201 matches
-
o punte de continuitate între tradiția literară a secolului precedent și viitoarea publicație română 'La Ronda', căreia i se datorează mai cu seamă prezenta vie a lui Leopardi pe scena literaturii italiene la începutul secolului XX. 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) Când la Romă a început să fie editata revista 'La Ronda', 'La Voce' încetase de mult să mai apară. Publicația din capitală a fost sortită să nu viețuiască mai mult de trei ani, închizându-și porțile aproape concomitent cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
publicație română 'La Ronda', căreia i se datorează mai cu seamă prezenta vie a lui Leopardi pe scena literaturii italiene la începutul secolului XX. 2.3.2. 'La Ronda' (1919-1922) Când la Romă a început să fie editata revista 'La Ronda', 'La Voce' încetase de mult să mai apară. Publicația din capitală a fost sortită să nu viețuiască mai mult de trei ani, închizându-și porțile aproape concomitent cu marșul asupra orașului din 28 octombrie 1922; ulterior a mai existat un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
declarat era să reinstaureze primatul clasicului și să promoveze normalizarea literaturii prin reevaluarea modelelor din trecut: (...) considerăm că acum trebuie să restabilim legătură cu cea mai înaltă și autentică tradiție italiană, întreruptă după Leopardi și Manzoni.97 În opinia scriitorilor ' Rondei' aceștia erau ultimii mari scriitori ai Italiei, erau vocile clasicismului de ordin strict literar, ce trebuia propus noilor generații.98 Pentru 'La Ronda' apelul la poetul din Recanati nu a reprezentat ascunderea în spatele stilului sau al paginii frumoase, ci încercarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu cea mai înaltă și autentică tradiție italiană, întreruptă după Leopardi și Manzoni.97 În opinia scriitorilor ' Rondei' aceștia erau ultimii mari scriitori ai Italiei, erau vocile clasicismului de ordin strict literar, ce trebuia propus noilor generații.98 Pentru 'La Ronda' apelul la poetul din Recanati nu a reprezentat ascunderea în spatele stilului sau al paginii frumoase, ci încercarea sinceră de a restabili o relație coerentă, fructuoasa, plină de miez cu trecutul și de a formula cu ajutorul acestuia un discurs capabil să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
stilului sau al paginii frumoase, ci încercarea sinceră de a restabili o relație coerentă, fructuoasa, plină de miez cu trecutul și de a formula cu ajutorul acestuia un discurs capabil să țină pasul cu schimbările și cu fluxul tendințelor inovatoare. Clasicismul 'Rondei' nu s-a manifestat prin susținerea retragerii într-un turn de fildeș, dimpotrivă, a dorit deschiderea către un prezent care să se hrănească din legătură cu literatura de secol XIX, mai curând decât cu cea mai apropiată de Marele Război
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a publicației rămânea hotărâtoare pentru manieră în care profilul lui Leopardi a fost înțeles și remodelat de acești intelectuali. Respingând preceptele și figurile imagistico-stilistice ale Romantismului, renunțând așadar la acel eu poetic din Cantul nocturn întrebător în fața misterelor universului, scriitorii Rondei l-au valorizat cu precădere pe autorul Micilor opere morale și al volumului de cugetări Zibaldone. În cultura italiană de la începutul secolului trecut, Zibaldone era o operă destul de puțin apreciată deoarece, probabil, publicul literat nu se obișnuise cu complexitatea și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
forma ei fragmentara, dar mai ales pentru că anatema aruncată asupra teoreticianului Leopardi, nu numai de Benedetto Croce, ci și înaintea lui, de alti critici precum Giuseppe Antonio Borgese constituia, credem, un obstacol psihologic aproape insurmontabil.99 Totuși, datorită momentului 'La Ronda', aceasta scriere monumentala a devenit o prezență vie în peisajul literar italian, fiind tot mai evident faptul că marea majoritate a concepțiilor filologice, metafizice sau morale ale lui Leopardi, cu toate ca purtau amprenta culturii clasice și iluministe, aveau puterea să depășească
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
genezei. Cât privește activitatea sa de critic, în ciuda faptului că interpretările propuse sunt uneori incorecte, afirmă Sergio Solmi, ele ne-au oferit cea mai fascinantă imagine novecentescă a lui Leopardi. Criticul ermetic atrăgea atenția asupra faptului că, uneori, pentru directorul ' Rondei' pesimismul caracteristic, precum și teoriile morale și metafizice ale maestrului nu erau altceva decât pretexte pentru propriile exerciții de stil, în cadrul cărora sunt puse în mișcare personaje mitologice, pe fondul unor peisaje cosmice misterioase.104 Cardarelli, trebuie repetat, admira nu un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
