369 matches
-
designer-ul a scos din buzunar aproximativ 10.000 de euro, scrie Click. “Romanița l-a iubit mult pe Adrian și în sufletul ei suferă enorm. I-a purtat mereu un respect deosebit. Iovan nu a vorbit niciodată urât despre Romanița, deși, dacă ar fi vrut, ar fi putut să o facă. Chiar și atunci când au divorțat, el a suferit enorm, însă nu i-a reproșat ei nimic, niciodată. Au păstrat o relație amicală, de dragul copilului. Știu că Romanița i-a
Romanița, gest impresionant pentru Adrian Iovan () [Corola-journal/Journalistic/46491_a_47816]
-
urât despre Romanița, deși, dacă ar fi vrut, ar fi putut să o facă. Chiar și atunci când au divorțat, el a suferit enorm, însă nu i-a reproșat ei nimic, niciodată. Au păstrat o relație amicală, de dragul copilului. Știu că Romanița i-a comandat lui Adrian un cadou deosebit, am înțeles că e dintr-o marmură mai scumpă. Îl vor monta la cimitir în aproximativ o lună. Pentru ca Adrian să aibă un monument demn de un erou, Romanița a scos din
Romanița, gest impresionant pentru Adrian Iovan () [Corola-journal/Journalistic/46491_a_47816]
-
copilului. Știu că Romanița i-a comandat lui Adrian un cadou deosebit, am înțeles că e dintr-o marmură mai scumpă. Îl vor monta la cimitir în aproximativ o lună. Pentru ca Adrian să aibă un monument demn de un erou, Romanița a scos din buzunar aproximativ 10.000 de euro. O face pentru băiețelul ei, vrea ca el să aibă un loc frumos unde să își plângă tatăl”, a declarat un apropiat al creatoarei de modă.
Romanița, gest impresionant pentru Adrian Iovan () [Corola-journal/Journalistic/46491_a_47816]
-
Anca Murgoci Adrian Iovan a murit în luna ianuarie în accidentul aviatic care s-a produs în Munții Apuseni. Bărbatul locuia într-o casă din Otopeni, iar singurul care îl aștepta mereu era cățelul lui. Vecinii susțin că Romanița ar fi luat patrupedul și că acum îl crește fiul ei, Albert. Tot localnicii din zonă susțin că o bună perioadă de la moartea lui Adrian Iovan, în casă nu a locuit nimeni. În prezebt, în curte a fost văzută o
Apariție neașteptată în casa lui Iovan. Ce spun vecinii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33046_a_34371]
-
și visurilor mângâietoare, cu alte cuvinte, al mentalităților colective ori individuale, demersul Corinei Ciocârlie nu intră în ceea ce s-ar numi border studies (în paranteză fie spus, un studiu doct de frontierologie, prin prisma geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în 2009: Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație libertății speculative a spiritului analitic, de la simpla temă cu variațiuni la
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
se-aține pe-alături cum un aparat de proiecție ce te-nfățișează așa cum ai fost cînd - încă-n fragedă copilărie - ai scris tu însuți scrisoarea. îndemn Fii scurt. Brăzdată de chinuri e fila albă pe care sturioni și privighetori și romanițe și viruși și oameni se luptă pe viață și pe moarte. Fii scurt din respect pentru viața care-a semnat-o precum un garant al morții. Nimeni nu simte Nimeni nu simte cînd vine visul aidoma unui cîine și latră
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
de proporții cosmice, ne-au uitat. Sîntem liberi să plecăm în străinătate. Mai plecăm, ne mai întoarcem, dar nu vom mai fi în veci aceiași oameni. Ca jurnaliștii răpiți în Irak. Acum au dispărut. Au apărut crima din strada Primăverii. Romanița cu coafură mop, suspans, interesează mai puțin de ce-a tras omul de serviciu secret în mintea lui Bogdănel, întrebarea e de ce împușcă bursuci și alte animale tragice. Că toți sînt vînători. Mugur Isărescu e enigma Otiliei. Uneori trag cu
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
G. Călinescu despre ce poate face un scriitor cînd devine ,foarte rău"?! Domna Slavici voia doar ,să se scape" de el. O doamnă contemporană ar fi în stare să ucidă sau să pună soțul cu carabina pe ticălos. Domnul doamnei Romanița ,s-a scăpat" de un hoț cu un glonț de 12 milimetri după un stress de numai cîteva minute. Dar să rabzi un scriitor dus cu pluta, sau doar luat în freză, vreme de cîteva zile! Coșmar! Biata doamnă Slavici
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
