18,520 matches
-
simplu nu mai au urmași; nu mai ai Văcărești, Dudești, Câmpineni. - Ați citit "Ghepardul" lui Lampedusa? - Da, splendid! - Nu este oarecum o asemănare în stingerea aristocrației românești? - Sigur! Adică o aristocrație se stinge singură când simte că nu mai are rost pe lume. Faceți o foarte bună comparație cu superbul roman al lui Lampedusa care descrie ce se întâmplă în Sicilia la mijlocul veacului al XIX-lea. La noi, cu vreo 50 - 60 de ani mai târziu se petrece același lucru. Într-
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
altfel în 1948. - În 1948, aceste două "Internaționale" tainice nu mai sunt la fel; prima a dispărut complet din circulație, în nici o țară din Europa ea nu mai joacă nici un rol, iar francmasoneria a slăbit foarte mult, nu mai are rostul pe care l-a avut la sfârșitul veacului al XIX-lea și în primul război mondial. Vreau să dau un singur exemplu, de pildă, când ajunge la oarecare ceartă Ionel Brătianu cu occidentalii (Clemenceau și alții) și se retrage de la
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
ajuns pentru duhul libertății tale.../ Ah, călugăr al chitarelor dictando/ pescar de lacrimi polinomiale în năvoadele foilor de matematică.../ Hyacint, nu te ascunde de feminitate.../ Iakinta și neglijează restul șanselor minore/ deschide buzele care disting zirconul de liliaceu/ Asumă-ți rostul cristalului/ gândește-te doar la felinarele olandeze/ citește poemul ăsta/ ca pe un Luceafăr, scris prin e-mail dinspre Facultatea de Automatică și Calculatoare/ către Colegiul de Vameși". E puțin spus că ne bucurăm în continuare de acest nobil joc, cu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
cu diverși "clienți", pare ciudat de opacă la "chemarea interioară" a scriitorului, și, evident, nu poate lua niciodată parte la discuțiile intelectuale, rezervate bărbaților - chiar dacă, în fapt, Mona e cea care, prin metodele pe care Miller le poate intui, face rost de bani pentru a-și întreține soțul. Deși romanul se deschide cu Ea ("Era fascinantă în rochia persană"), după două paragrafe Mona-femeia fatală dispare, înlocuită de grijile materiale. Previzibil, lumea din Plexus se învârte în jurul stomacului, și nu în jurul subiectului
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
di Lampedusa, Ghepardul, cel de al doilea, o trecere în revistă, documentată și cuprinzătoare, a primirii de care s-a bucurat acest roman împreună cu autorul său în cultura română. Prin calitatea și prin structura ei, cartea este o scriere cu rost și aș zice chiar cu farmec. Spun prin structură, deoarece concluziile părții a doua sunt o bună justificare a celei dintâi și, în genere, a oricărui studiu de substanță care i s-ar dedica acestui autor în România: căci această
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
un ocean. Presa a selectat exemplele unor artiști celebri pentru impactul emoțional, dar drama e mult mai adâncă. În situația Ninetei Gusti și a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila se află cvasi-totalitatea artiștilor români de vârsta a treia (despre tineri n-are rost să vorbesc, pentru că n-au absolut nici o șansă de recunoaștere oficială. Să sperăm că vor prinde vremuri mai bune, după ce-și vor fi lăsat sufletul pe scenă sau pe foaia de hârtie.) Soluția problemei trebuie găsită la nivelul administrării
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
oficială. Să sperăm că vor prinde vremuri mai bune, după ce-și vor fi lăsat sufletul pe scenă sau pe foaia de hârtie.) Soluția problemei trebuie găsită la nivelul administrării țării. Iar dacă o țară nu poate fi administrată, ce rost mai are ea?! Îmi aduc aminte de o întâlnire la Timișoara, la începutul anilor nouăzeci, a regretaului Iosif Sava cu foste vedete ale scenei lirice bănățene. Între calitățile faimosului om de televiziune nu figura neapărat răbdarea. Tocmai de aceea, am
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
parte, ambițioși să intre în republica literelor din prima jumătate a secolului XX. Că destinația articolelor a fost alta, se poate deduce după acribia informației pusă la contribuție, cu prețul de a fi șarjantă adesea, dar valorificată totuși. Ce alt rost, decât de răbdare ironică, poate avea enumerarea, pe o pagină și jumătate, a unor titluri de ziare la care a publicat articole D. Karnabatt, de vreme ce prea puțin se poate alege, ca substanță, din luxul prea mare de metafore, comis în
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
