338 matches
-
După expresia lui D. Bolintineanu, odată cu publicarea acestor culegeri, poezia noastră „se români”. Primele manifestări literare ale lui A. sunt în limba franceză, unele - publicate în „Spicuitorul moldo-român” (traduse de I. Poni, D. Gusti, Gh. Asachi), altele - nepublicate. Sunt încercări romanțioase, cu o tentă exotică sau fantastică, îndatorate lui Lamartine și Hugo. Contactul cu lirica populară va însemna o primenire a inspirației. Între anii 1840 și 1862, poetul elaborează un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
neliniști. În Ovidiu - din care autorul trage și un libret ce urma să fie pus pe muzică de Charles Gounod - viziunea exilatului muribund resuscită idealurile pașoptiste de odinioară. Pentru a explica relegarea poetului latin la Tomis, dramaturgul alege o versiune romanțioasă. A. a avut urmași nu doar în cuprinsul literaturii dramatice românești (Iosif Vulcan, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija, I. I. Roșca, I. N. Șoimescu), el exercitând o înrâurire și asupra începuturilor teatrului bulgar (D. P. Voinikov, Civilizația rău înțeleasă, 1871
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
împânzește Muntele de foc (din Călătorie în Africa). Încercarea de roman Dridri, a cărei primă parte e întocmită în felul romanului lui Paul de Kock și Alphonse Karr, și romanul cu tentă autobiografică, neterminat, Mărgărita au, la fel, o pulsație romanțioasă. Predominantă, în proza lui A., fie că e vorba de povestiri romantice, de tablouri de moravuri (Balta Albă, Borsec) ori de însemnări de călătorie, este evocarea, îndeosebi acel tip de evocare pe care îl pretind scrisorile. Scriitorul, al cărui atu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
autor al „tranziției” (E. Lovinescu), fără calități care să îl individualizeze sau să îl atașeze altei direcții decât sămănătorismului întârziat, pe care îl ilustrează într-o totală desincronizare față de tendințele momentului. În povestiri, schițe și nuvele încearcă subiecte sentimentale, intriga romanțioasă, acțiunea cu sens pilduitor, într-o ambianță cu „icoane” de la țară sau din trecut. Din același arsenal vine însă și surprinderea unor situații la granița anormalității sau chiar din zona patologicului, cu consecințele lor în planul proiecțiilor obsesive, ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
Dramatici și Muzicali, al cărei prim președinte a fost, instituind un premiu pentru tinerii autori de teatru încă nereprezentați. Unicul volum de proză al lui F., Schițe. 30 de zile la Paris (1905), are un caracter hibrid, amestecând mici povestiri romanțioase cu note de călătorie. În secțiunea 30 de zile la Paris, sunt republicate articolele trimise din capitala Franței ziarului la care lucra - dări de seamă, descrieri, comentarii ale diferitelor aspecte din viața artistică și socială a marelui oraș. Acestea, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
un „epos pastoral de o grandioasă primitivitate”. Departe de justiția arbitrară ce acționează „jos”, în lume, „judecata muntelui” îi apare lui A. veșnic valabilă. În Minunea de la Tismana se reface, după tradiția monastică, viața sfântului Nicodim, întemeietorul lăcașului. Divagația istorică romanțioasă reliefează figura excesivă, sadică a lui Jicmond (împăratul Sigismund), care îl supune pe Nicodim la încercări consacrate de hagiografie. Minunile religioase, ca și datinile populare, sunt frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
a fi un poet de talent, așa cum îl considera C. Dobrogeanu-Gherea, C. este autorul unor versuri adesea sensibile, fine, prelungind mai cu seamă tonalități eminesciene. Ca și alți poeți ai epocii, el nu este atât un melancolic, cât un sentimental romanțios, înclinat spre o duioșie grațioasă. Mâhnit și înlăcrimat la vederea suferinței, a sărăciei, el amintește uneori maniera poeziei delicate a lui Fr. Coppée, din aceeași sentimentalitate născându-se unele tablouri idilice, artificioase, ca într-o banală litografie. Mai interesante sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
Viola Vancea, „Joc de noapte, joc de zi”, RL, 1971, 49; N. Carandino, Mircea Ștefănescu, autor de teatru, AST, 1973, 1; Sică Alexandrescu, Mircea Ștefănescu, TTR, 1973, 4; Val Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Florin Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