diferite mimice și apucându-se să râdă cu bucătăresele și ele o strigară în cor pe Luciiiiiia, anume pe ea și ea veni cu feșele umede și când intră, Ștefan simți cum o boare ce adunase de pe câmp miros de romaniță și de fân, de albăstrele și soare pătrunde o dată cu ea în odaie, sorbi pe nări mirosul adâncindu-l în el ca într-o altă lume, o lume tihnită și blândă, cuprinsă într-o pieliță vie, inervată, încetă să se scălâmbăie
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
de satu-n care m-am născut, De școala veche și de bătrâna-nvățătoare, De-al meu abecedar, misterul unui început Și de copiii-n uniformele de sărbătoare. Mi-i dor de casa copilăriei mele, De mărul mare din ogradă, De romanița cu luciri de stele Și de cocoșii puși mereu pe sfadă. Mi-i dor de iasomia din grădină, De trandafirii, ce-i udam cu drag, De liliacul, de pufușorul de sulfină Și de măicuța, care m-aștepta în prag. Mi
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
dor de satu-n care m-am născut,De școala veche și de bătrâna-nvățătoare,De-al meu abecedar, misterul unui începutși de copiii-n uniformele de sărbătoare.Mi-i dor de casa copilăriei mele,De mărul mare din ogradă,De romanița cu luciri de steleși de cocoșii puși mereu pe sfadă.Mi-i dor de iasomia din grădină,De trandafirii, ce-i udam cu drag,De liliacul, de pufușorul de sulfinăși de măicuța, care m-aștepta în prag.Mi-i dor
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Semlacu Mic, Semlacu Mare, Percosova, Butin. JOI: Timișoara (străzile Narciselor (p), Bd. Revoluției (p), Socrate (p), Aurelianus (p), Bd. Pârvan (p), Pestalozzi (p), Veac Nou (p), C. Silveștri (p), Sofocle (p), Parc Industrial Freidorf, Gară Freidorf, Nottara (p), Slavici (p), Romaniței (p), Răscoală din 1907 (p), Contemporanul (p), Baltazar (p), Parâng (p)), Honorici (p), Luncaniul de Sus, Luncaniul de Jos, Luncani baraj, Fermă Cioreni, Ronaț - C.F.R. , Triaj 1, 2; Legume Dudeștii Noi, Variaș (p), Tipografia „Infomedia”, „Packaging”, ICCO EMT. VINERI: Timișoara
Agenda2005-28-05-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/283939_a_285268]
-
Moise Nicoară, Babă Dochia, Tigrului, Bușteni, Neculce, Cosminului (p), Cozia (p)), Lugoj - străzile Tapia, Poalele Viilor, Agriculturii, Făgetului, Strugurilor, Liceul Agricol; Pădurani, Topla, Remetea, Iersnic, Buziaș (p), Carani (p), Ivanda, Checea, Cenad (p), Periam (p). JOI: Timișoara (străzile Nottara, Slavici, Romaniței, Baltasar, Contemporanului, Răscoală din 1907, Gară de Est, Canal Bega, Colonia Radio, Jules Verne, Soveja, Demetrescu, Albăstrelelor, M. Millo, Racoviță, Anina, Legumiculturii, Euripide, N.D. Cocea, C. Urseni, Petrila, D. Dinicu, Hațeg, Neajlov, Luță Ioviță, Humulești, Piața Palade, C. Buziașului, Gr.
Agenda2005-23-05-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/283790_a_285119]
-
de satu-n care m-am născut, De școala veche și de bătrâna-nvățătoare, De-al meu abecedar, misterul unui început Și de copiii-n uniformele de sărbătoare. Mi-i dor de casa copilăriei mele, De mărul mare din ogradă, De romanița cu luciri de stele Și de cocoșii puși mereu pe sfadă. Mi-i dor de iasomia din grădină, De trandafirii, ce-i udam cu drag, De liliacul, de pufușorul de sulfină Și de măicuța, care m-aștepta în prag. Mi
MI-I DOR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385118_a_386447]
-
Ionel Grecu (Ploiești), Lidia Grosu (Chișinău), Ion Lazu (București), Lidia Lazu (București), Nicolae Melinescu (București), Ion Nete (Miercurea Ciuc), Eugen Petrescu (Râmnicu Vâlcea), George V. Precup (Sibiu), Nicolae Radu (Bourg-en-Bresse, Franța), Eliza Roha (București), Cornel Rusu (Craiova), Felix Sima (Râmnicu Vâlcea), Romanița Ștențel (București), Passionaria Stoicescu (București), Vasile Szolga (București), Virgil Șerbu Cisteianu (Alba Iulia), Elena Trifan (Ploiești), Al. Florin Țene (Cluj-Napoca), Georgeta-Jeanina Țenea (Râmnicu Vâlcea), Neagu Udroiu (Predeal), Claudia Voiculescu (București). Volumul se deschide cu un Cuvânt înainte, „Duhul lui Mircea
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare (rădăcina) pentru 325 reumatism, floarea de tei pentru vindecarea bolilor de plămâni, floarea de socă contra răcelilor, floarea de mușețel (romaniță) pentru dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se mai foloseau băile cu frunze de nuc, fân, vâzdei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
