21,085 matches
-
care atîta vreme cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de judecată, o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă se numea de bon esprit adică, spre
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
a celor patru sau mediul literar underground creat de ei prin publicarea în manuscrise originale a revistelor proprii. Se vede de departe că preferatul autorului este Radu Petrescu, discutat aproape în jumătate din carte, de la jurnale la proze scurte sau romane. Sunt analize riguroase în care autorul demonstrează constant teza voinței de stil, a esteticității lui Radu Petrescu, a obsesiei pentru literatură, astfel încât se poate vorbi despre o anume ambiguitate a textelor lui Radu Petrescu, la granița dintre documentul autobiografic și
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
9 un oficial va face impasibil trierea primilor 30 de norocoși. Căci programul de audiențe este de numai două ore și câteodată abia de la ora 17. Dacă din motive fiziologice (căci cea mai apropiată toaletă e la McDonalds în Piața Romană) părăsești parcarea unde se face scrierea pe listă sau ai ghinionul ca vreun oficial să strige lista și tu să nu fii prezent chiar atunci sub geamurile Direcției Pașapoarte - Corpul B - te-ai ars! Altă noapte nedormită pentru a prinde
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
provoacă doar o reacție de categorică respingere este Eugen Lovinescu. Reacția mea de respingere totală a cărților și ideilor lui Eugen Lovinescu a început cu mulți ani în urmă, într-o vacanță de vară la Vulturești, cînd am lecturat (s. n.) romanele sale Mite și Bălăuca. Lectura celor două romane lovinesciene a început într-o dimineață senină, nespus de frumoasă...” (de remarcat: Mihail Diaconescu nu citește, ca tot omul. El lecturează sau efectuează lecturi!). l După ce ne pune la curent de cînd
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
prezintă scenele corporalității din Ambigen ca pe un caz de revoltă adolescentină; urmarea acestei mărturisiri este faptul că ele vor fi suprimate din următorul roman, Mântuire. La 1943, pe prima pagină a ziarului Curentul (nr. 5627) Romulus Dianu semnează articolul Romanele criminale și problema tineretului, în care demonstrează cum toate actele de delincvență sunt efectul lecturilor tinerilor din cărți ce atentează la bunele moravuri. Ca și cum nici procesele, nici postfața lui Șuluțiu nu existaseră. Totuși, în ciuda acestor reacții sporadice, se depășise un
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
au făcut, mai bine să o lăsăm baltă, că nici eu, nici voi n-o să vă îmbogățiți cu nimic” (p. 30). Mulți dintre cei care (fascinați de splendoarea de pe copertă) își încep lectura din opera lui Stelian Țurlea cu prezentul roman nu vor înțelege nimic din această triumfală apariție în scenă a personajului. Pentru că invocatul episod din Piața Universității s-a petrecut într-unul din romanele anterioare ale scriitorului. De altfel, de-a lungul cărții autorul face de mai multe ori
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
parte, și inferioare, pe de alta" ( Rasă, rasism și literatură, 8 dec. 1944). O bună caracterizare face C. Schifirneț profilului psihologic al românului, conturat de G. Călinescu, evidențiind substratul celtic, comun cu al Europei, realismul și spiritul administrativ de obârșie romană, simțul politic excepțional ( ?) de sorginte greco-bizantină. Dar să ne aplecăm și noi asupra textelor. Autorul "cronicii mizantropului", precum și etnopsihologi, ca cei amintiți mai înainte, C. Rădulescu-Motru și M. Ralea, nu ocolește defectele psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
un simbol al purificării morale, o problemă foarte actuală. O zi a purificării morale, personale și naționale. Oricum, titlul este provizoriu, nu m-am decis încă. Azi-dimineață, înainte de a veni tu, am transcris câteva însemnări care se leagă de viitorul roman. E vorba de tehnicile pe care le voi folosi, cea a punerii în paranteză a textului auctorial, inspirată de Memoriile unui opioman englez, a lui De Quincey și cea a adresării directe și familiare (de fapt, o familiaritate falsă) către
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
aceasta ar fi sugerat că scriitorul inventează, selectează și compune. În schimb, Stendhal se oprește la metaforă oglinzii. Faptul sugerează încă o dată că realismul e intim legat de importanță lucrurilor care pot fi văzute. Stendhal și-a imaginat marele său roman, Roșu și negru, publicat în 1830, drept o cronică a secolului al XIX-lea. Începutul e un măiestrit capitol ce descrie așezarea în care se desfășoară acțiunea primei părți. În românul realist știm întotdeauna unde ne aflăm. La Stendhal, orașul
