2,161 matches
-
a alterna, rapid, planuri, o anume "poftă" de-a juca pe degete, cu prea subțiată "politețe", fetișurile prozei respectabile. Bunăoară, pensiunea. Casa veche, cam șubredă, cu mulți chiriași fugind de tot atîtea secrete pare sortită, dintru început, unei bune cariere romanești. Fără chelăresele cam excentrice și indiscrete, controlînd, o viață, șiruri de odăi, ne putem întreba ce-ar fi fost, măcar în parte, scrierile "masive" de secol XIX. Doamna cu veleități de vrăjitoare a trecut (pe mătură) pragul dintre veacuri, ajungînd
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
Delirul, Emil Manu ajunge la o concluzie ce merita și ea o dezvoltare pe măsură, ce ar fi sporit interesul biografiei: "Cu Delirul, Marin Preda devine un disident periculos, calitate care se mărește ca grad de periculozitate după apariția trilogiei romanești Cel mai iubit dintre pământeni " (p. 60). Despre oportunismul din anii ´50, despre subversivitatea și eventuala disidență de mai târziu a scriitorului ar fi multe de glosat (ăn ceea ce mă privește, nu cred că Marin Preda a atins vreodată disidența
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
Constantin Țoiu Agresivitatea, ca fruct al reprimării dorințelor, constituind arheologia omului: stratificarea experiențelor de tot felul și la diverse adâncimi, supusă cercetărilor psihologice, invențiunilor romanești... Eroul X, handicapat, împingând lucrurile până la limita lor umană. Deci, o sursă neîntreruptă de devieri care de care mai ascunse, mai spectaculoase ca sens, redus la auto-denunțătoare a insului spre final, care se alienează, se smintește. Se vede după stilul
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
Delirul, Emil Manu ajunge la o concluzie ce merita și ea o dezvoltare pe măsură, ce ar fi sporit interesul biografiei: "Cu Delirul, Marin Preda devine un disident periculos, calitate care se mărește ca grad de periculozitate după apariția trilogiei romanești Cel mai iubit dintre pământeni " (p. 60). Despre oportunismul din anii ´50, despre subversivitatea și eventuala disidență de mai târziu a scriitorului ar fi multe de glosat (ăn ceea ce mă privește, nu cred că Marin Preda a atins vreodată disidența
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
Mirel Brateș este unul cu cheie. Dacă în spatele personajelor sale există modele reale sau totul este rodul fanteziei autorului. Suntem prea puțin familiarizați cu viața comunității vorbitorilor de limba română din Israel pentru a putea ghici chipurile aflate în spatele măștilor romanești. Impresia de autenticitate este însă foarte mare și nu ar fi exclus ca modul în care sunt pictate anumite personaje să producă seisme în comunitatea evreilor originari din România și chiar a comunității evreiești din România (prim-rabinul S�sserman
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
Mircea Mihăieș Cartea lui Vladimir Tismăneanu este divizată în șapte capitole, premerse de-o introducere și urmate de-un epilog. Structura „romanescă” este astfel evidențiată de la bun început. Explicativă și, atât cât o îngăduie un tratat științific, personalizată, Introducerea, purtând titlul Why a History of Romanian Communism — „De ce o istorie a comunismului românesc?” — oferă motivația scrierii, pentru publicul occidental, a unei istorii
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
dezvăluie nebănuite zone de întuneric. Imbatabil în deslușirea complicatelor ițe care leagă personaje, evenimente, interese, frustrări și resentimente, Vladimir Tismăneanu este un veritabil maestru al suspense-ului bazat pe amestecul de ficțiune și realitate — ambele avându-și originea în documente. Strategia romanescă e vizibilă și în formula de expunere a subiectului: „istoria” propriu-zisă e o poveste narată progresiv, dar, în contrapondere, există un fabulos joc al notelor bibliografice și al comentariilor parantetice. Această dialectică a „nocturnuluiu” și a „diurnului”, a vizibilului și
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
Întrebe dacă putem realiza convorbirea radiodifuzată pe care ne-o propusesem. Bartolomeu Anania se găsea la Mânăstirea Văratec. Alice nu-l cunoscuse niciodată și vorbea pentru prima oară cu el la telefon, iar el nu știa nimic despre fervorile ei romanești, dar i-a răspuns ca unui vechi prieten: „Va trebui s-o amânăm, căci tocmai a venit o mașină să mă ia să mă ducă să mă Împac cu ai de la Vâlcea”. În Împrejurări oarecum similare cred că nici o secretară
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Motive islamice în opera lui Dostoievski (D. O. Thomson), Concepte teoretice nord-americane despreDostoievski (W. M. Todd III), Prototipuri literare și reale ale eroilor lui Dostoievski (V. Vetlovskaia), Trilogia fenomenologică a lui Dostoievski (V.Viktorovici), Conceptul bahtinian "Arhitectonica" în exegeza formulei romanești dostoievskiene (N. Jivolupova). Printre numeroasele exemple de reușită semnalate mai sus, invoc mai pe larg lucrarea lui Jaques Catteau, prezentată în limba franceză, Învierea lui Lazăr în Crimă și pedeapsă sau simbolismul romanului. În urma observațiilor fine asupra motivelor și imaginilor
