300 matches
-
profesor de fizică, și managerul acestei unități de învățământ, spuneți-mi care va fi rostul Liceului "Demostene Botez", în anul școlar 2000-2001, în această zonă geografică...? -....și spirituală ! Cele 15 cadre didactice ale unității noastre vor rostui (Constantin Noica : a rostui înseamnă "a pune în ordine, a-ți întocmi viața , a-i găsi sensul, înțelesul, rațiunea. "), în anul școlar care tocmai a debutat, 220 de elevi. După cum urmează : * în anul I , 75 de elevi (3 clase) ; * în anul II, 49 de
ÎN CURSA PENTRU REFORMA MENTALITĂŢILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365715_a_367044]
-
de el știute, desenate schopenhaurian pe fiece emoție a necuprinsului omenesc. Lumea poetului este o lume a „Cuvintelor din rană”, a „Cuvintelor din livezi”, sun „Clipa apusului”, „Citindu-l pe Sartre într-o oglindă”. Existențialismul lui Al. Fl. Țene se rostuiește în 160 de poeme, grupate în două capitole, Răbdarea pietrei și Sonată pentru creșterea ierbii. Maieutica și introspecția sunt căile de cunoaștere a lumii poetului , devenit în unele poeme („Clipa apusului”, „Ascuns după colțul unei clipe”) un Don Quijote, în luptă
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
an - / poate că frigul / în care vor sta / va face să se strângă-n / brațe, / până-n căldura lor, / din toate va rămâne / scrum. / Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste mine, / iernii
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Nu e meritul meu Că m-am născut. Tristețea mea adumbrește, Nu întunecă. Aseară Un înger Ți-a fotografiat Surâsul. Mirosea A Primăvară... ȚESĂTOAREA Nu mai țese mama la război, Ea, cea mai vestită dintre toate, Doamne, ce tindee minunate Rostuia, sărmana, pentru noi! Mai presus de nume și de fire! Timpul ei părea fără-de-frâu! Ca un pește fulgerând prin râu Alerga suveica printre fire... Din versul meu cu slovele sărate Ea e bătrână, mâinile o dor, Dar și acuma i
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
nici doi ani de când mâna ta firavă și tremurată înmuia tocul în călimara mea de școlar cu marginile răsfrânte, pentru a nu vărsa lichidul stânjeniu fremătător de atâtea emoții în ghiozdanul de fotă pe care mi-l croiseși și, așternea rostuindu-mă, cu apelațiunea unică și inconfundabilă pe care de atunci n-am mai auzit-o vreodată, de „băiatul mamei” - aveam nici măcar 16 ani, îți amintești !?)... Grijile și povețile care nu mai conteneau, abia mai târziu le voi fi prețuit, când
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau în preajma Podului Înalt, cu patru veacuri în urmă, cele trebuincioase oastei voievodului Ștefan. Și tot cu boi ca aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i țineau de funie, oștenii-plugari rânduiau atunci tunurile spre
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
de el știute, desenate schopenhaurian pe fiece emoție a necuprinsului omenesc. Lumea poetului este o lume a „Cuvintelor din rană”, a „Cuvintelor din livezi”, sun „Clipa apusului”, „Citindu-l pe Sartre într-o oglindă”. Existențialismul lui Al. Fl. Țene se rostuiește în 160 de poeme, grupate în două capitole, Răbdarea pietrei și Sonată pentru creșterea ierbii. Maieutica și introspecția sunt căile de cunoaștere a lumii poetului , devenit în unele poeme („Clipa apusului”, „Ascuns după colțul unei clipe”) un Don Quijote, în luptă
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356923_a_358252]
-
din primul an de liceu am început să învăț să cânt la chitară iar pentru o perioadă am cochetat cu muzica ușoară, aliniindu-mă și unei formații muzicale de gen. Dar, rădăcinile mele și copilăria erau dintr-o ancenstrală transmisie rostuite cu harul și iubirea de muzică populară, amprentate fiind de doinele și cântecele ascultate de la tata, de la familie, în general. Încât am părăsit muzica ușoară și am îmbrățișat-o iremediabil și în uniformitate cu ea, pe cea populară. După acești