n-o domini și n-o fuți ca pe o curvă, degeaba, n-o să-i placă niciodată și n-o să te țină minte decât ca pe-un limbric politicos. A venit acolo, în margine de pădure, una de-i ziceam Romanița, era mai mare ca mine, trecuse de 17 ani, a început fata să se joace, să-mi dea jos pantalonii, ai tu ceva acolo?, eu m-am rușinat la început, apoi, încet, am lăsat-o pe ea să mă caute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
puța mea creștea din când în când, dar ea a aflat secretul, eu mă feream de toți, mai ales de maica-mare, atunci când mă spăla în lighean, vroiam să nu mă vadă bătrâna, căpățânos cum eram, începusem să mă spăl singur, Romanița a înțeles din prima că sunt copt, uite c-a mea e altfel, și mi-a arătat de sub fustă o pizdă cu câteva fire de par blond, ia bag-o tu aici, se crăcănase pe iarbă, în spatele ei era, rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
făcut dintr-o trestie cu o batistă albă în vârf, după asta mergea popa, două fete care duceau sicriul cu Caloianul, făcut dintr-o scândurică pe care puseseră păpușa împodobită, ce știau ele, fetele, să facă un sicriu?, apoi urma Romanița mea, dascălul, tot învăța dăscălița șirul lung de fete, aprindeți lumânările, făăă!!!, păi, la cântat, muică!!!, mai striga ea și începea prima: Caloiene, Ene!/ Cum ne curg lacrimile/ Să curgă și ploile,/ Zilele și nopțile,/ Să umple șanțurile,/ Să crească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
țuică și vin. Că vor plânge mai mult, își vor boci morții și vor mânca pentru ei. Eu însă m-am grăbit spre marginea de pădure, unde trebuia să vină în ziua aceea, a doua zi de dragoste, să vină Romanița, dascălul Caloianului. A treia zi după înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca anul să fie ploios, îmi spusese Romanița, eu nu m-am mai dus să le văd, că mă speriase aia de țipase ca nebuna după bărbatul ei mort, aia cu aaa!!! Așa am ținut-o mereu, o vară, în amoruri cu Romanița-Dăscălița, o întrebam: ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ținut-o mereu, o vară, în amoruri cu Romanița-Dăscălița, o întrebam: ce vrei să fac pentru tine, fă?... vrei să fac toți copacii ăștia galbeni?, fă-i!, și toți copacii deveneau galbeni. Să te urc în pomul ăsta galben?, și Romanița se trezea în vârful pomului copt, întinsă goală pe frunze, avea țâțele mari, goale, umflate ca niște bostani, pielea îi devenise strălucitoare, căpătase nuanța luminii din jur. Tot ce vroia ea, Romanița, eu puteam să fac în marginea aia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Să te urc în pomul ăsta galben?, și Romanița se trezea în vârful pomului copt, întinsă goală pe frunze, avea țâțele mari, goale, umflate ca niște bostani, pielea îi devenise strălucitoare, căpătase nuanța luminii din jur. Tot ce vroia ea, Romanița, eu puteam să fac în marginea aia de pădure, de atunci știu că văd pururi altceva și altfel, fericirea aia mi-a dat puteri unice, neștiute, mereu eram cu fata aia, de nu știau ai mei ce m-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de sănătate. Mă culcam singur pe pologul de fân din saltea, mă aromea, dar nu mă mai adormea ca înainte, ceva mă râcâia greu, simțeam că vorbele mele curseseră ca acidul peste întâmplarea din care învățasem atâtea, vorbele curseseră peste Romanița aceea unică, albă și curată, cu țâțele ca bostanii. Ea mi-a dat prima dată din pom și eu am mâncat... * — A doua trădare a fost în adolescență, eram prin liceu, recitam cu mare succes nu știu ce poezie din Coșbuc, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mă naște mama îmi pregătise scutecele cu mult mai devreme să se mărite iar tata îmi făcuse deja leagănul din scândurile de sicriu ale bunicului care nu s-a mai întors de pe front bunica îmi pusese în scăldătoare flori de romaniță și invitase toate păsările să-mi cânte poate că de aceea am vrut să mă nasc primăvara atunci ești cea mai frumoasă țară din lume apoi m-am juca t cu tine țară în colbul tău am învățat să mă
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]