KorAP: Find »[drukola/base=rondă & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...9 >

201 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

ce deschide calea spre starea de odihnă plină de împăcare, spre acea liniștire ce la Quasimodo e prilejuita, de cele mai multe ori, de găsirea cuvântului potrivit. 2.4.2. Leopardi Montale Quasimodo Opunându-se deschis orientărilor clasicizante propuse de revista 'La Ronda', axate și pe recuperarea și răspândirea prozei recanatezului, Eugenio Montale nu este cu siguranță nici adoratorul lui Petrarca, nici al lui Leopardi. Opinia sa despre noua poezie italiană stă sub semnul celebrei sentințe: Niciun poet modern nu i-ar adresa

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
conturarea unui leopardism cu trăsături aparte, diferit de cel rondist și de cel derobertisian, dar asemănător cu cel ungarettian.178 Aventură poeziei ermetice între exacerbarea trăirii și negarea ei a găsit un model nu în acel Leopardi reluat de 'La Ronda', ci în cel temerar, recuperat de Piero Bigongiari în premisa eseului sau din tinerețe, unde afirmă utilitatea poeziei nu ca instrument ci că fel de a fi, nu ca produs, ci că trăire. Recuperând tehnicile și concepțiile înaintașului tânăra generație

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
antichitate, Quasimodo a răspuns unei duble solicitări: cea dintâi, de factură emoțională, pare strict legată de rădăcinile sale de greco-sicilian; cea de-a doua ține de mediul literar al epocii. La începutul anilor douăzeci ai secolului trecut revista română 'La Ronda' militase pentru reîntoarcerea literaturii la modelele clasice și, în acest context, repropusese opera lui Giacomo Leopardi, cu deosebire pe cea în proza, bogată în ecouri antice. Redescoperirea și studierea acestor scrieri conținea, în fapt, invitația de a regăsi puritatea cuvântului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
sau tehnică leopardiană, formând un mozaic aleatoriu prin însuși modul în care tradiția literară se transmite în operele urmașilor. În acest sens, în prima jumătate a veacului trecut, s-a vorbit despre leopardismul de factură colectivă al scriitorilor revistei 'La Ronda', despre cel al Ermetismului, dar și despre cele individuale, precum leopardismul pascolian sau ungarettian. Leopardismele pe care Salvatore Quasimodo le-a cunoscut și asimilat în anii de formare sunt cele care s-au manifestat în deceniile doi, trei și patru

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
în medii geografice și culturale diferite, au fost semnificative pentru felul și intensitatea raportării acestuia la poetul romantic. După primele contacte cu poezia recanatezului, scriitorul nostru a asimilat influență ei prin versurile lui Pascoli, prin propagandă pro-Leopardi a revistei 'La Ronda', prin apropierea lui de versurile lui Ungaretti și, nu în ultimul rând, prin apartenența să la Ermetism. De-a lungul traseului vieții, sinuos și fragmentat, studiile și cariera l-au purtat la început prin Sicilia natală, mai târziu la Romă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
conturează propriul profil literar original în cadrul tradiției. Stabilindu-se în capitala în anii douăzeci, Quasimodo a avut ocazia să observe modul în care Vincenzo Cardarelli, imitata prea servil opera lui Leopardi și să asiste la insistența cu care publicația 'La Ronda' propunea reîntoarcerea la cuvântul maestrului și la ordinea clasică. Viitorul debutant în volum a înțeles să răspundă acestui imperativ al literaturii, recitindu-i pe autorii din vechime și studiind limbile și literaturile antice. Trecută inițial prin filtrul pascolian, operă lui

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Anxietatea influenței, trad. de Rareș Moldovan, Paralelă 45, București, 2008. Bo, Carlo, L'eredità di Leopardi e altri saggi, Vallecchi, Firenze, 1964. Bo, Carlo, Letteratura come vită, a cură di Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994. Boni, Massimiliano, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967. Borello, Rosalma Salina, Barbaro, Patrizio, Salvatore Quasimodo, biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995. Borgese, Giuseppe Antonio, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 573-589. Sipala, Paolo Mario, "I verși di quel ragazzo", în Quasimodo e l'Ermetismo, Centro nazionale di Studi șu Salvatore Quasimodo, Modica, 1986, pp. 9-19. Solmi, Sergio, "Leopardi e La Ronda", în Leopardi e îl Novecento, atti del terzo Convegno internazionale di studi leopardiani, Recanati 2-5 ottobre 1972, Olschki, Firenze, 1974, pp. 127-148. Squarotti, Giorgio Barberi, "Leopardi e gli eroi antichi", în Leopardi e îl mondo antico, atti del V Convegno

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ammirazione soprattutto ai cosiddetti "idilli", a quelli giovanili e ai posteriori, ai piccoli, e ai "grandi idilli". Cfr. și Giuseppe Antonio Borgese, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. 100 Cfr. Massimiliano Boni, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967, p. 45 și Sergio Solmi, "Leopardi e La Ronda", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 127-148, p. 136. 101 Che ha fatto Leopardi? Conservando i verși tradizionali alla strofa ha sostituito îl periodo, Riccardo Bacchelli, Saggi