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
și a gândului Domnului“, „de ziua Învierii Mântuitorului Hristos“, de „aerul curat din colind“, de „poezia scrisă pe filelele sufletului“, de „lăstar tânăr și de lan de grâu“ și de-ale Mamei „șapte pâini cât cele șapte Laude“, de „poemul rostuit de Dumnezeu“ etc. (II) Fiul Omului - poeme în proză (șapte texte: de pe paginile 39 - 50), în care germinează „psalmii de laudă“ lui Iisus Hristos («misterul cel mai scump nouă», «prezența Sa sub chipul pâinii și al vinului, găsindu-se într-
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
De-aș mai prinde măcar un an și-o mie, Ți-aș ciopli, în marmură verde, castel, La fel ca la începuturi, amant fidel, Viața ți-aș preface-o în poezie. Fericit apoi, m-aș rezema-n penel, Ți-aș rostui un rai așa să fie În mijloc rotund de împărăție, Ca într-un roman de Henri Amiel. Grădini suspendate vor râde-n soare Și-a opta minune cum nimeni n-are. Zvâcnetu-ți inimii să se audă, De bucurie, din zare
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368219_a_369548]
-
curge dragoste, nu ură Căci de frumos e sufletul flămând Cuvântul mi-e și vin, mi-e și prescură Când caut gândul să aline gând... TE MINT Te mint atunci când zorile mijesc, Când soarele străluce în amiezi, Amurgurile reci când rostuiesc Iubirile-n păcat, te mint! Mă crezi? Te mint când tac, te mint și când vorbesc Și când respir, te mint! Când zic ades' Că te-am uitat, că nu te mai iubesc, Te mint în stihuri pline de-nțeles
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
unei lumi căreia îi suntem cu toții parte. Casa, așezarea ei având drept repere fundamentale răsăritul și asfințitul soarelui, dispunerea mobilierului în interiorul rotund al octogonului, soba din centrul casei - de regulă un godin, anexele gospodăriei, animalele din curte au un loc rostuit prin tradiție și interpretabil, nu așezate sau crescute la întâmplare și în funcție de acești “parametri” se stabilește locul într-o ierarhie socială, căreia nu i se poate sustrage nimeni și pe care trebuie să le apere cu demnitate și respect fața
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Viața,nu-ți este un mentor oarecare De vrei să fiu un pic atent, Trec testul bine doar aceia care Conjugă verbul la prezent. Nimic nu este la-ntâmplare Și cel mai mic detaliu-i rostuit, Să te aducă din uitare La "Diploma de merit",împlinit! Te șlefuiește dându-ți oportunitatea În care tu să crești firește, Dar tu-o confunzi mereu cu realitatea Unei iluzii ce te depășeste.. Ești trist și-n soartă nu mai
EXTEMPORAL CU...VIAȚA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352670_a_353999]
-
vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței. În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de zi „Paraschiva” (și din 2009 Asociația „Paraschiva”), o instituție menită a ajuta acești
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
iarba, pe care cea dintâi arșiță o nimicește. Niciodată Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu a condamnat bunurile sau agonisirea lor, ele fiind recunoscute ca o condiție indispensabilă a propășirii și emancipării omului; a condamnat însă cu severitate uzurparea ordinii naturale rostuită de Dumnezeu, transformarea lor în “idoli” și aservirea În fața lor: “drept aceea, omorâți mădularele voastre - ale omului pământesc: desfrânarea, necurăția, pofta cea rea și lăcomia, care este închinare la idoli” (Col. 3,5). Mântuitorul Iisus Hristos a indicat raportul real
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței. În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de zi „Paraschiva” (și din 2009 Asociația „Paraschiva”), o instituție menită a ajuta acești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței.În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de zi „Paraschiva” (și din 2009 Asociația „Paraschiva”), o instituție menită a ajuta acești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