veritabil caz critic, fapt care a menținut în prim planul culturii italiene glasul sau.108 Niciodată de-a lungul civilizației literare italiene... vocea lui Leopardi nu a fost mai vie, mai deschisă și mai prezenta că în anii revistei 'La Ronda'. Recunoaștem că această acțiune a rondiștilor în favoarea lui Leopardi a putut fi și, cu siguranta, a fost, pe alocuri tendențioasa, alteori parțială și limitată, dar ea l-a constrâns, dacă îmi este îngăduit acest cuvânt, pe omul de cultură din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acel Leopardi din Canturi dar și de cel ce fusese până atunci considerat minor, daca nu chiar de valoare îndoielnică, adică de cel din Zibaldone sau chiar de cel din Micile opere morale.109 Fiind implicat și în proiectul 'La Ronda', Francesco Floră, unul dintre cei mai cunoscuți exegeți ai ermetismului, relata într-o biografie dedicată autorului recanatez publicată de Mondadori în anii cincizeci o întâmplare menită să sublinieze dimensiunea la care ajunsese influență versurilor acestuia la începutul secolului: Precizez de la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
influență versurilor acestuia la începutul secolului: Precizez de la bun început că Leopardi era una dintre primele mele lecturi din tinerețe și cel mai admirat poet, alături de Dante și Petrarca, așa încât nu întâmplător m-am simțit solidar cu ceilalți redactori ai 'Rondei'. Tot aceștia erau scriitorii preferați ai celui mai bun prieten al meu din tinerețe, Amedeo Hodnig, coleg cu mine la gimnaziul din Fiume. (...) La Bologna, lui Amedeo i se aprinseră călcâiele după o fată, pe care într-o zi o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1919-1930) Quasimodo a recitit și a aprofundat opera maestrului. 2.3.3. 'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) După marșul asupra Romei ce prelungea parcă în plan politic întoarcerea la ordinea clasică pentru care milită revista română 'La Ronda' în universul literelor regimul mussolinian a impus imaginea Imperiul român că oglindă ideală a noii orânduiri fasciste. Prin mistificarea ideologiei și filozofiei partidului și prin insistența asupra modelului antic, trâmbițat în capitala cu mai mult aplomb decât în restul teritoriului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
este reluat și în alte articole, dintre care îl amintim pe cel intitulat Notă despre civilizație și utopii de Nicola Chiaromonte.117 În ciuda distanței temporale, trimiterile la operă leopardiană nu sunt forțate, demonstrând încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Frontespizio', 'Solăria' și 'Circoli', cu 'Letteratura' și mai târziu cu publicațiile milaneze 'Corrente' și 'Tempo'. 'Letteratura' (Florența 1937-1947), condusă de Alessandro Bonsanti, relua experiență recentă a 'Solăriei', dar și mai îndepărtatele cuceriri rondiste și vociene îndeosebi în rubrică De la 'La Ronda' la 'La Voce'. Având în vedere pe de o parte numărul mare de poezii quasimodiene publicate aici și recenziile dedicate operei sale, pe de altă numeroasele articole despre opera lui Leopardi, se poate afirma că în paginile acestei reviste Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recenziile dedicate operei sale, pe de altă numeroasele articole despre opera lui Leopardi, se poate afirma că în paginile acestei reviste Leopardi și Quasimodo au găsit un punct de întâlnire. Fiind în mare parte fructul emulației trezite de revista 'La Ronda' la începutul secolului articolele, monografiile, studiile critice despre opera leopardină o mențineau pe această în prim planul culturii, într-o perioadă în care ceilalți mari autori din Ottocento, Ugo Foscolo sau Alessandro Manzoni erau trecuți sub o tăcere aproape totală
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce deschide calea spre starea de odihnă plină de împăcare, spre acea liniștire ce la Quasimodo e prilejuita, de cele mai multe ori, de găsirea cuvântului potrivit. 2.4.2. Leopardi Montale Quasimodo Opunându-se deschis orientărilor clasicizante propuse de revista 'La Ronda', axate și pe recuperarea și răspândirea prozei recanatezului, Eugenio Montale nu este cu siguranță nici adoratorul lui Petrarca, nici al lui Leopardi. Opinia sa despre noua poezie italiană stă sub semnul celebrei sentințe: Niciun poet modern nu i-ar adresa
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
conturarea unui leopardism cu trăsături aparte, diferit de cel rondist și de cel derobertisian, dar asemănător cu cel ungarettian.178 Aventură poeziei ermetice între exacerbarea trăirii și negarea ei a găsit un model nu în acel Leopardi reluat de 'La Ronda', ci în cel temerar, recuperat de Piero Bigongiari în premisa eseului sau din tinerețe, unde afirmă utilitatea poeziei nu ca instrument ci că fel de a fi, nu ca produs, ci că trăire. Recuperând tehnicile și concepțiile înaintașului tânăra generație
