1,483 matches
-
a fost deloc ușor) și nici nu beneficiază exclusiv ( NUMAI) de naționalitatea română: ei nu-s "dintre noi"! Rezultatul: rămînem tot mai singuri, în țară, în lume, înaintăm spre Europa tot mai greu, iar vorbele, îndemnurile - chiar ale Anei Blandiana - rostite, cu speranță, din credința sinceră în adevăr - nici acestea nu pot modifica sistemul nostru de gîndire. Elitele - cît sînt active și utile - par a nu avea ce căuta printre noi. Le vom recunoaște și recupera post-mortem! Pînă atunci, rămînă acolo
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
țări nefericite parcă s-ar bucura c-au "încasat-o" americanii, parcă nu le-ar displăcea să-i știe pe "aroganții" capitaliști la pământ, parc-ar fi de partea teroriștilor. Nu mă grăbesc să anatemizez. Singurele cuvinte ce-ar merita rostite sunt cele biblice: "Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac (spun)!" Oameni incapabili să distingă între mâna stângă și mâna dreaptă (posed exemple concrete!) își dau filozofic cu părerea despre ce e bine și ce e rău pentru planetă. Precupețe late
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
libertate, evident în numele libertății de expresie (Primul Amendament...). Nu lipsesc din volumul Războiul împotriva tăcerii studiile literare, cel despre La răscruce de vînturi fiind spectaculos. Cartea e greu de lăsat din mînă și datorită faptului că majoritatea textelor sînt discursuri rostite cîndva, rămase vii datorită stilului percutant și concis și permanentei actualități (mai ales la noi) a problemelor atacate. Andrea Dworkin - Războiul împotriva tăcerii, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 336p., 98.000 lei Accente Este util să păstrăm în
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
asimilându-L În conținutul Lui, comunicat nouă prin cuvânt. Prin cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc, vine În noi Însăși puterea persoanei Lui, care ne modelează după chipul Lui. Aici e o deosebire mare Între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 35, În Filocalia rom., vol. VI; p. 144 footnote>. Sfântul Simeon ne mai Învață că numai dacă
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
rolurile jucate alcătuiesc o alchimie respingătoare. Oameni pentru care gramatica română e un dușman de moarte își rup limba, incapabili să articuleze fie și cea mai plăpândă idee. Și totuși, lumea urmărește cu entuziasm aceste emisiuni. Nu pentru adevărurile fundamentale rostite acolo, ci pentru că regăsește în ele un ideal secret: cel al țopimii parvenite. Alintându-se cu porecle și diminutive în cel mai bun caz caraghioase ("Pinalti", "Corleone", "Mister", "Il Luce", "Săgeată", "Briliantul" - acesta din urmă un jucător din care mingea
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
și pe cele date în ipostaza de dramaturg în volumele Dramaturgia românească în interviuri. Dar editorul nostru a trebuit să cheltuiască multă energie, căutînd, în presa timpului, răspunsurile scriitorului la diferitele anchete literare la care a participat și cuvîntările sale rostite, unele, în străinătate (deci apeluri insistente la atașații culturali ai ambasadelor pentru a le depista în presa acelor țări). Dar efortul a fost făcut și acum avem toate aceste multe înscrisuri în două volume respectabile, care se și înfățișează frumos
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
cu un chip feminin și delicat, mereu atentă și îndatoritoare cu cei din jur, chiar sfioasă. A acordat cu docilitate mai multe interviuri, răspunzând cu răbdare și măsură la orice întrebare, dar cu mare atenție și responsabilitate pentru fiecare cuvânt rostit. În România numele tău stârnește curiozitate. De unde vine numele Dacia? Are vreo legătură cu dacii? După câte știu eu, nu. Este un nume rar și în Italia. Este un nume luat din calendarul catolic, numele unei sfinte. În prezentarea făcută
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
în general, situația e mulțumitoare... Am la mine vioară... Învăț limbi străine...". În ultimă instanță, s-ar putea spune că destinul nu e decît o chestiune de percepție a fiecăruia, o combinație proprie de serotonină și autosugestie. Dintre toate cele rostite odinioară și reamintite în film, două replici, mai ales, iti străpung sufletul: o mamă care-i spune fetei : "Să mergem la cireșe, în piață, că poate nu mai apucăm altă dată!"; și o fată care îi spune mamei: "De ce m-
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
