676 matches
-
din 1550, pătrunde în Ungaria și în Transilvania. Ortodocșii români își află un loc în acest spațiu cucerit de Reformă. Ei sînt aliații de drept ai catolicilor împotriva Reformei și deci ținta reformaților. În lumina ortodoxismului înțeles ca esență a romanității, poziția românească este analizată ca rezistență. Prezentînd la Geneva, în 1981, o scurtă istorie a ortodoxiei românești, teologul Ion Bria comentează faptul astfel: "Istoria Bisericii ortodoxe și a națiunii române din Transilvania a cunoscut momente dificile. În urma invaziei și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
română alternează cu edițiile în slavonă. Coresi transmite cînd mesajele Reformei, cînd tradiția ortodoxă. Unele texte sînt tipărite în ediții bilingve, româno-slavone. Discuțiile privind rolul lui Coresi sînt nenumărate: avea el oare conștiința importanței muncii sale? Acționa însuflețit de elanul romanității patriotice, sau lucra sub impulsul influențelor exterioare? Aceste discuții, savante și emoționale în același timp, sînt fără îndoială vane, însă mărturisesc neliniștea unei istoriografii patriotice care se străduiește să nu piardă firul continuității, al unei linearități a povestirii privind permanența
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sub impulsul influențelor exterioare? Aceste discuții, savante și emoționale în același timp, sînt fără îndoială vane, însă mărturisesc neliniștea unei istoriografii patriotice care se străduiește să nu piardă firul continuității, al unei linearități a povestirii privind permanența și înflorirea unei romanități ortodoxe prestabilite. Problematica rezistenței ortodoxe și a tentației deschiderii, concepută în același timp ca progres și ca risc al pervertirii identității pure, revine în forță odată cu analizele propuse de unirea Bisericii ortodoxe din Transilvania cu Roma. Dacă faptele sînt clare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe consecințe și pe receptarea inițiativelor centrale la nivelul fiecărei ordini constitutive a Transilvaniei. Aceasta este cînd în întregime transilvană, cînd subliniază evoluțiile comunităților conducătoare sași, secui sau maghiari -, cînd se concentrează asupra romanității și luminează, prioritar, procesul evolutiv național și social. Global, aceasta este o epocă ce împărtășește aceeași filosofie și aceeași nevoie de ordine, fondată rațional și regenerată. Influența mediilor francmasoneriei este puternică în Transilvania. Habsburgii vor o raționalitate armonică și doresc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
face apel la Șincai în vederea înființării unei rețele de școli pentru elevii uniați, iar în 1785, el definește pentru Transilvania o acțiune școlară de ansamblu, care include o rețea de școli elementare ortodoxe. Aceste măsuri nu vin în sensul regenerării romanității și a elementului românesc, însă exprimă o ambiție pedagogică de asimilare a popoarelor prin educație și prin învățarea germanei. Unul din obiectivele fixate de Șincai în școlile sale uniate era aducerea la același nivel a elevilor în ceea ce privește limba germană. Învățarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și înțelepciunea unui popor care se dezvoltă conform geniului său propriu, ferindu-se de a se amesteca cu străinii". Junimea nu se desprinde de obsesiile epocii, de revoluție și independență, obsesii identitare care privesc nivelul, caracterul civilizat sau barbar al romanității. Dar junimiștii pretind că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu modernitatea, considerînd că parlamentarismul nu este adaptat la starea socială și economică a României. Aceasta este poziția lui Madgearu, care reprezintă unui din curentele poporanismului de după război. Întrebarea nu mai este: Ce trebuie să faci pentru a rămîne fidel romanității?, ci: Ce trebuie să faci pentru a scoate țara din întârziere? Reflecția politică trimite spre lectura tendințelor prezentului, nu spre cunoașterea trecutului. În 1923, Madgearu face constatarea că mașina democratică parlamentară a fost imaginată de Rousseau și Jefferson pentru comunități
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este în noi! Să ne ucidem dușmanii din noi înșine îndoiala ucigașă și mai cu seamă această credință absurdă că individualul ar putea fi salvat, în vreme ce colectivul ar fi amenințat de prăbușire". În 1936, spiritul construcției geneveze și afirmarea unei romanități liberale sînt pe punctul de a fi îndepărtate. CAPITOLUL II Ambianța culturală dintre cele două războaie RĂZBOIUL, DURERE ȘI ȘANSĂ A MODERNITĂȚII Sfirșitul războiului provoacă o deschidere a discursului politic și chiar mai mult. Perioada 1916-1919 a creat traume românilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este tragic. Modernitatea presupune o dislocare a valorilor și a referințelor, războiul face cunoscut absurdul și covîrșirea individului de forțe care îl depășesc. Conștiința de a fi modern îi aduce omului libertatea, care îl proiectează dincolo de spațiul îngust al frontierelor romanității, dar și suferința. Spiritul timpului oscilează între euforia creatoare și tragic. Însă avîntul care integrează elitele românești în spațiul european trezește rezistențe. Suferința provocată suscită dorința de restaurație a valorilor care nu mai sînt percepute ca tradiționale și revendicate drept
