorbește-mi, te voi asculta cuminte “Copilă”-mi spui, când rătăcesc prin situri Pe-o insulă. Iar gândul meu fierbinte Încearcă să te-nvie dintre mituri. VREAU ROMANȚA TA MEREU SĂ FIU Vreau romanța ta mereu să fiu Cântă-mă pe-o strună de vioară Tu să-mi fii luceafărul de seară Să-ți fiu zori de zi, amurgul viu. Lasă-mi gândul lin să te-nfășoare Despletit
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1424741401.html [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
Vino, te-aștept tăcerile să-mi numeri. Vorbește-mi, te voi asculta cuminte “Copilă”-mi spui, când rătăcesc prin situri Pe-o insulă. Iar gândul meu fierbinte Încearcă să te-nvie dintre mituri. VREAU ROMANȚA TA MEREU SĂ FIU Vreau romanța ta mereu să fiu Cântă-mă pe-o strună de vioară Tu să-mi fii luceafărul de seară Să-ți fiu zori de zi, amurgul viu. Lasă-mi gândul lin să te-nfășoare Despletit să-ți încălzească trupul Freamătu-mi să
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1424741401.html [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
ani, un crai nou pe cerul muzicii simfonice românești, este elev la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la pian de la vârsta de 5-6 ani și a creat până în prezent 20 de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
grădini care oferă zonei un farmec aparte. Grădina de vară dispune de un loc de joacă, special amenajat pentru copii, în zonă sunt și destule posibilități de distracție hai-hui pentru tineret iar programul muzical va cuprinde și o colecție de romanțe și cântece de neuitat, deci vă recomandăm să veniți într-adevăr cu mic, cu mare. Între orele 12:00-14:00 și 21:00-23:00 va circula între gara de S-Bahn din Esslingen - intrarea principală - și restaurant, un confortabil Opel Vivaro
DANSEAZĂ-TE-N MAI ! TANZ ÎN DEN MAI ! de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_1398858017.html [Corola-blog/BlogPost/341779_a_343108]
-
Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, Italia. Datorită implicării sale, românii din Italia se vor bucura două zile la rând, sărbătorind recolta toamnei printr-un concert de ținută, de cântec românesc ce preaslăvește pacea, iubirea și hărnicia în doine, romanțe, cântece de petrecere, cântece cu acompaniament muzical modern, cântece numai și numai ale sufletului românesc avid să se regăsească într-o fărâmă de Românie clădită pe fundația spectacolului muzical. La frontispiciul acestui spectacol este nimeni altul decât cel mai vivace
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
pentru toate preferințele, de diverse genuri muzicale, adresate tinerilor de toate vârstele - nu e niciun nonsens în a vorbi despre tinerețe la toate vârstele, deoarece toți acei ce iubesc și cântă sunt numai tineri, indiferent de vârstă! Între aceste piese, romanța pe care o interpretează maestrul Benone Sinulescu, „Măicuța mea dragă” smulge inima din piept! Alături de maestrul pururi tânăr care și de-ar cânta o zi și o noapte, n-ar scădea dragul nimănui de a-l asculta și privi, vor
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima Transilvaniei el a adus muzica lui oltenească, vouă, ungurilor vă place alt gen de muzică, sunteți dați dracului când începeți voi ceardașurile alea sau cu romanțele voastre...” “Orice muzică bună e frumoasă, domnu’ inginer, noi suntem obișnuiți și cu muzica oltenească...” -îi spun eu, zâmbind,și bătând cu degetele în tactul muzicii în tejghea. Domnu inginer a tăcut, a ciulit urechile ca un iepure și a
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o într-o cântare mamei, printre luceferi și poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă și în coșmarul neputinței o rază din soarele aprins și parfumul unui fir de liliac, zămislesc crini printre zăbrele. Ne
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
a dat curs unor mesaje de felicitare adresate atât scriitoarei, cât și organizatorilor, de către personalități din alte țări, ca SUA, Australia, precum și din România. Aflată la Madrid într-o vizită de promovare a ultimei sale publicații și a albumului de romanțe „Refrene de neuitat”, Rodica Elenă Lupu și-a manifestat bucuria de a prezenta publicului volumul sau de poezii „Cât mai e vreme”, operă născută din propriile-i amintiri, sfătuindu-i pe cei prezenți să le mulțumească persoanelor dragi care-i
RODICA ELENA LUPU ISI PREZINTA CARTEA CAT MAI E VREME LA MADRID de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_isi_prezinta_cartea_cat_mai_e_vreme_la_madrid.html [Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101]
-
de beție -/ I-auzi cum mai plouă./ Ce melancolie!/ Singur, singur, singur... ("Rar"). La fel ca și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum la Macedonski în "Cântecul ploaiei"și Minulescu în "Romanță fără muzică", unde găsim efectul de jovialitate hedonică. Diogenes Laertios în "Despre viețile și doctrinele filosofilor"ajunge la concluzia că fericirea constă în a avea cât mai frecvente plăceri, " Scopul... este plăcerea particulară, în timp ce fericirea este suma totală a tuturor
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
externi așadar încă cu mica libertate de a folosi timpul fără a fi impus de normele internatului. Lia: (O puștoaică de 16 ani, mică grăsuță, brunețică, evreică drăgălașă.) - Am emoții. Repetăm înainte de a ajunge sub fereastra dirigintelui ? Hai, începem cu romanța Liliacul ! -Viorica: ( O puștoaică de 16 ani, colegă de clasă, înăltuță ,subțirică, cu pretenții de poetă...) - Ba nu, să cântăm romanța, Sara pe deal ,, Știți cât iubește domnul diriginte această melodie ! -Herbert: ( Puștan, de 17 ani, roșcovan, pistruiat, coleg de
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