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
e ai "grandi idilli". Cfr. și Giuseppe Antonio Borgese, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. 100 Cfr. Massimiliano Boni, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967, p. 45 și Sergio Solmi, "Leopardi e La Ronda", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 127-148, p. 136. 101 Che ha fatto Leopardi? Conservando i verși tradizionali alla strofa ha sostituito îl periodo, Riccardo Bacchelli, Saggi Critici, Mondadori, Milano, 1962, p. 133. Cfr. și Riccardo Bacchelli, Leopardi e Manzoni

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
rapidă / fugge la vită che ogni sorte è buona / per tanto breve giornata. / Solo di voi mi dolgo, primi inganni (Illusa gioventù) în Vincenzo Cardarelli, Poesie, prefață de Giansiro Ferrata, Mondadori, Milano, 1971. 107 Lui Carlo Bo, proiectul revistei 'La Ronda' de a-l reînvia pe Leopardi i s-a părut cel mai nepotrivit dintre toate încercările de reactualizare a operei recanatezului, deoarece scriitorii din jurul acestei publicații încercau să îl readucă pe autorul romantic la o stare de ordine pe care

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
s-a părut cel mai nepotrivit dintre toate încercările de reactualizare a operei recanatezului, deoarece scriitorii din jurul acestei publicații încercau să îl readucă pe autorul romantic la o stare de ordine pe care el nu o întrevedea că posibilitate. 'La Ronda' a preferat un anumit tip de Leopardi și exaltarea aceluia a coincis cu transformarea literaturii în scut moral împotriva oricărui dubiu sau neliniști filozofice. Războiul se terminase de puțin timp și trebuia găsit ceva nou care să echilibreze dezordinea programatica

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
critici. 110 Premetto che Leopardi era fra le mie prime letture di gioventù îl più ammirato insieme con Dante e con Petrarca, e quindi non fu un caso che mi sentissi în ciò solidale con gli altri redattori de 'La Ronda'. Gli stessi erano gli autori preferiți anche del mio migliore amico di gioventù, mio compagno di ginnasio di Fiume, Amedeo Hodnig. (...) A Bologna Amedeo prese una cotta per una ragazza, che un giorno egli vide passare sotto la sua finestra

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Salvemini, Giustino Fortunato, frații Ruffini și Giulio Einaudi. Învățând de la ei disciplinele economiei, el presimțea influență lumii editoriale asupra menținerii sau răsturnării puterii politice. Deoarece dorea reînnodarea acestei tradiției iluministe cu prezentul pe alta filiera decât cea propusă de 'La Ronda', în fine, deoarece întreținea și susținea relațiile culturale cu Europa, Gobetti a fost expatriat. Revista a continuat fără el, până în anul 1928, cu Massimo Milă, Augusto Monti, Leone Ginzburg, victima a regimului. 113 Giorgio Luti, op. cît., p. 135. 114

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
filosofice, scrisă între anii 1817-1832, cunoscută sub numele de Zibaldone. Opera de mari dimensiuni a fost publicată pentru întâia oară prin grijă lui Giosuč Carducci, între anii 1898 și 1900, iar în perioada 1919-1923 (martie aprilie mai 1921) revista 'La Ronda' a readus-o în atenția publicului prin fascicolul intitulat Îl testamento letterario di Giacomo Leopardi. 263 Le parole più vaghe, ed esprimenti idee più incerte o un maggior numero d'idee, (Zibaldone, 1226). 264 Queste idee sono spessissimo legate alla

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389

sordide ale vietii cotidiene sau de împodobirea corpului pentru a masca vidul sau existențial. Această viziune masculină asupra modei și femeii transpare în Conseil à une Parisienne de Musset: "Je voudrais n'avoir de souci au monde Que mă taille ronde Mes chiffons chéris Et de pied en cap être la poupée La mieux équipée De Rome à Paris." Haină rezumă poziția socială, marchează apartenența la un grup și permite membrilor săi să se recunoască. Modă permite diferențierea elitei de vulg

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
n'est plus gracieux, plus joli, qu'un pied de femme, et quel mystère ensuite: la jambe cachée, perdue et devinée sous cette étoffe!" [Maupassant, Fort comme la mort, p.41]. 108 "Îl regardait parfois să voisine, dont la gorge ronde le séduisait" [Maupassant, Bel-Ami, p.28]; " Îl commençait à entrevoir des complications extraordinaires. Un instant, îl eut l'intuition très nette de la puissance de ces épaules nues, capables d'ébranler un monde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.87]. "Elles

Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

nr. 2, p. 30-33. Pompiliu Crăciunescu. Vintilă Horia: transliteratură și realitate. SOROHAN, Elvira. Vintilă Horia Jurnal de exil. În: Convorbiri literare, 146, mart. 2012, nr. 3, p. 24-26. Vintilă Horia. Journal d'un paysan du Danube. Paris: Éd. La Table Ronde, 1966. SOROHAN, Elvira. Același Paulo Coelho. În: Convorbiri literare, 147, sept. 2013, nr. 9, p. 37-41. SOROHAN, Elvira. Cum a ajuns justițiarul vampir? În: Convorbiri literare, 147, mai 2013, nr. 5, p. 57-60. Despre Vlad Țepeș. SOROHAN, Elvira. Cum și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550

de masse (1988), Le rythme de vie. Variations sur l'imaginaire postmoderne (2002). Revrăjirea lumii. O etică pentru timpurile noastre este prima traducere în limba română din opera autorului. Michel Maffesoli, Le Réenchantement du monde (c) 2007, Éditions de La Table Ronde (c) 2008, Institutul European Iași, INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MAFFESOLI, MICHEL Revrăjirea lumii. O etică pentru timpurile

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
neagră a sentimentelor / 133 Excurs despre "Verwindung" / 146 Instinctul societal / 154 Biserica invizibilă / 167 Anexă Excurs despre inițiere / 179 Pentru mama mea, cea care, foarte de timpuriu, mi-a trezit gustul pentru viață Prefață Le réenchantement du monde (La Table Ronde, 2006) este a doua lucrare a marelui sociolog francez editată în românește după L'instant éternel (Clipa eternă), apărută la Editura Meridiane în 2003. Opera profesorului de la Sorbona Michel Maffesoli, doctor Honoris Causa al Universității din București, poate fi comparată

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
ale transmutării tuturor valorilor proprii socialității postmoderne: imanență a formelor vechi, continuitate a vieții însuflețite. Anexă Excurs despre inițiere ( Această anexă a servit ca temelie pentru "Voyage initiatique et postmo-dernité", publicat în A. Bauer, Pour retrouver la parole, La Table Ronde, 2006.) Dincolo sau dincoace de sistemele de gândire prea închise și puțin congruente cu labilitatea existenței, Georg Simmel vorbește despre "privirea sociologică" (soziologische Blick). Expresia "a arunca un ochi", cu ceea ce are ea mai dezinvolt sau detașat, ar fi de

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
et le Péché originel, Librairie des Méridiens, 1984. 14 Cf. de exemplu D. Janicaud, Heidegger en France, tomul II, Entretien avec J.-P. Farge, Albin Michel, 2003, p. 150. Cf. de asemenea M. Maffesoli, Le Rythme de la vie, La Table Ronde, 2004. 15 Cf. M.-M. Davy, Saint Bernard (1945), reed. Félin, 1990, p. 71 și H. Focillon, Art d'Occident, le Moyen Âge roman et gothique, Paris, 1938, p. 159. 16 H. Bergson, Les Deux Sources de la morale et de la

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
Freud, Essais de psychanalyse, Payot, 1981, p. 9. 26 Cf. B. Pinchard, "Le Système Hegel et son secret", în La Chaîne d'union, aprilie 2005, n° 32, p. 52. Cf. și M. Maffesoli, Le Temps des tribus (1988), La Table Ronde, 2000, ,,La loi du secret", p. 164 sq. 27 A. Koestler, La Corde raide, Calmann-Lévy, 1953, p. 283. 28 Cf. W. Jaeger, Paideia. La Formation de l'homme grec, Gallimard, Tel, 1964. Cf. și H. G. Gadamer, Les Chemins de Heidegger

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
M. Heidegger, Séjours, Rocher, 1992, p. 15. 40 Cf. O. Paz, Sor Juana Inès de la Cruz, Gallimard, 1987, p. 85. Cf. de asemenea analiza mea, M. Maffesoli, Au creux des apparences. Pour une éthique de l'esthétique (1990), La Table Ronde, 2007. 41 Cf. T. Adorno, Écrits musicaux, Gallimard, 1982. 42 H. Corbin, Imagination créatrice, Aubier, 1993, p. 108. Cf. de asemenea C.G. Jung, Métamorphoses de l'âme et ses symboles, Georg, Geneva, 1993, p. 100, nota 5. 43 Cf. K.

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
Despre noțiunea "perioadă axială", cf. K. Jaspers, Origine et sens de l'histoire, Plon, 1954. 48 F. Pessoa, Proses, în Œuvres complètes, La Différence, 1988, p. 427. Am dezvoltat această tematică în M. Maffesoli, Le Rythme de la vie, La Table Ronde, 2004. 49 Cf. de exemplu, M. Couffon, Peter Altenberg. Érotisme et vie de la bohème à Vienne, sau R. Renner, E. Hopper. Métamorphoses du réel, Taschen, Köln, 2000, p. 7. 50 Cf. asupra acestui punct S. Moscovici, Hommes sauvages, hommes domestiques

by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]