nu îmi rămîne decît să îmi imaginez că aș fi chiar eu Olympia și să consemnez ce (cred) crede ea. Ceea ce urmează sînt doar simple conjecturi. Iar asemănarea cu o realitate oarecare nu este deloc întîmplătoare. Olympia își cunoaște bine rostul, rolul și destinul. Poate că e vanitoasă, însă nu e ipocrită. Iar din această dilemă i se trage, vom vedea, destinul tragic. Asumat. Căci Olympia îmi pare a fi un personaj de tragedie sau măcar de dramă. Nu un țap
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
-și ocupe timpul și să mai uite de serialul notelor de plată la întreținere - tot mai năucitor! - și de drama concedierilor de la firmele nerentabile ale statului. Această idee e ingenioasă, dar nu-l văd pe dl Iliescu învățînd pe de rost replici fabricate în laboratorul de scenarii al ministrului Dîncu. Mai există ipoteza că între Cotroceni și Palatul Victoria se duce un război pentru putere între grupările din jurul premierului și din curtea președintelui. Deși interesantă, nici această teorie nu cred că
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
din urmă, neștiind totuși pînă azi identitatea reală a lui Gellianu), Schițele literare din aceeași Revistă contimporană (1875) izvorăsc tot din antipatia față de Maiorescu, dar constituie o lectură atît de stupid-naivă a unei poezii ca Mortua est, încît n-are rost să ne ocupăm de ele. "Ce însemnează dar un vis ce-și moaie aripa-n amar?", se întreabă Gr. Gellianu. Și comentează: "În concepțiunea poetului de ce culoare erau penele acestei aripe și ce întindere de lac sau de mare are
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Ion Vădan apare centrată pe o temă vastă, foarte caracteristică creației moderne, care e cea a crizei existenței, a unui "sfîrșit de ciclu". Nimic nu mai pare la locul său, nici un rost nu rămîne integru în perspectiva dezechilibrată, răsfrîngînd un dezechilibru universal, a poetului, prins, după cum notează Al. Cistelecan, "în vîrtejuri dramatice și amenințînd cu un expresionism de subtext". Nemernicia vieții ce ne e sortită ni se înfățișează transpusă în imagini ascuțite
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
confruntării ? O respectăm ? Primul vorbitor a fost polemistul de la întîlnirea precedentă, dl Daniel Cristea Enache, care a mărturisit că n-ar avea vocația polemicii și că, oricum, există o serie de reviste cu care nu se poate și nu are rost să polemizeze, întrucît nu poți dialoga decît cu un adversar civilizat și curat. Doamna Speranța Rădulescu, autoare a unei cărți care a devenit subiect de polemică în lumea muzicală, a făcut un concis istoric al marilor dispute muzicale din secolul
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
ci, posibil, "viitorul" ei, rolul literaturii, cheie în care sînt analizabile cuvintele lui Eliade citate de Cordoș - "Criza în care intrase lumea occidentală îmi dovedea că ideologia generației războiului nu mai era valabilă. Noi, «generația tînără», trebuia să ne găsim rosturile noastre. Dar, spre deosebire de înaintașii noștri, care se născuseră și crescuseră cu idealul reîntregirii neamului, noi nu aveam un ideal de-a gata făcut la îndemînă.") nu intră în atenția autoarei clujene. În ce privește capitolele dedicate "crizei atipice" a literaturii sub comunism
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
virtuți teologale", conform Apostolului Pavel, care sînt interdependente: credința, nădejdea, dragostea. Esența poeziei, ne încredințează d-sa, este de natură mistică, edificiul său fiind analogonul unui Templu: " În absența Templului sîntem izgoniți de la cele drepte, de la cele ce ne dau rost. Necesitatea existenței Templului (cel în care sacralitatea sa se manifestă) este explicitată și argumentată, de altfel strălucit, de Heidegger, în Originea operei de artă". Pe urmele celebrei teze a abatelui Brémond, ni se propune asocierea dintre fiorul poetic și cel
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
este pentru că "servitorul" literaturii probează, pe întregul parcurs al "itinerariului critic" din ultimii cincizeci de ani, o consecvență a "angajării"moderate, ce nu se suprapune, de exemplu, celei sartriene, o implicare ce înseamnă în primul rând încredere într-un anumit rost al scrisului ca purtător de mesaj uman, implicare în mișcarea vie, prezentă a literelor în relație cu societatea, dezavuare implicită a izolării în desuetul "turn de fildeș". "Preocupările politice", cum sună un titlu, nu sunt abandonate nici după momentul troțkist
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