16 ani, mică grăsuță, brunețică, evreică drăgălașă.) - Am emoții. Repetăm înainte de a ajunge sub fereastra dirigintelui ? Hai, începem cu romanța Liliacul ! -Viorica: ( O puștoaică de 16 ani, colegă de clasă, înăltuță ,subțirică, cu pretenții de poetă...) - Ba nu, să cântăm romanța, Sara pe deal ,, Știți cât iubește domnul diriginte această melodie ! -Herbert: ( Puștan, de 17 ani, roșcovan, pistruiat, coleg de clasă inteligent și cu dorința de a se impune, neamț ) - Taceți odată ?, dacă m-ai trăncăniți mult, noi plecăm și vă
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
clasă inteligent și cu dorința de a se impune, neamț ) - Taceți odată ?, dacă m-ai trăncăniți mult, noi plecăm și vă lăsăm pe voi gâștelor,singure - Lăcrămioara (colegă de clasă, 16 ani, drăguță, vioaie, poartă ochelari.) Vă dau tonul la romanța ,, Liliacul,, hai, unu, doi, trei, și.. Se adună sub fereastra luminată. Tușesc încet, bombăne câte unul, apoi o melodie timidă la început, crește în intensitate, E atât de minunată seara aceasta de mai! Au cântat romanța Liliacul, apoi melodia îndrăgită
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
somnul nopții templul. Și strigă fumul suflării, ce strânge, Chemări blestemate îsi chinuie soarta, Chimia vitală se purifică-n sânge Și drumuri tăcute își lunecă șoapta. Cutremur e-n suflet când vibrații se sparg, Tristețile-și scriu povestea de seară, Romanțele-și cântă, în al nopții șirag, În vers nostalgia ce plânge-n vioară. O stea a răsărit din geana de foc, Se bucură pământu-n vulcanicul joc ! Referință Bibliografică: SONET VII / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul
SONET VII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1493065943.html [Corola-blog/BlogPost/342897_a_344226]
-
India, se celebrează în Bombay cu mult fast și focuri de artificii pe Marine Drive. Bolliwood - așa e numită industria filmului care produce 800 pe an! Acestea sunt că masala, cel mai căutat condiment indian: au acțiune, violență, muzica, dans, romanța, morală. Multe filme sunt comerciale, de duzină, finanțate cu bani negri. În ciuda slabei calități au mare succes la public, actorii fiind considerați zei. Iar de când s-au introdus sateliții concurență e mare, regizorii fiind influențați de modă vestică. Departe în
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină în muzeu? S-ar renaște
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină în muzeu? S-ar renaște duhul boemei
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
folosește-te de el!”, l-a povățuit tatăl. Un prim „contract de diseur” îl realizează la grădina restaurant „Princiar” din șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu acompaniamentul maestrului Fănică Luca. Avea atunci un repertoriu de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va cânta cu Orchestra James Kok. Pentru reprezentațiile galante de la „Lafayette”, patronul său pe care îl chema Schwartz i-a făcut două costume
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
cântece pe plăci de patefon pentru casele de discuri Columbia, Odeon, His Master’s Voice, producători celebri în epocă. Întâlnirea cu marele muzician Dinu Șerbănescu e întâlnirea cu un destin fenomenal al său și al muzicii românești. Îl va fascina romanța pe care o considera „limbă maternă” a sa, iar el, la rându-i va primeni romanța cu un veșmânt de gală. Va reveni la numele Gică Petrescu în 1934, când se va înființa în România Casa de discuri și fabrica
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
reveni la numele Gică Petrescu în 1934, când se va înființa în România Casa de discuri și fabrica Electrecord la care va colabora din anul următor pentru decenii de viață și de muzică magnifică românească, înregistrând cântece de muzică ușoară, romanțe, cântece populare și cântece de petrecere. În 1939 va începe peripluul acestor cântece în lume, fiind invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta atunci și se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot și charleston. Șlagărele la
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani, când a câștigat la Târgu Jiu concursul „Pe fir de balade”. A cântat mai târziu ca solistă profesionistă la Casa Armatei. I-a Cântat și lui Nicolae Ceaușescu romanțe. Cine intra în salon la dictator să cânte venea din odaia cu scumpe cufere ale neamului românesc - nu se făceau încercări care puteau eșua, față de Nicolae Ceaușescu. Interpreta Georgeta Nichifor așează la tâmpla muzicii folclorice românești icoane de cântece aduse
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
cu raze de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece de-odinioară. „Casă a sufletului meu este cântecul românesc, cu horele-i alegorice, cu doinele, romanțele, melodiile nemuritoare, împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta. Iubesc România, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printre nori, ce servesc drept acoperiș
O LACRIMA UN CANTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/O_lacrima_un_cantec_rodica_elena_lupu_1362838346.html [Corola-blog/BlogPost/345621_a_346950]
-
timpului de către biserica din Vârșet și mitropolia din Carlovitz așa după cum multe nume bănățene poartă frecvent terminația de "vici"ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu, la 16/28 septembrie. *** Importanța
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
bogate, Timpul, înscrie cu inele, Ani ce trec peste copaci, Vremuri bune, vremuri grele. Amprenta mării, înspumata, Înscrisă în nisip, pe țărmuri, Povestește de iubirea, Unei nimfe din adâncuri. Pe ălei, și-așterne noaptea, Amprenta înstelata, Luna, caută amprenta Unei romanțe, de altă dată. Citește mai mult AMPRENTĂAmprenta razelor de Soare,Pe sticlă ferestrelor,E un zâmbet ce apare,În pragul diminețior.Ploaia își înscrie amprenta,Pe dantelă unui nor...Curcubeul își presară,Amprenta culorilor.În pădurile bogate,Timpul, înscrie cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]