lucru pentru generații înainte ([Pseudotalent, talent și geniu] Eminescu: 2011, X, 204). Traducătorul celui de al XXVII-lea Sonet shakespearian mărturisește modelul englez 25 de construcție a scenelor dramatice în romanul postum Geniu pustiu. Explicit shakespeariană este secvența audiției unei romanțioase bucăți muzicale executate de o tânără angelică pe un melancolic clar de lună (Dumitrescu Bușulenga: 2000, 239): "părea că geniul divinului brit Shakespeare expirase asupra pământului un nou înger lunatec o nouă Ofelia" (Eminescu: 2011, II, 109). 3.5. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dezvoltă legende populare, cumva în spiritul lui Ion Neculce din O samă de cuvinte, ori își au izvorul în documente istorice puțin cunoscute. Mai cu seamă pe canavaua epocii fanariote naratorul imaginează în câteva stampe, cu umor sau în manieră romanțioasă, întâmplări și personaje dintr-un București al începutului de veac XIX (Scandalul din 1800, Jupân Vântură-vești, Acum 74 de ani, Prima baie în București, Primul „haine vechi” din București ș.a.). În ciclul Reminiscențe, cuprinzând episoade de factură memorialistică (Cum am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
panlirism, poezie a afectelor etc., în opoziție cu el se definește, voit tautologic, "romanul-roman". Cînd E. Lovinescu susținea necesitatea renunțării la modalitatea lirică a expresiei în roman, criticul o făcea denunțînd această natură improprie genului (ceea ce s-ar traduce prin "romanțios", sau "romanesc" în strict această accepție). Cum se știe, exemplul ales, în Istoria literaturii române contemporane, de criticul de la "Sburătorul" este evoluția literaturii Hortensiei Papadat-Bengescu, care a ilustrat distanța între proza de coloratură lirică și romanul obiectiv, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca Popa Timofte Bondoroagă și Chira mențin un bun echilibru între tabloul de gen și intriga foiletonistică. D. a scris însă multe alte nuvele năpădite de sentimentalism, de prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă, Lake Buturugă, nu era decât un plagiat după o nuvelă a lui A. Theuriet. Dacă ar fi rămas la proza de observație caracterologică, în care portretul se concentra în câteva linii, cu o bună plasticitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
de călătorie (Miazăzi-Miazănoapte) sunt adevărate „memoriale de sentimente”. Afiliat de unii critici liricii ardelene, în descendența lui Lucian Blaga sau a lui Radu Stanca, catalogat de alții drept un „tradiționalist emancipat” (Marin Mincu), V. este mai de grabă „un suflet romanțios și cavaleresc, elegiac și ironic în același timp, cu finețuri caligrafice” (Nicolae Manolescu). Prin întoarcerea perpetuă la vârsta de aur a copilăriei, la matcă, precum și prin analogia operată consecvent între universul cărților și cel al realității imediate (Biblioteca de rouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
o consoartă cu păr alb și ochelari, împletind ceva. Pe o parte "Cătănie", cântat de I. Corescu, "acomp. de orch. Ardeleneasca, Roumanian". Bătrânii, fără îndoială, ascultă "Cătănie", cu ochii și urechile îndreptate către enorma pâlnie. Pe cealaltă parte, aceleași personaje romanțioase, ascultă, la aceeași pâlnie, " De când beau", cântat de același I. Corescu. Placa "Perfection Concert Record, For Best Results use only Columbia Needles". Uriașa pâlnie stă deoparte, pe podea, este acolo și o măsuță de lemn de nuc, cu reflexe cafenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ce să-i ofer în acest domeniu, în afară poate de plecarea precipitată a unuia dintre prietenii noștri la munte... Aranjuez însă se înfurie și dezlănțui un adevărat rechizitoriu împotriva mea, care, zicea el, băgat până peste cap în această romanțioasă aventură de alcov, îmi pierdusem tot simțul realității, tot simțul răspunderii și toată conștiința. Supărarea lui era cu atât mai mare cu cât se simțea el însuși în primejdie, fără să fi avut nici o vină - zicea el - și pentru că eu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
te cucerească... Unde mai pui că însăși clădirea avea o alură rustică-medievală, evocând reședințele moșierilor de pe vremuri, mai cu seamă datorită unui turn falnic ce se înălța deasupra tuturor caselor dimprejur, iscat fără doar și poate de orgoliul și imaginația romanțioasă a primului proprietar... Pierre, din Câmpulung, Augustei la București 27 august 1953 Dragii mei, Mă aflu în clădirea unei pensiuni particulare, după o masă bună și gustoasă, și mă gândesc ce să fac în timpul după-amiezii. Nu știu, dar e atât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
să mă nasc... Întrebarea asta pe care mi-ați pus-o acum e cu bătaie dublă sau triplă. Mi-ar fi plăcut să mă nasc în altă epocă, pe vremea lui Proust sau în saloane rococo - știu, sunt o incorigibilă romanțioasă bătrână. Deși sunt convinsă că, pe sub peruci, fracuri și crinoline, oamenii erau aceiași: duplicitari, ipocriți, viciați. Cred, după cum vedeți, în universalul și eternul uman. Și-apoi, dac-aș fi trăit atunci, n-aș mai trăi astăzi. Or, fie pâinea cât