iar justițialismului arătat de unii cenzori morali i s-a replicat că un mare scriitor, chiar dacă a colaborat cu oficialitatea comunistă, nu trebuie tratat ca un simplu infractor. Părerea mea a fost din capul locului aceea că adevărul se cuvenea rostit, fără menajamente, dar că exclusiva reconsiderare morală, oricît de necesară în procesul comunismului, nu poate pretinde să fie o reală revizuire, care să schimbe ierarhiile. S-a întîmplat ce era de prevăzut: scara de valori stabilită cu treizeci de ani
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
Mircea Mihăieș Fraza pe care-am auzit-o cel mai des în ultimele zece zile, rostită, invariabil, pe-un ton definitiv-sapiențial este: "Va trebui să tragem acum toate învățămintele!" Toate învățămintele din ce? Cu un parlament populat în proporție de douăzeci și cinci la sută de haidamacii lui Vadim Tudor ce mai e de evaluat? E ca și cum ai
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
de suferință care îi executau comenzile fără cea mai mică împotrivire, de camerele video aceste instrumente de tortură extrem de costisitoare, instalate peste tot, cu ajutorul cărora hăituiau profesorii, cu echipa sa, urmărindu-le și înregistrându-le permanent orice mișcare, orice silabă rostită și profesorii nou-veniți plecau imediat bătuți și îngroziți. În timpul orelor, se trezeau permanent cu unul dintre angajații colegiului, turbat, circulând cu nervozitate prin clasă. Nu era legal. Dar cine lua măsuri dacă se încălca flagrant legea ? Unele persoane, mai tinere
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
a-l fi ofensat pe Dumnezeu. Se folosește și ironic, vezi cazurile de ipocrizie,... Placet experiri. Obsesia formulei lui Thomas Mann care... (lipsește). Hans Castorp se instalează în foliu, și, luat de valurile muzicii lui Haydn, Haendel... �guverna�. Cuvînt, verb, rostit des în timpul din urmă... O lume a spiritului ce pune un moment ordine în dezordinea cotidiană. Nu mai rostesc nici în glumă, formula atât de curentă în tinerețe. Ba chiar, la bătrânețe, ea mi se pare o înfumurare juvenilă: ca și când
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
firavă nu va scoate niciodată un sunet puternic” Cicero. O tonalitate joasă, exprimă asprime, o tonalitate ridicată arată stridență. Volumul vocii trebuie adaptat locului vorbirii, mărimii grupului, zgomotului de fond Viteza este la fel de importantă: un bun vorbitor combină fraze nesemnificative rostite mai repede cu fraze importante rostite mai rar și încet Exercițiile fizice sunt de asemenea foarte necesare. Dimineața, 15 minute de mișcare, crează un tonus care se va regăsi imediat în starea noastră de spirit. Tot Cicero sunea că “a
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
sunet puternic” Cicero. O tonalitate joasă, exprimă asprime, o tonalitate ridicată arată stridență. Volumul vocii trebuie adaptat locului vorbirii, mărimii grupului, zgomotului de fond Viteza este la fel de importantă: un bun vorbitor combină fraze nesemnificative rostite mai repede cu fraze importante rostite mai rar și încet Exercițiile fizice sunt de asemenea foarte necesare. Dimineața, 15 minute de mișcare, crează un tonus care se va regăsi imediat în starea noastră de spirit. Tot Cicero sunea că “a vorbi în forum este comparabil cu
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte, la sfârșitul anului 1914, în altă conferință, tot Argetoianu constata că Bucureștii nu au, din păcate, o periferie: din păcate pentru că periferia are o influență binefăcătoare asupra „sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței, rostită și publicată în franțuzește): „influența periferiei este atât de vizibilă încât ea imprimă o amprentă care a ajuns să creeze categorii diferite printre locuitorii Parisului”, după cum aceștia vin dinspre Sena la vest, „dinspre Marna, Sceaux sau dinspre câmpia de la St
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
gură/ doar ce-am rostit-o și de-atunci tac/ sfărmând în dinți tablete de prozac/ privesc de-o eră sprijinit în coate/ busola care face roate-roate”9 Chiar atitudinea eului poetic din finalul acestui poem este una dimoviană: vorba rostită, dar pe care cititorul nu o află, aduce o damnare perpetuă, concretizată într-o infinită învârtire în cerc („privesc de-o eră sprijinit în coate/ busola care face roate-roate”). Un alt poet de filiație dimoviană, și încă una recunoscută public
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
ajungă, să supraviețuiască, să renască pentru ca vraja minții și a teatrului să nu piară în aburii ființei omenești. George Constantin este unic. Îl ascultam și îl priveam, pe ecranul telefonului fiului său, Mihai. Putere dumnezeiască în verbul său. În cuvîntul rostit altfel, un cuvînt care întoarce lumea pe dos, care te urmărește obsesiv, care te ia în stăpînire pentru toată viața. Dacă l-ai văzut o singură dată pe George Constantin pe scenă, teatrul va însemna pentru totdeauna altceva. Seducție, magie