război păcatului dinlăuntrul lor, birundu-l, învingându-l. Prin predică însuflețită a fost împinsă lumea spre progres, spre carte, spre carte, spre cunoaștere, spre muncă; și tot prin ea a ridicat catedrale mărețe, a cioplit blocurile de piatră ori de marmură, rostuind o civilizație și o cultură fără seamăn...” (pag. 43 - 45). Autorul mai adaugă, așa, ca o concluzie că „Întâi de toate un preot, pentru a fi predicator bun în zilelele noastre și în condițiile actuale, trebuie să posede o înaltă
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
frumuseții pure? El ne mărturisește, chiar în primele pagini, că „Anticipând vibrarea/ Nestăvilită, dusă la extrem" este „purtat de gând", cu modestie și chiar cu umilință, prin tezaurul aducerilor aminte și-atunci, „de prin culise strâng uitarea/ Și-o mântui rostuind-o în poem" (Intermezzo). Ne ține cu cartea îndelung deschisă, cel mai adesea, poezia de meditație. Bogată în nuanțe filosofice, meditația este la ea acasă, căci viața l-a înzestrat pe autor și cu darul gândului profund, cel al înțelepciunii
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
Douăzeci și una de trepte spre Rai”, ea apare ca o necessitate, ca o împlinire așteptată, realizată, împlinită și desăvârșită. Ca atare, și preotul și credinciosul vor găsi și regăsi în rândurile ei acea învățătură a lui Dumnezeu prin care omul își rostuiește și rânduiește neîncetat, neîntrerupt și necontenit viața. (pp. 555 - 556). Revenind puțin, la conținutul și cuprinsul lucrării, vom remarca și reține faptul că această carte debutează cu o „Însemnare biografică”, un autentic portret în cuvinte, în care Părintele Gheorghe Colțea
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SONETE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului Când rostuim cuvintele-n poeme Când rostuim cuvintele-n poeme Ne mântuim uitările-n safire Turnând cu dărnicie în potire Nectar de slovă, nimicind blesteme. Din râuri limpezi plăsmuim iubire, Din gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SONETE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului Când rostuim cuvintele-n poeme Când rostuim cuvintele-n poeme Ne mântuim uitările-n safire Turnând cu dărnicie în potire Nectar de slovă, nimicind blesteme. Din râuri limpezi plăsmuim iubire, Din gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
paradoxal, într-un om - un mire, dar nu cel creat, așa cum spune Biblia dintr-un „pumn de țărâna din pământ”, ci de la himera de cenușă, întrupata în mirele poeziei. Iubire, pasiune, destin „De tine am ars/ până când zgură/ mi-a rostuit altfel făptura.../ Acum,/ dacă ți-aș mai întinde un gând/ ar fi spulberat de vânt.../ Trupului meu/ torturat de arșiți mereu/ i-am îngăduit o ușă/ prin care să pleci,/ mire al meu de cenușă...” (Mirele de cenușă), blestem „Nu
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]
-
hiene-vârcolaci, / sfârtecând exact Luna-Patrie / ce-i Sfânta Limbă Pelasgo-Dacă, / una și-aceeași cu Sfânta Limbă Valahă, / fără întrerupere ... / Și tot fără-ntrerupere, anatemizez / toți mancurții din Patrie, / înfășor toți oamenii-fantă / într-al blestemului năvod, / cu verb înspicat-răspicat: / „Rostiți-vă și rostuiți-vă, / voi, vârcolaci-fantă, / voi, vârcolaci-mancurți, / duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și vă fac mitul țăndări ... !“ (Rostește-te, vârcolac ... Este absolut emoționantă și cât se poate
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
poartă și bălurul peste casă și mă lupt cu cea lăcată fără vlagă și-n sudori la tine, Doamne, mă rog dă-mi voință și putere să mai fiu ce-am fost odată și cu ochii azi deschiși să-mi rostuiesc altă soartă Elena Agiu-Neacșu Referință Bibliografică: CU DINȚII ÎN CARNE VIE / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CU DINŢII ÎN CARNE VIE de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360304_a_361633]