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
am rugat a nu se citi pe fran țuzește. Toată viața am fost, așa cum am mai spus, de o conștiinciozitate de esență bovină. Și de o constanță ilustrată, dacă vreți, printr-o căsnicie care a durat șaizeci de ani. Eram romanțioasă, de un romantism care astăzi mi se pare lacrimogen și siropos. Grețos ca o telenovelă. Și aveam o mentalitate foarte livrescă. Priveam totul prin ochelarii cărților citite, adevărata realitate mi se părea cea din cărți și aveam impresia că mă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
baron german este curmată de îmbolnăvirea și moartea acestuia. Autoarea se străduiește să scrie în limbajul moldovenesc al epocii, să reconstituie mediul boieresc, menținând în prim-plan sensibilitățile și trăirile fetei. Formula epică aleasă face însă concesie gustului pentru senzaționalul romanțios, iar M.-M. pare să uite propria pledoarie pentru autenticitate. SCRIERI: Ada Lazu, București, 1911; ed. București, 1919; Natalița, București, [1916]; Tulburea, București, 1922; Făclii în noapte, București, 1930. Repere bibliografice: C. A. [G. Ibrăileanu], „Ada Lazu”, VR, 1911, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
lipitorul de afișe netezește cu palma afișul aplicat pe gard. Într-o dimineață, Urmuz fu găsit Împușcat pe o bancă la șosea. Dar deunăzi, plimbându-mi melancolia acestui În ceput de primăvară prin Cimitirul Bellu, ca În tinerețile noas tre romanțioase, cu decoruri adecvate de cavouri mucede, cruci gârbove de bătrâneți și sălcii plângătoare, după ce privisem la resturile cochetăriei, câțiva piepteni și mărgele, ale unei cu coane prestigioase de acum treizeci de ani, dez gropată ca să-i facă loc ginerelui, Încă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care a avut curajul să pună mâna pe armă sau pe cutia cu otravă.) Dar la ce să mergem atât de departe când aveți chiar aici, de față și Înaintea dumneavoastră, pe eroul sentimental și prăfuit astăzi din acea epocă romanțioasă și desuetă de acum aproape o jumătate de veac [?]; ba Încă un erou a două drame amoroase, pe urma cărora mai păstrează și acum, În sertarele lui de om cu oarecare dichis până și În patimile lui, o arhivă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o asemenea liniște și reculegere puteai avea, până mai acum douăzeci de ani, o vrăbioară fragedă la grătar și un pahar de vin bun dinainte la cârciuma lui Sotir de pe Scaune, singur-singurel sau cu un prieten sau cu o femeie romanțioasă și cât mai puțin vorbăreață, la masa lungă de stejar cu patină veche sau În odăița de sus, cu oglinda plină de semnături trase cu diaman tele de la inele, ascultând cum sfârâie becul de gaz din tavanul de jos, rareori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
le dobândești numai și numai prin rațiune. ...Ei, dar am iubit, fetițo dragă, și am fost iubit În această aproa pe jumătate de veac de toată gama cromatică a succesi velor frumuseți ale epocii: de la ultimele figuri melancolice ale delirului romanțios de dinaintea războiului celui mare până la femeia iubeață, fără complicații, amantă confortabilă și cu coc la ceafă, răsărită În iureșul voluptuos de după război; și până, În sfârșit, la acea up to date, apariție lilială Înspre chindiile vieții mele, impertinent de juvenilă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cățea neostoită și În dâldoră neogoită după bărbați. Înnebunise după ea toată garni zoana, care-și aștepta până la ziuă rândul la ușa ei, Începând cu colonelul S. - altfel bărbat cu sentimente delicate, suspinând ca un licean după ovreicuțe blonde și romanțioase - și până la ceata renumită a trupei, sergenți, căprari, soldați și ordonanțe. Toți romașcanii din acea vreme, cei care au trecut și cei care n-au apucat să treacă peste pântecele ei, mai pomenesc Încă și azi, ca la amintirea unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reputat prin virtutea galantonomiei și a bacșișurilor, ignorată În lumea reținută și socotită a Ardealului din acea vreme. Toate astea făcuseră din Sighișoara un refugiu sigur și pe măsura celor dintre noi cu dispozițiuni Încă valabile pentru rătăciri și visări romanțioase sub umbra tăcută a vechilor ziduri inundate de clarul nopților cu lună, sub freamătul codrilor bă trâni de primprejur etc. etc., dar mai ales pentru aceia dintre noi, capabili Încă, pe aceste vremuri, de pasiuni devastatoare și pentru care garsoniera
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]