de forță, partidul a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a-i determina pe cei înzestrați cu gândire proprie să plece în străinătate. Puțini au rămas în țară. Majoritatea și-au căutat și și-au făcut un rost pe alte meleaguri. Cea mai mare parte a elementelor de elită ale generației care trebuia să contribuie decisiv la reconstrucția țării după răsturnarea comunismului se află răspândită în lume. Dacă ar fi rămas printre noi, s-ar fi vorbit o
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
cu fermierii, dar că, după un an-doi ni se vor alătura pentru a susține cauza noastră În Consiliul Europei, de la englezii că ei au luat legătura cu MOSCOVA și nu este nimic alarmant, așa că să nu ne facem griji fără rost, iar de la americani că ei știu totul despre situație și că acum prelucrează datele obținute de la sateliți, iar după ce acestea vor fi difuzate și la C.N.N. apoi vor trimite un emisar la fața locului. Booonnn! Se poate spune că eram
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
mă nasc și unde n-am mai locuit de la opt ani. Tocmai renunțasem la facultatea de drept după șase semestre, pe care le-am destinat mai cu seamă cititului a tot ce-mi cădea în mînă și recitatului pe de rost din poezia fără seamăn a Secolului de Aur spaniol. Citisem deja, traduse și în ediții de împrumut, toate cărțile care mi-ar fi fost de-ajuns spre a învăța tehnica de a scrie romane, și publicasem șase povestiri în suplimentele
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
în sânge. - Eu mai degrabă doream să subliniez faptul că la noi o revistă este etichetată după numele celor ce semnează în ea și, evident, după ceea ce spun semnatarii. Tu ai devenit un tip incomod pentru mulți și nu are rost să ne prefacem că nu știm acest lucru, și nici măcar să ne întrebăm de ce ești astfel receptat. Sigur că lauda nu face la fel de bine precum critica, dar în România a critica înseamnă, pentru cel luat în vizor, semnalul de pornire
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Păunescu? Cronicarul așa ține minte, dar poate că se înșeală. Dar întrebarea e alta. Unde e totalitarismul invitației președintelui Iliescu adresate membrilor PSD de a alege între afaceri și politică? Ion Iliescu a atras atenția asupra conflictului de interese între rostul politic și cel de afaceri în care se complac mulți dintre membrii marcanți ai partidului de guvernămînt. Dacă Ceaușescu ar fi procedat la fel, cu siguranță că Adrian Păunescu nu l-ar mai fi putut folosi ca termen de comparație
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
URSS, așa cum se framântă, luni întregi, Panait Istrati sau André Gide. Nici un "contract moral" nu se interpune între imaginea pe care o avea despre Uniunea Sovietică înainte de a ajunge acolo și cea dobândită la întoarcere. Nici un compromis nu-și are rostul. Peuples qui ont faim devine, deci, mărturia limpede a unui cetățean al lumii care nu știa, înainte, nimic despre "miracolul sovietic". Și care nu știe nimic în plus față de ceea ce a văzut, a simțit și a scris. Georges Simenon, Peuples
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
de discutat serios despre revizuiri, dacă excludem confuzia tot mai frecventă care se face între valoarea estetică și succesul mediatic de librărie. Vrem sau nu vrem, revizuirile țin cont de rating într-o foarte mare măsură. Aproape că n-are rost să încercăm să aflăm dacă tema (învechită) ori factura (de pildă, esopismul) romanelor predecembriste scot din prim planul scenei literare o carte sau alta, înainte de a ști dacă nu cumva cauza principală o reprezintă iraționalitatea pieței. În al treilea rînd
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
Trebuie menționat și efortul apreciabil al Danei Dembinski-Medeleni pentru a sugera superficialitatea și frivolitatea mamei ce a purtat-o în pîntece pe Lolita. În rest, pe scenă, se întîmplă să fie mult zgomot pentru nimic, o vînzoleală precipitată și fără rost. Sau pur și simplu neinspirată, ca în cazul scenelor din bar, de după crima lui Humbert, care ar fi putut lipsi liniștit din viziunea regizorală.
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
îl regăsește cu întreg imensul lui talent în paginile din revistă. * Numărul 3 al LUCEAFĂRULUI e consacrat răspunsurilor la ancheta despre Anul literar - 2002. Se vede bine că anul încheiat n-a fost deloc sărac în apariții notabile. Între altele, rostul unor astfel de anchete (ușor de coborît în nesemnificativ și confuz) este de a ne face să observăm mai bine ce se întîmplă. După 1989 difuzarea cărții este neomogenă, hazardată, rea. Nimeni nu știe tot ce a apărut. Ancheta ne
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]