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
antichitate, Quasimodo a răspuns unei duble solicitări: cea dintâi, de factură emoțională, pare strict legată de rădăcinile sale de greco-sicilian; cea de-a doua ține de mediul literar al epocii. La începutul anilor douăzeci ai secolului trecut revista română 'La Ronda' militase pentru reîntoarcerea literaturii la modelele clasice și, în acest context, repropusese opera lui Giacomo Leopardi, cu deosebire pe cea în proza, bogată în ecouri antice. Redescoperirea și studierea acestor scrieri conținea, în fapt, invitația de a regăsi puritatea cuvântului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sau tehnică leopardiană, formând un mozaic aleatoriu prin însuși modul în care tradiția literară se transmite în operele urmașilor. În acest sens, în prima jumătate a veacului trecut, s-a vorbit despre leopardismul de factură colectivă al scriitorilor revistei 'La Ronda', despre cel al Ermetismului, dar și despre cele individuale, precum leopardismul pascolian sau ungarettian. Leopardismele pe care Salvatore Quasimodo le-a cunoscut și asimilat în anii de formare sunt cele care s-au manifestat în deceniile doi, trei și patru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în medii geografice și culturale diferite, au fost semnificative pentru felul și intensitatea raportării acestuia la poetul romantic. După primele contacte cu poezia recanatezului, scriitorul nostru a asimilat influență ei prin versurile lui Pascoli, prin propagandă pro-Leopardi a revistei 'La Ronda', prin apropierea lui de versurile lui Ungaretti și, nu în ultimul rând, prin apartenența să la Ermetism. De-a lungul traseului vieții, sinuos și fragmentat, studiile și cariera l-au purtat la început prin Sicilia natală, mai târziu la Romă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
conturează propriul profil literar original în cadrul tradiției. Stabilindu-se în capitala în anii douăzeci, Quasimodo a avut ocazia să observe modul în care Vincenzo Cardarelli, imitata prea servil opera lui Leopardi și să asiste la insistența cu care publicația 'La Ronda' propunea reîntoarcerea la cuvântul maestrului și la ordinea clasică. Viitorul debutant în volum a înțeles să răspundă acestui imperativ al literaturii, recitindu-i pe autorii din vechime și studiind limbile și literaturile antice. Trecută inițial prin filtrul pascolian, operă lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Anxietatea influenței, trad. de Rareș Moldovan, Paralelă 45, București, 2008. Bo, Carlo, L'eredità di Leopardi e altri saggi, Vallecchi, Firenze, 1964. Bo, Carlo, Letteratura come vită, a cură di Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994. Boni, Massimiliano, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967. Borello, Rosalma Salina, Barbaro, Patrizio, Salvatore Quasimodo, biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995. Borgese, Giuseppe Antonio, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 573-589. Sipala, Paolo Mario, "I verși di quel ragazzo", în Quasimodo e l'Ermetismo, Centro nazionale di Studi șu Salvatore Quasimodo, Modica, 1986, pp. 9-19. Solmi, Sergio, "Leopardi e La Ronda", în Leopardi e îl Novecento, atti del terzo Convegno internazionale di studi leopardiani, Recanati 2-5 ottobre 1972, Olschki, Firenze, 1974, pp. 127-148. Squarotti, Giorgio Barberi, "Leopardi e gli eroi antichi", în Leopardi e îl mondo antico, atti del V Convegno
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ammirazione soprattutto ai cosiddetti "idilli", a quelli giovanili e ai posteriori, ai piccoli, e ai "grandi idilli". Cfr. și Giuseppe Antonio Borgese, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. 100 Cfr. Massimiliano Boni, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967, p. 45 și Sergio Solmi, "Leopardi e La Ronda", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 127-148, p. 136. 101 Che ha fatto Leopardi? Conservando i verși tradizionali alla strofa ha sostituito îl periodo, Riccardo Bacchelli, Saggi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e ai "grandi idilli". Cfr. și Giuseppe Antonio Borgese, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. 100 Cfr. Massimiliano Boni, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967, p. 45 și Sergio Solmi, "Leopardi e La Ronda", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 127-148, p. 136. 101 Che ha fatto Leopardi? Conservando i verși tradizionali alla strofa ha sostituito îl periodo, Riccardo Bacchelli, Saggi Critici, Mondadori, Milano, 1962, p. 133. Cfr. și Riccardo Bacchelli, Leopardi e Manzoni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]