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
există printre noi! Și În câte activități Își Împarte timpul! Câți prieteni scriitori din elita românească culturală care Îl stimează și cât de implicat este În cultura românească, este greu de cuprins și explicat! În lunga activitate pe altarul literaturii romanești a Întâlnit și cunoaște sute de scriitori și oameni de cultură români. Este o adevărată enciclopedie. Nu am cuvinte să-mi exprim admirația și uimirea pentru o asemenea personalitate complexă și fascinantă. Site-ul internet http://cartesiarte.ro poate convinge
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
În sfîrșit, în volumul al III-lea, Teatrul european în secolul al XIX-lea, subcapitolele cele mai substanțiale sînt dedicate operelor majore ale unor Musset (Lorenzaccio) și Pușkin (Boris Godunov), a căror "dramă romantică de inspirație istorică depășește ș... ț romanescul" și se ridică spre psihologizarea istoriei; tratează Fenomenologia creației în drama romantică în scrierile dramatice de mare tensiune ale lui Alfred de Vigny (Chatterton), Pușkin (Mozart și Salieri) și Lermontov (Mascarada); cu toate acestea, nu sînt ocolite nici dramele predecesorilor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
făcându-l parcă pe cititor să trăiască minciuna ca pe “cel mai nemuritor adevăr” și iluzia ca pe “cea mai consistentă și mai solidă descriere a realului”, așa cum opinează prozatorul și teoreticianul literar M.V. Llosa. Al doilea este nivelul discursului romanesc și al abilităților narative. Cu o inteligență tehnică formată, autoarea modelează cu agilitate fluxul vieții comuniste. Forma În care se Întrupează fiecare povestire, cu dedesubturile ei incitante, face ca o istorie obișnuită să devină originală, o situație superficială să devină
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
ce va domina Întregul parcurs al poveștii. Atmosfera exotică În care sunt antrenate personajele se resimte În sfera numelor purtate de acestea. Aaron Juda Hartman, Marion de L’Orme, Demétrios, Evemon Notarades sau Maria Dragases dau o notă efervescentă tabloului romanesc. Spațiul cosmopolit, dominat de un amalgam de comunități, Închide În sine o febrilitate a personajelor: „Fric spunea: S-a făcut ora! și Împreună cu Marion și cu Orjen plecau spre cine știe unde. Aaron Juda Hartman rămînea singur În noroi și În soare
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
narativ a cărui cadență fragmentară proiectează caracterul cameleonic al procesului creativ. Se Întrevăd Încă din incipit tușele caracteristice metaromanului ale căror alternanțe imprimă un tipar al perspectivelor multiple ce au ca liant un exercițiu de analiză a actului rememorării. Parcursul romanesc este punctat printr-un proces de reliefare a detaliului ce acționează ca punct de sprijin al contrucției narative, iar din această dimensiune descriptivă transpare caracterul intim al relatării. Această idee a ipostazelor tangente este subliniată și de titlul romanului, reliefând
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
-și alegerea pe motivul preluării și traducerii din engleză a termenului, care nu s-ar plia pe realitatea desemnată de echivalentul spaniol. Incluzând romanul metaficțional în categoria mai largă a romanului poematic, pe care îl vede ca o nouă tendință romanescă, criticul Francisco Orejas exclude limitarea romanului contemporan la formele experimentaliste; subliniază astfel caracteristica centrală a ficțiunii de astăzi, și anume reîntoarcerea la plăcerea povestirii. Pe de altă parte, Javier Garda consideră primordială tehnica demistificării deliberate, prin care pune la vedere
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
nestingherit, având obligația să păstrăm tradițiile și obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, să le păstrăm și să le ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și colțurile cele mai indepartatea ale acestuia unde locuiesc conaționali români! Este o glumă, dar dacă stau bine să mă gândesc ar putea fi și un lucru serios. Ceea ce ne dorim
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
CÂMPEAN: Răspunsul este scurt! Așteptam cu brațele deschise ca „autoritățile de specialitate” să se implice... Dan BOANȚĂ: Din media româneasca din țară și străinătate cu cine colaborați? Ecaterina CÂMPEAN: Colaborările sunt pe diferite niveluri... De la jurnaliști privați, până la diferite organizații (romanești) similare. Exemple: „Radio Metafora” din California, Rexlibris Media Group din Australia, Revista „Confluente Literare” din București, RoArt din Belgia, Clubul Presei Translantice, Hora Tv, North American Roamnian Press Association ș.a. Dan BOANȚĂ: Câteva cuvinte despre revista „ProLitera” Ecaterina CÂMPEAN: După cum