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noțiunea de contract pe care se baza tradiția politică liberală, considerau laicismul ca fiind străin de concepția organică a statului și a societății apărute din spiritualitatea ortodoxă, respingeau influența protestantismului ca purtător al unui individualism critic și a Romei, pentru că romanitatea și catolicismul erau incompatibile structural. Filosofia lui Nae Ionescu respinge o tradiție, aceea a liberalilor și a moderniștilor, cei care, încă din prima jumătate a secolului al XlX-lea, au angajat identitatea românească pe calea occidentalistă, ce își are rădăcinile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de tezele istoricului naționalist Nicolae lorga. În 1913, cu ocazia războaielor balcanice, el publică lucrarea Bizanț după Bizanț, în care furnizează un nou arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are originea în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica să se elibereze de relațiile stabilite cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dezinteresată din punct de vedere spiritual, poate să ajute la fraternizarea popoarelor ortodoxe, iar Constantinopolul, intrat în sfera politică a Axei, ar putea redeveni centrul religios al popoarelor ortodoxe... Poziția Gîndirii în privința latinității este complexă. Valoarea atribuită acestei origini a romanității are la bază contactele lui lorga și ale unor gîndiriști cu maurrasienii pe de o parte, iar pe de altă parte, admirația avută pentru Mussolini. Crainic îl întîlnește pe Maurras în septembrie 1930, cu ocazia vizitei acestuia la Maillane, în vederea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
popor, comuniștii, care sînt militanți pentru modernitate, nu-i îndrăgesc. Și aceasta pentru că ei exprimă brutal diferența dintre extrema bogăție și extrema sărăcie, pentru că intelectualii țărăniști au pretins că la țară timpul s-a oprit într-o demonstrație închegată a romanității. Gheorghiu-Dej nu are decît un cuvînt pentru a califica totul: retrograd. Începerea colectivizării, arbitrariul și violența ei, amintirile lăsate de dekulakizarea realizată în URSS, care îi obligase pe refugiați să treacă Nistrul spre Moldova, pentru a găsi un adăpost, afectează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cei care atunci credeau că pot corela alienarea colectivă cu libertatea individuală, ponderea unei direcții politice și a unei societăți ce i se supune. Unii au ales un semi-exil, un exil provizoriu, pentru a ajunge curînd la un exil definitiv. Romanitatea pe care puterea o impune este fără umor. România oficială oferă spectacolul unității naționale și practică o ambivalență abilă. Puterea afișează în 1968 o pseudo-ruptură cu Moscova: ea este aplaudată, iar șeful statului trece drept erou patriot. În 1971, aceeași
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alături de foștii regi". Copiii din școli, profesorii, întreprinderile sînt mobilizate. Diferitele grupuri sociale sînt chemate să participe cu mîndrie colectivă la sărbătorile Femeilor, Tineretului, Pionierilor, Minerilor, Aviatorilor, Ziariștilor... Istoricii, unii scriitori s-au angajat în mare măsură în înscenarea unei romanități ceaușiste. Anii 1977-1978 au fost bogați în lucrări asupra independenței și asupra comemorării momentului decembrie 1918. Textele publicate sînt lucrări colective rezultînd dintr-o planificare eficace în cadrul unor echipe ierarhizate: Editura Academiei, Editura Politică, Editura Militară, revista Pagini de istorie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește ca fascistă această alianță, care a fost aceea a Germaniei naziste cu Ungaria horthistă. NAȚIUNEA: DE LA COMPETIȚIE LA CATHARSIS Proiectul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin lucrările lingviștilor și istoricilor, că România este deasupra normelor, adică orice interogație, orice preocupare în privința nivelului este inadmisibilă. Întîrzierea în dezvoltare nu este acoperită, dar nu se mai poate considera că este degradantă, deoarece există o esență superioară a romanității. Patrioții intră în spațiul "protocronismului": măsura valorii este internă. Curentul se structurează la începutul anilor '70 și își găsește formularea în 1974 în