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
a provocărilor celor morale. Ambele inerente și cu nimic decorative. Stau mărturie datele despre istoria locului de baștină a lui Ioan Slavici, Șiria de lângă Arad, comună de podgorii, meționată din 1169, dar cu izvoare care îi atestă existența din vremea romanilor și a trecerii cavalerilor, ca dimensiunea să fie stabilită, în masivitatea ei, într-un șuvoi de fapte și raporturi, marcate de mișcări populare, revoluții, conferințe, adunări naționale, răzvrătiri motivate de interzicerea limbii române și impozite ilegal impuse țăranilor, asocieri politice
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
Milet în favoarea unor trimiși ai regelui Mithridates, cel mai activ și periculos adversar al Romei în epocă; cu alte cuvinte, vânzarea constituia un act de trădare. În 74 Verres devine pretor urban, adică demnitar însărcinat cu judecarea proceselor între cetățeni romani. În această calitate el a adoptat o jurisprudență insolită care se mai și modifică în funcție de capriciile amantei sale, Chelido, și care-i permitea câștiguri importante de pe urma proceselor. După încheierea mandatului în anul 73 el devine propretor al Siciliei, cea mai
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
că o asemenea comportare, o avere imensă câștigată prin presiune politică, escrocherii și corupție a produs multă revoltă. Mai ales sicilienii, a căror insulă fusese pur și simplu ruinată de rapacitatea lui Verres, cereau să se facă dreptate. Conform legilor romane, locuitorii unei provincii aveau dreptul să denunțe și să solicite anchetarea unei administrații necinstite. Perspectivele erau însă în acest caz proaste. În anul 71 ca guvernator a fost trimis în Sicilia o rudă prin alianță a lui Verres care a
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
cele mai înalte sfere ale puterii, printre juriști, într-un cuvânt avea toate motivele să se considere intangibil. Și totuși a fost înfrânt de un tânăr aproape necunoscut la acea dată. Indiferent de importanța și de influența unui personaj, instanțele romane nu ignorau faptele și, oricât de interesat va fi fost juriul, sentința nu putea sfida evidența. De altminteri, dacă s-ar fi impus corupția, n-avea cum Roma să construiască un imperiu care a rămas trainic în memoria europeană. Gândind
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
patrii - în care moderatorul, un poetic senator sau un senatorial poet (nu se știe încă) a adus doi analfabeți culturali care să ne convingă că noi românii suntem daci get-beget și că nu avem nimic de-a face cu imperialiștii romani. Just Putem noi spune azi că suntem urmașii unui Cicero, ai unui Brutus, Cato etc. Nici pomeneală. Așadar, înapoi la geto-daci căci, neștiindu-le limba, putem în impunitate călca în picioare cum voim gramatica românească. Iar în ceea ce privește combaterea corupției, din moment ce
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
propus de Mihail Bahtin. Se identifică în partea a doua a romanului, care poartă titlul Focurile, însemnele (stigmatele) unei viziuni deșucheat-eliberatoare: ospățul, profanările, erupția unui timp utopic, ceremonialul încoronării și al detronării. Concomitent se face și o referire la Saturnaliile romane, în care, după cum arată James George Frazer, în Creanga de aur, "pe o anumită perioadă (17-23 decembrie) orice restricție era înlăturată și toate libertățile îngăduite, încît «sclavul putea să-și ocărască stăpînul, să se îmbete la fel ca mai marii
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
oferă imaginea involuției lui Dumitru Radu Popescu ca scriitor, involuție declanșată, de altfel, cu ani în urmă, cînd, îmbătat de succes, el a început să creadă că poate face o carte din tot ce-i trece prin minte. Așa-zisul roman Falca lui Cain are un sumar eterogen, fiind alcătuit din pagini de roman, de poezie și de teatru. Seamănă mai mult cu un almanah decît cu un roman. Dar asta n-ar fi atît de grav, fiindcă, oricum, nimeni nu
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
Ilustrăm afirmațiile lui Păstorel cu trei din cele 24 „Banalități paradoxale” reunite sub titlul „Cortina” din volumul „Tămâie și otravă” și anume cele notate cu cifrele romane I, XXIII și XXIV, care, iată, ne-ar putea părea a fi anticipări ale celor ce se petrec, acum, În societatea noastră: I Taina fericirii constă În a avea un ideal. Durata ei e condiționată de neîmplinirea lui. XXIII Am