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia Muntenuș concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a cărei tehnică literară și al cărui spirit de investigație psihologică revendică o evoluție romanescă”. Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărți: „Aventura lecturii - Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iași și „Aventura lecturii - Domenii conexe literaturii artistice”, Editura RAFET, Râmnicu Sărat. Motivul pentru care Mioara Bahna abordează această temă se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
Organizate la inițiativa poetului academician Nicolae Dabija, Presedintele Forului Democrat al Românilor din Republică Moldova și coordonate de Doamna Ambasador Iuliana Gorea-Costin, președinte de onoare a Asociației Europene de Strategii Politice Nicolae Costin - aceste manifestări de cultură, istorie și civilizație romanesca sunt sprijinite de Guvernul României „intru cinstirea vrednicilor Domnitori români Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir” - la 300 de ani de la martirajul pentru Hristos și Credința creștin-ortodoxă a familiei Brâncoveanu și 300 de ani de la intrarea în Academia de la Berlin a
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
așeze, moment muzical ce se poate formula cu semnul suspensiei". Structura narativă a Concertului din muzică de Bach figurează ea însăși ca o partitură. După cum afirmă chiar autoarea, prin pluralitatea unghiurilor de vedere care construiesc acțiunea, ea își acordă instrumentele romanești după tehnica contrapunctului. Se poate merge însă mai departe și remarca faptul că cele trei teme narative, având în centrul lor trei cupluri - mai bine zis trei trio-uri conjugale - sunt efectiv semnalate, exact ca în muzica programatică, de trei
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
pentru că vrea să exprime totul abia după ce înțelege, cu lentoare aprofundată, totul. El păstrează subiectul, intriga, conflictul. Acesta trebuie echilibrat între forțe echivalente, a căror abordare exclude simplificarea maniheistă, satira, pamfletul. Pentru că ele ar substitui, într-un mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face și el, ca numeroși alții, prin schemele de gândire ideologică ale diriguitorilor
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
de reflectarea și înțelegerea conștiinței sociale a omului experimental "socialist", atât de artificial, dizarmonic și scindat. Proza scurtă cu care își face debutul literar (Povestiri din provincie, 1967) înseamnă în cazul său nu o vocație, dar necesitatea unui exercițiu, fragmentarist, romanesc. De altfel, trei "povestiri" lungi vor fi integrate, doi ani mai târziu, în romanul Catedrala, 1969. V. Duda este de la început, dar și pentru mai târziu, în câteva alte romane, un prozator al mediilor profesionale. El optează pentru mediul industrial
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
devine insistent, fin și precis analitică. Este elaborată cu o vie însuflețire critică. Ca metaroman analitic in pregress și nu deliberativ, Anchetatorul apatic impune o omologie structurală între existență și ficțiune. Ratarea existențială ajunge să fie substituită de realizarea anchetei romanești. Perspectiva narativă aparține unui tânăr procuror, un insolit anchetator, o conștiință apatică lucidă, (auto)critică, dar suspicioasă, nehotărâtă, relativistă, ce se confruntă cu alte conștiințe iremediabil apatice, în special femei instinctuale, triviale dar cuceritoare. Prin ancheta-roman, el se află aproape
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
dar spre care ar trebuie să tindem cu toții. Reflecții pline de substanță găsim pe marginea eseurilor lui Unamuno sau Ortega y Gasset, mai ales de cănd a fost capabil să-i citească în original. Revine mereu cu pasiune la lecturile romanești cele mai dragi, adică Balzac, Dostoievski și Tolstoi, comentați deseori în detalii tehnice, în glose de romancier îndrăgostit. Perioada portugheză se încheie fără strălucire, de-a dreptul tragic: Nina moare în noiembrie 1944, lăsăndu-l pe Eliade bolnav de suferință, România
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
idealizată, și că uneori ai impresia că a fost deschisă cu scalpelul, nu descrisă cu eterna pană; însă, ciudat, nici urmă de naturalism nu se strecoară în paginile ei. Autorul care de curând ne-a dăruit un studiu despre universul romanesc al lui Liviu Rebreanu se distanțează politicos dar ferm de “păcatele” naturaliste ale înaintașului, reala lui vocație a povestirii și-a găsit demult propriul făgaș epic. După Cel din urmă rapsod și alte povestiri și Nimic nou după cortina de
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]