scrisul criticului literar Edgar Papu, în articolul intitulat "Protocronismul românesc". Ideea centrală este negarea influențelor exterioare, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa. Noica ar fi în acești ani filosoful națiunii, promotorul unui nou model, al unei noi viziuni a lumii, purtătoare de romanitate. Noica scrie în Jurnal filosofic: "Toată problema României nu este doar de a fi, de a fi în eternitate, ci de a deveni. Dar cum se poate transforma existența în devenire?" Citirea lui Noica inspiră Katherinei Verdery următorul comentariu: "Într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Lucrările au necesitat mutarea în alte locuințe a 40.000 de persoane. Unele mărturii arhitecturale ale trecutului, ca Mănăstirea Văcărești, din sec. al XVIII-lea, au dispărut. Sfidarea lui Ceaușescu este nutrită de socialismul uniformizant și de expresia totalitară a romanității. Pactul patriotic care reunea adeziunile populare în 1968 este sfărîmat: romanitatea promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui drept care izvorăște și din dreptul istoric și din drepturile omului. Reprezentantul minorității se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
persoane. Unele mărturii arhitecturale ale trecutului, ca Mănăstirea Văcărești, din sec. al XVIII-lea, au dispărut. Sfidarea lui Ceaușescu este nutrită de socialismul uniformizant și de expresia totalitară a romanității. Pactul patriotic care reunea adeziunile populare în 1968 este sfărîmat: romanitatea promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui drept care izvorăște și din dreptul istoric și din drepturile omului. Reprezentantul minorității se protejează față de regimul ceaușist și ca individ și ca ungur sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Durandin, Catherine, Histoire de la nation roumaine, Bruxelles, Éditions Complexe, 1994. Georgescu, Vlad, Istoria Românilor de la origini pînă în zilele noastre, American Romanian Academy, Oakland Ca, 1984. Hitchins, Keith, Romania, 1866-1947, Oxford, Clarendon Press, 1994. lorga, Nicolae, Istoria românilor și a romanității orientale, București, Academia Română, 1937-1945. Jelavich, Charles and Barbara, The Establisment of the Balkan National States, 1804-1920, Seattle, University of Washington Press, 1977. Jowitt, Kenneth, Revolutionary Breakthroughs and National Development: the Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l'Europe Centrale et du Sud-Est, no.6, INALCO, 1987, editat de C. Durandin. Eliade, Mircea, De Zalmoxis à Gengis-Khan, Paris, Payot, 1970. lorga, Nicolae, Locul românilor în istoria universală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980; Istoria românilor și a romanității orientale, 1937; Dreptul la memorie în lectura lui Iordan Chimet, 3 volume, Cluj, Editura Dacia, 1992. Karnoouh, Claude, Le Rite et le discours. Introduction à la lecture de la versification populaire, Studies in Culture, Ghent, 1983. Michelet, Jules, Les Légendes démocratiques
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Junimea, Iași, 1981. CAPITOLUL III: Istoria unui statut și a unui stil Andreescu, Ștefan, Basarab, Matei, "Vasile Lupu și proiectul de cruciadă din anii 1645-1647", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", vol. XXI, Iași, 1984. Ambruster, Adolf, Romanitatea Românilor. Istoria unei idei, București, Editura Enciclopedică, 1993. Cazacu, Matei, Dumitrescu, Anca, "Culte dynastique et images votives en Moldavie au XVe siècle. Importance des modèles serbes", în Cahiers balkaniques, nr. 15, Histoire de l'Art, Paris, Publications Langues O, 1990
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Basarabia rămâne a românilor (a României), chiar dacă, din punct de vedere oficial, se așează deocamdată, și nimeni nu știe pe cât timp, în sfere de influență contrare etniei românești; Basarabiei nu i se va putea smulge, niciodată, conștiința apartenenței sale la romanitate; cu cât mai puternice vor deveni sferele de influență, pe cât se vor face mai multe și mai mari eforturi de denaționalizare, cu atât mai profund românesc va fi neamul nostru din Basarabia; românii fac parte dintre aceia care socotesc, și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
străveche origine. O nouă încercare de romanizare este legată de voința politică a lui Dioclețian și a lui Constantin, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, a căror preocupare principală este aceea de a păstra romanitatea în care subzista chintesența Imperiului. În perioada aceasta, nimeni nu mai vorbește despre "părăsirea" de către Aurelian a provinciei, iar amintirea lui Traian, cuceritorul Daciei, este foarte puternică. Aceasta indică afirmarea stăpânirii imperiale de o parte și de alta a Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]