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
o înțelegere plină de duioșie. Cartea trăsnită la care se referă este Noi nu sîntem urmașii Romei a unui medic român stabilit la New York, dl Napoleon Săvescu, și care finanțează de ani buni simpozioane consacrate tezei că daco-tracii sînt strămoșii romanilor, așadar nu noi, românii, ne tragem de la Rîm, cum credea naivul Grigore Ureche, ci romanii se trag din noi. Dl Săvescu are bani, dar nici o competență istorică ori lingvistică. Nu se poate polemiza cu d-sa. Așa că dl Codreanu se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
altădată dragi îl stârnește în noi. Nu o dată, în ziua aceea, aveam să o aud pe Matata, cum o numeam pe bunica, recunoscând cu o voioasă sau duioasă uimire - când în camera noastră cu draperii întunecate de catifea de la Împăratul Romanilor, când în piața orașului unde îmi prezentase, ca pe o veche cunoștință a sa, statuia lui Nepomuk, sfântul cu limba tăiată și ținută în mână - vechi frânturi pierdute, uitate, lăsate în urmă și, iată acum regăsite, din acea lungă poveste
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
ani și epoci, personaje cu persoane"; montajul autoarei combină inteligent și inspirat fragmente de dialog ( fabulos) cu Mircea Săucan, cu comentarii critice, de la noi și din străinătate, cu extrase de proză, cu fragmente de memorialistică. Totul se citește ca un roman polițist fantastic, absurd, sentimental, politic, halucinant , totul seamănă, în fond, cu Mircea Săucan. Este performanța Iuliei Blaga. Căci nu e deloc ușor, e de bănuit, "să prinzi" un asemenea personaj, a cărui condiție a fost, întotdeauna, tocmai aceea de a
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
în răstimp rudele, din ce primesc. Eu am de toate. Dar soțul meu nu se grăbește, lucrează încet, temeinic. Când va termina de clădit casa, mă duc la el"... Nu l-am mai întâlnit nici pe nea Ionică, din Piața Romană, bătrânelul fragil cu trupul și cu sufletul. Și el cerea milostenie, și tot fără să scoată un cuvânt. Modest, smerit, cu o iconiță în mână, puțin îndoit înainte, proptind cu șalele vizibil suferinde un stâlp. Se distingea astfel în șuvoiul
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
dulce, ca al bunicului meu, cândva, când era în lumea aceasta și mă iubea lăcrimând mângâiat, fericit că mă are. Lacrimile adevărate, averea lui, mila lui și cuvântul bun către mine copil, le regăsesc în ființa acestui cerșetor din Piața Romană, în cuvântul lui bun ce se pierde din auzul lumii în trecere neistovită... Mi-amintesc de un tânăr în cârje, apărut ca din pământ la poarta unei biserici de pe Calea Victoriei. Era un ger cumplit, mi-era foame și rupeam dintr-
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
în care ne zbatem. Dacă acești indivizi își vor scrie memoriile, ele vor fi, din punctul de vedere al mentalității, similare celor ale lui Petru Groza. Evocând locurile natale, Petru Groza se socotește descendent al dacilor, respingând posibilitatea unei ascendențe romane. Delir romantic sau refuzul unei Românii europene? Greu de răspuns. În orice caz Petru Groza trebuia să știe că Decebal nu s-a plecat în fața lui Traian și a căzut eroic; o persoană care s-a complăcut în postura de
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
minte să se despartă sub rigoarea celibatului preoțesc, un tînăr astmatic și suferind, avînd o voce slabă al cărei timbru șters îi crease necazuri în meseria de profesor de retorică la Milano (pe atunci Mediolanum), un tînăr născut în Africa romană (orașul de baștină, Tagaste, se află azi în Algeria) și nutrind un complex de provincial față de protipendada orașelor romane, cum așadar dintr-un asemenea tînăr s-a putut naște viitorul episcop de Hippona și cel mai subtil platonician creștin pe
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
timbru șters îi crease necazuri în meseria de profesor de retorică la Milano (pe atunci Mediolanum), un tînăr născut în Africa romană (orașul de baștină, Tagaste, se află azi în Algeria) și nutrind un complex de provincial față de protipendada orașelor romane, cum așadar dintr-un asemenea tînăr s-a putut naște viitorul episcop de Hippona și cel mai subtil platonician creștin pe care l-a avut Occidentul. Potrivit relatării din cartea a opta din Confesiuni, hotărîrea lui Augustin de a se
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]