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
omoară, ne arestează sau ne expulzează din țară pentru simplu motiv de a fi criticat unele dintre activitățile guvernelor. Niciodată însă organizațiile nu aprofundează investigațiile referitoare la condamnarea sau uciderea jurnaliștilor. Nu sunt adeptul expresiilor care devin fraze de sertar, rostite când se întâmplă evenimente care atentează la libertatea de expresie, în sensul de a manifesta respingere sau solidaritate, cred că trebuie să mergem mai departe și să nu ne mărginim doar la intenția de solidaritate. Jurnalismul mondial ar trebui să
„Jurnalismul mondial trebuie să se unească” [Corola-blog/BlogPost/92583_a_93875]
-
nu ne pierdem cu firea, o speranță există: „A rămas pentru omenire/ Gândul bun spre a nemuri/ Crezul sfânt în mântuire.” (Lumea întreagă Te cinstește). Crezul creștinului este munca și răsplata viitoare. Speranța se află la sfârșitul vieții. Adevăruri eterne, rostite simplu, nu declamativ, nu imperativ, dar ferm, se regăsesc în poemele creștine ale părintelui Radu Botiș. Ele se referă la viața aceasta și, mai ales, la cea viitoare, la mântuire. Atâta vreme cât mai suntem „încă neghina care se ascundea prin grâne
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
dorul frunzei toamnei. Sunt dor de verde, de iubire... Sunt dor de tine ce-mi umpli a mea lume. Sunt dor de ce-i al nostru și dorul lunii care, ne caută în noapte, umbra să ne-o mângâie... Cuvintele-ți rostite în șoapte către mine ajungă pan' la dansa, regină între stele. Sunt dor de ducă-n ale tale brațe, și-a ochilor cătare, să mă cuprindă-n ei, să mă închidă-n globul de un senin albastru... în care ochiu-nchis
SUNT DOR de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381810_a_383139]
-
aceeași Universitate din Iași, motiv determinant în a-și alege ca temă de licență: Geneza formelor culturii în România, ilustrată în operele lui Garabet Ibrăileanu. Fiecare era ocupat cu ceva și din când în când mai schimbau câte o frază rostită monosilabic. Sebastian adusese o față de masă și o așeză peste masa ovală din living, alăturând tacâmurile. În liniștea din încăpere se auzi țârâitul unui telefon. - Telefonul! Nu este al meu. Se aude din hol. - Da, al meu este, l-am
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
arde-ntr-un gând În fața trăirii a tot ce e bine Când fulgii zăpezii coboară pe rând. La mine în suflet iubirea e-o mare Ce umple trăirea eternului dor Ca inima pură ce-n piept îmi tresare La slova rostită ca șoapta, ușor. Dar marea durerii mă-mbată cu noaptea Ce-ar vrea ca să stingă toți zorii din zbor, Acolo de friguri se-neacă și moartea Dar eu tot te-aștept în al vieții pridvor. Referință Bibliografică: Te aștept în
TE AȘTEPT ÎN AL VIEȚII PRIDVOR de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384311_a_385640]
-
Simona Tache Din ce film românesc bun, bun, bun de tot e imaginea de mai jos, surprinsă cu Photo Booth la televizorul din spatele meu? Replică ajutătoare, rostita de personajul din imagine chiar în scenă imortalizata: “Îl vezi pe frati-miu? Du-te și dă cu el de pământ!”
Ghicitoare cinematografică by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18369_a_19694]
-
clipei ne întâlnim cu soarele și într-o altă clipă îmbrățișăm minunat luna. Minune se scrie sărutul iubitei, minune se cheamă amintirea nepieritoare ascunsă-n colț de suflet, minune se alintă-n orice strop al ființei. Minune se cheamă cuvântul rostit și viața alcătuită-n clipe înșirate una lânga, secundă după secundă, ceas după ceas, zi după zi, an după an. Ne-am obișnuit cu minunile de peste zi și vrem altceva. Căutăm minuni, așteptăm minuni și uităm că fiecare răsărit de
Minuni obişnuite [Corola-blog/BlogPost/96892_a_98184]
-
APROAPE DE HRISTOS” CU AJUTORUL CUVÂNTULUI SPIRITUAL - DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ȘI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUȚ AL CLUJULUI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului “Mai aproape de Hristos” cu ajutorul cuvântului spiritual - duhovnicesc, scris, glăsuit/rostit, propovăduit și mărturisit, cu timp și fără timp, de către harnicul, vredncul, dinamicul, neobositul și darnicul Părinte al nostru Duhovnicesc - Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț al Vadului, Feleacului și Clujului, Maramureșului și Sălajului... Scurtă introducere și prezentare bio - bibliografică Părintele
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]